Locuirea Culturii Coofeni de La Deva

ANNALES
UNIVERSITATIS
APULENSIS
SERIES HISTORICA
20/II
The Carpathian Basin and the Northern Balkans between 3500

and 2500 BC: Common Aspects and Regional Differences
Edited by
Cristian Ioan Popa
Editura Mega
2016
EDITORIAL BOARD
Radu Ardevan Eva Mârza

(„Babeş-Bolyai” University (“мă Decembrieă мřму”ă University of
Cluj-Napoca) Alba Iulia)
Barbara Deppert-Lippitz Bogdan Murgescu
(Deutsches Archäologisches (University of Bucharest)
Institut Frankfurt am Main) Alexandru-Florin Platon
Alex Rubel (Institute of Archaeology Jassy)
(Institute of Archaeology Jassy) Ernst Christoph Suttner
Michael Vickers (Universität Wien)
(Jesus College Oxford) Acad. Alexandru Zub
Keith Hitchins (“AйăDйăȘenopol”ăInstitute of History
(University of Illinois Jassy)
at Urbana-Champaign)
EDITORIAL COMMITTEE
Daniel Dumitran (Chief-editor)
Sorin Arhire (Secretary)
Ileana Burnichioiu, Mihai Gligor, Valer Moga
Cosmin Popa-Gorjanu, Marius Rotar
English proofreading by
Ginevra House
Coperta: Ileana Burnichioiu
Copyright © 2016, “мăDecembrieăмřму”ăUniversityăofăAlbaăIuliaă

Unirii Street, no. 15-17
Tel.: +40-258-811412; Fax: +40-258-806260
E-mail: [email protected]
Web: http://diam.uab.ro/index.php?s=2&p=4
ISSN 1453-9306
www.edituramega.ro
CONTENTS
PREFACE 5
STUDIES
FLORIN GOGÂLTAN
Transilvaniaăşiăproblemaăindo-europeniz riiйăParadigmaăromâneasc ă 11
LOLITA NIKOLOVA
Was Genealogy a Powerful Cultural Construct in Prehistory? 43
TÜNDE HORVÁTH
4000-2000 BC in Hungary: The Age of Transformation 51
CRISTIAN IOAN POPA

VesselsăforăToasting?ăTheă“Sauceboats”ăofătheăCo ofeniăandăBadenăCultures
and their Balkan-Aegean Connections 113
ALEKSANDAR BULATOVIĆăANDăALEKSANDAR KAPURAN

Cultural Contacts between Communities of Southwestern Romania and
Central Balkans in the Fourth Millennium BC 183
ION TU ULESCU
Cultural Interactions between the Co ofeniăCulture and Surrounding
Cultures in Oltenia during the Transition from the Eneolithic to the
Bronze Age 203
CRISTIAN CONSTANTIN ROMAN AND SORIN TINCU

New Facts Regarding the Repertoire of Co ofeniăArchaeologicalăSitesăon
the Hunedoara Side of the PoianaăRusc ăMountainsă 217
PRZEMșSŁAWăMAKAROWICZ AND MARZENA SZMYT

BiałyăPotokăCemeteryăRevisitedă 233
3
FONTES
GEORGETA EL SUSI
Date arheozoologice inedite asupra locuirii Tiszapolgár de la Uivar
гjude ulăTimişдă 265
ZOLTÁN KATOCZ
UnăvasădinămediulăculturiiăBodrogkeresztúrădeălaăFeldioaraăгjudйăBra ovдă 289
IOAN ALEXANDRU B RBATăANDăMARIUS BARBU

AăPossibleăLateăEneolithicăToolăFoundăatăT rt ria,ăRomania 307
CORNELIA-MAGDA LAZAROVICI AND GHEORGHE LAZAROVICI

Atelierele de prelucrat bijuterii din Cheile Turzii: PeşteraăBinder. Epoca
cuprului 335
MARIUS GHEORGHE BARBU, OANA LUCIA BARBU AND ANTONIU TUDOR MARC
LocuireaăculturiiăCo ofeniădeălaăDeva-Magna Curia,ăjude ulăHunedoaraă 359
C T LINăNICOLAE RIŞCU A
AnăCopperăAxeăDiscoveredăinăH r uăгHunedoaraăCountyдă 381
ABSTRACTS 399
LIST OF ABBREVIATIONS 407
LIST OF AUTHORS 415
4
LOCUIREAăCULTURIIăCO OFENIăDEăLAăDEVA-MAGNA CURIA,
JUDE ULăHUNEDOARA
MARIUS GHEORGHE BARBU, IOANA LUCIA BARBU AND ANTONIU TUDOR MARC
În perioada 18.07.2012-лмйммйнлмн,ă laă poaleleă dealuluiă cet iiă Deveiă гînă

partea sud-estic ă aă acestuiaд,ă auă fostă efectuateă s p turiă arheologiceă cuă caracter
preventiv, ce vizau cercetarea unui perimetru de 187 m2, afectat de realizarea
proiectuluiă„Amenajareăcurteădinăspateleăcl diriiăMagnaăCuria-Municipiul Deva,
jude ulăHunedoara”йăSuprafa aăvizat ăpentruăcercetareăseăprezentaăsubăformaăunuiă
teren dispusăînăpant ,ăc dereaădeănivelăfiindăfoarteăaccentuat ădeălaănordăspreăsudй
Stratigrafiaăgeneral ăaăsituluiăaăfostăsurprins ăînăprofileleădeănord,ăvestăşiă
estă aleă suprafe eiă cercetateйă Înă profileleă deă vestă şiă estă amă constatată faptulă c ă
straturile curgeau pe panta dealului de la nord la sud, fiind mai consistente în
parteaănordic йăÎnăaceast ăzon ,ăstratulăvegetalăaveaăoăgrosimeădeăл,Őлăm,ăsubăcareă
urmaă stratulă medieval,ă cuă aspectă lutos,ă g lbui,ă prezentândă urmeă deă arsur йă Înă
unele zone, acest strat gros de 0,60-л,тлă mă con ineaă chirpici,ă avândă ună aspectă
roşcatйăSubănivelulămedievalăaăap rutăunăstratădeăumplutur ădeăculoareăneagr ,ă
gros de 0,50-л,слăm,ăceăaveaăînăcompozi ieăpietreădeădimensiuniămiciăşiăpu ineă
fragmenteăceramiceădeăfactur ămedieval йăUrmaăunăstrat de pietre de dimensiuni
mari,ă alunecateă peă pantaă dealului,ă ceă con ineaă fragmenteă ceramiceă rulate,ă deă
factur ăpreistoric ăşiădacic йăAcestănivelăaveaăoăgrosimeăcareăvariaăîntreăл,Őл-0,60
m. În acest strat s-au conturat complexe dacice. Stratul preistoric, aflat dedesubt,
cuăunăaspectănegricios,ăaveaăoăgrosimeăvariabil ,ăcuprins ăîntreăл,рлăşiăм,рлămйăÎnă
acest nivel s-auă conturată complexeă apar inândă culturiiă Co ofeniă şiă grupuluiă
culturalăŞoimuşйăSterilulăarheologic,ăcareăap reaălaăoăadâncimeădeăн,рл-3,50 măfa ă
deănivelulădeăc lcareăactual,ăseăprezentaăcaăunăstratăgeologicăfoarteăcompact,ălutos,ă
deăculoareăg lbuieй
Celeămaiăintenseăurmeăaleăactivit iiăumaneăpreistoriceăauăfostăsurprinseă
în partea nord-estic ăaăzoneiăcercetateйăAici,ălaăoăadâncimeădeăaproximativ 2,40 m
s-auăconturatăunănum rădeăcinciăcomplexeăpreistorice,ătreiădintreăeleăapar inândă
culturiiă Co ofeniă гPlйă нкмд,ă înă timpă ceă alteă dou ă con ineauă materialeă specificeă
grupuluiăculturalăŞoimuşй
Cele trei complexe de la finalul eneoliticului par a face parte dintr-o
grupareăformat ădintr-oăstructur ădeălocuităşiădou ăgropiăгFigйăндйăContemporaneă
cuăacesteaăseăpareăc ăerauă iăurmeleăaădou ăvetreădeăfoc,ăsituateălaăvestădeăaceast ă
grupare (Fig. 3).
 Dr. Marius Gheorghe Barbu, Muzeulă Civiliza ieiă Daciceă şi Romane Deva; e-mail:
[email protected]. Ioana Lucia Barbu, MuzeulăCiviliza ieiăDaciceăşiăRomaneăDeva; e-
mail: [email protected]. Dr. Antoniu Tudor Marc, MuzeulăCiviliza ieiăDaciceăşiăRomaneăDeva; e-
mail: [email protected].
Annales Universitatis Apulensis. Series Historica 20, II (2016): 359-379

MARIUS GHEORGHE BARBU, IOANA LUCIA BARBU AND ANTONIU TUDOR MARC
Locuin aăcercetat ,ănotat ăCxăř,ădeăform ăcvasipatrulater ,ăeraăorientat ă

peădirec iaănord-sudăşiăaveaădimensiunileădeăо,рлă×ăм,улăm,ăadâncindu-se cu 0,20
măfa ădeănivelulădeăc lcareădinăafaraăeiйăÎnăinteriorăauăfostăidentificateămaiămulteă
fragmenteă ceramice,ă oaseă deă animale,ă buc iă deă lemnă carbonizată şiă resturi de
lipitur ădinăchirpici,ăputernicăarseйăÎnăparteaăcentral ăaăstructuriiăaăfostădescoperit ă
oărâşni ădinăandezităгFigйăмд,ădarăşiăalteăfragmenteăliticeădinăaceeaşiăroc ălocal йă
Înc ă deă laă conturare,ă întreagaă parteă nordic ă aă locuin eiă prezentaă urmeă foarte
intense de incendiere, aici delimitându-seăoăalt ăstructur ădenumit ăCxăмлăгPlйă
2/2).
FigйăмйăRâ ni ădinăandezit,ăg sit ăînălocuin aăCxăř.
Cx 10 s-aă dovedită aă fiă oă groap ă deă form ă rotund ,ă inclus ă înă cadrulă
structurii Cx 9. Diametrul acestei gropiăcuăpere iărelativă drep iăeraădeăмăm,ăiară
adâncimeaădeăл,улăm,ăfiindăs pat ăînălutulăsteril,ăspecificăzoneiйăLaăsec ionareaă
umpluturiiăacesteiăgropiăaăpututăfiăobservatăfaptulăc ăpeăfundăeraădepusăunăstrată
consistentădeăcenuş ăşiăp mântăînnegrit,ăînătimpăceăpere iiăerauăarşiăputernic,ălutulă
fiindăînroşităpeăoăgrosimeădeăcircaăмлăcm,ăceeaăceădemonstreaz ăîntre inereaăunuiă
focăînăacestălocйăUmpluturaăgropiiăcon ineaăfoarteăpu inăp mânt,ăeaăfiindăformat ă
dinăfragmenteămariădeălipitur ădeăchirpiciăcuăamprenteădeănuieleăşiăbârne,ăarse,ă
uneori,ăpân ălaăvitrifiereй
Înăjum tateaăsuperioar ăaăcomplexului,ămaiăcuăseam ăînăparteaădeăsud-
vestăaăsa,ăaăfostădescoperit ăoăaglomerareădeăfragmenteăceramiceăгPlйăокмдйăAcesteă
fragmente, provenite din mai multe vase (unele întregibileд,ăparăs ăfiăfostădepuseă
într-unăvasădeădimensiuniămari,ănedecoratйăDeasupraăacesteiăgrup riădeăvaseăarseă
secundar,ăpân ălaăvitrifiere,ăauăfostăaşezateăbuc iămariădeăandezit,ăceăauăc p cuită
depunerea.
360
LocuireaăculturiiăCo ofeniădeălaăDeva-Magna Curia
FigйăнйăPlanulă iăprofilulăcomplexelor.
Oă aă douaă groap ă aă fostă conturat ă laă л,Őлă mă estă fa ă deă Cxă řйă Aceasta,ă
denumit ăCxăу,ăaveaăform ăoval ăşiădimensiunileădeăл,řлămăpeădirec iaănord-sud
şiăл,тлămăpeădirec iaăest-vest,ăfiindăadâncit ăл,олămăfa ădeănivelulădeăconturareйă
Umplutura ei, de culoare brun-cenuşie,ă con ineaă buc iă deă andezită şiă câtevaă
fragmenteăceramiceăCo ofeniй
Laăaproximativăнлămăspreăvestăfa ădeălocuin aăCxăř,ăs-aăconturatăoăvatr ă
deăfoc,ăslabăars ,ădeăform ăoval ,ăavândădimensiunileădeăл,рлă×ăл,улămйăStructura,ă
denumit ăCxăмŐ,ănuăaăavutăleg tur ăcuăalteăcomplexeădeălocuireйăÎnăjurulăeiăauăfostă
descoperiteă pu ineă fragmenteă ceramiceă apar inândă culturiiă înă discu ieйă Laă
îndreptareaăprofiluluiădeăvestăalăsuprafe eiăaăfostăidentificat ăoăaădouaăastfelădeă
instala ieădeăfoc,ădenumit ăCxăмрйăAceastaăaăfostăoămic ăvatr ădeăform ărotund ,ă
cuădiametrulădeăл,орăm,ăînăjurulăc reiaăauăap rutăalteăcâtevaăfragmenteăceramiceă
Co ofeniăгFigйăодй
361
Cantitateaăceaămaiămareădeăceramic ,ăpeăbazaăc reiaăputemăapreciaăpozi iaă

cronologic ăaăacestorăcomplexe,ăînăcadrulăculturiiăînăcauz ,ăaăfostăoferit ădeăgroapaă
CxăмлйăDeăaiciăauăprovenităcâtevaăvaseăîntregibileăşiăfragmenteădeălaămaiămulteă
vase,ăaleăc rorăformeăs-auăpututăidentificaăcuăaproxima ieйăDesigur,ăneăvomăreferiă
şiălaăceramicaăprovenit ădinăcelelalteăcomplexeămen ionate,ăreprezentat ădeăună
num răvariabilădeăfragmenteăapar inândăunorăvaseădiverseй
a b
Fig. 3. Deva-Magna CuriaйăCeleădou ăvetreăexterioareăгCxăмŐăşiăCxăмрд.
Unul dintre vasele ce pot fi reconstituite aproape integral, din Cx 10, are
form ă tronconic ,ă cuă bazaă mareă înă susă şiă buzaă dreapt ,ă rotunjit йă Aă fostă
confec ionată dintr-oă past ă amestecat ă cuă nisipă şiă pietricele,ă fiindă arsă înă mediuă
oxidant,ălaăfelăcaămajoritateaăceramiciiădinăcomplexeleăcercetateйăSuprafa aăsaăaă
fost netezit ăsuperficial,ăp strândăurmeleădeăfinisare,ăl sateădeădegeteleăolaruluiйă
Nu a fost decorat (Pl. 8/3).
Unăaltăvas,ăreconstituibilăşiăel,ăesteăoăoal ăbitronconic ,ărealizat ăasemeneaă
vasuluiăanteriorăşiădeădimensiuniăapropiateăacestuiaйăBuzaăesteăevazat ăşiărotunjit йă
Jum tateaă superioar ă aă vasuluiă aă fostă netezit ă maiă atentă şiă decorat ă prină liniiă
incizate,ă paraleleă şiă întret iate,ă ceă formeaz ă „triunghiuriă îngropate”йă Jum tateaă
inferioar ă seă prezint ă similară celeiă aă vasuluiă sus-men ionatйă Subă buz ă areădou ă
apuc toriă înă relief,ă diametrală opuse,ă alungiteă şiă sub iateă laă capete,ă decorateă cuă
impresiuni alveolare (Pl. 8/2).
Dinăalteăcâtevaăvaseădeăg tităoriădeăproviziiăгvaseătronconice,ăbitronconice,ă
amfore,ăulcioareдăauăfostărecuperateămaiămulteăfunduriăşiăfragmenteădinăpere iйă
Fundurileădifer ăcaădiametruăşiăauăp stratămaiămultăsauămaiăpu inăfragmenteădină
pere iăгPlйăтдйăLaăuneleădintreăeleăseăobserv ăc ăsuprafa aăaăfostăacoperit ăcuăună
strat fin, care a fost lustruit, dar care s-a desprins din cauza condi iilorădinăsolйă
Alteleăauăfostăacoperite,ăcelăpu inăînăparteaăinferioar ,ăcuăoă pelicul ăalbicioas ,ă
provenit ,ăprobabil,ădeălaăoă solu ieăaplicat ădup ăardereйăUnăvasădeădimensiuniă
medii,ă cuă pere iiă arcui i,ă dină careă s-aă p strată doară jum tateaă inferioar ,ă
nedecorat ,ăaăavutăsuprafa aăacoperit ăcuăoăpelicul ăfin ,ălustruit ăгPlйăукмдй
362
Dintreăformeleămen ionateăprovinădou ăfragmenteădinăguraăaădou ăvaseă

cuăbuzaăevazat йăUnulăaăfostădecoratăsubăbuz ăcuădou ăşiruriăparaleleădeăimpresiuniă
liniareăscurteăşiăoblice (Pl. 6/1). Celuilalt, asemenea impresiuni i-au fost realizate
peămargineaărotunjit ăaăbuzei,ăpereteleăfiindu-i acoperit cu linii incizate ce redau
motivulăînă„scheletădeăpeşte”ăгPlйăскндйăUnăfragmentădinăparteaăsuperioar ăaăunuiă
alt vas bitronconic a fostădecoratăînăaceeaşiă manier ă гPlйă скодйăDou ă fragmenteă
provin de la un vas decorat tot prin incizii, cu coloane de benzi umplute cu mici
liniiăparalele,ăaşezateăînăformaălitereiă„V”,ăîncadrateădeăbenziăidentice,ăverticaleă
(Pl. 6/5, 7). Un alt fragment provineădinăparteaăinferioar ăaăunuiăvasădecoratăcuă
benziăverticale,ăînăform ădeă„sc ri ”ăгPlйăскŐдй
a b
Fig. 4. Deva-Magna Curia. Fragment de vas cu decor ce reproduce

un pandantiv-ochelari.
Tot dintr-unăvasădeădimensiuniămaiămariăprovinădou ăfragmenteăputernică

deformate în urma arderii secundare, care întregesc un motiv ornamental
deosebitйă Înă parteaă central ă aă fragmentuluiă auă fostă redate,ă prină împuns turiă
succesive,ă dou ă grupuriă al turate,ă formate din câte cinci cercuri concentrice,
unite între ele, deasupra, printr-oă arcad ă strâns ,ă aleă c reiă capeteă pleac ă dină
fiecareăcercăexteriorйăAnsamblulăastfelăfiguratăred ăoă pies ădeăpodoab ădeătipulă
pandantivelor-ochelariйăSubăacestaăseăafl ăcinciălinii orizontale paralele, sub care
seă maiă potă observaă alteă liniiă careă coboar ă oblic,ă ceă descriu,ă celă maiă probabil,ă
motiveăunghiulare,ăiarădeasupraăseăafl ăşaseăliniiăorizontale,ătoateăacesteaărealizateă
prin tehnica Furchenstich,ă flancateă laă parteaă superioar de alte linii oblice,
incizate,ăşiăunărândădeăaplica iiădeătipulă„boabelorădeălinte”ăгFigйăŐдй
Înăgroap ăs-auămaiăaflatăşiădou ăvaseămiciă- oăcan ăşiăunăpaharйăCanaăareă
corpulăglobularăturtit,ăgâtulăuşorădeschis,ăguraăoblic ăşiăoătoart ăsupraîn l at ,ăceă
pleac ă dină buz ă şiă seă sprijin ă peă um rulă vasuluiйă Întreagaă suprafa ,ă careă maiă
p streaz ă urmeă deă lustruire,ă aă fostă decorat ă cuă motiveă liniareă şiă unghiulare,ă
realizateăprinăîmpuns turiăsuccesive,ăimpresiuniăşiăinciziiăscurte,ăordonateăînăfrizeă
363
suprapuse. Pe alocuriăseămaiăp streaz ăşiăincrusta iaăcuăoăpast ăalb йăToartaăaăfostă

decorat ă doară laă parteaă superioar ,ă atâtă peă fa ,ă câtă şiă peă muchie,ă iară laă bazaă
acesteiaădinspreăbuz ăs-aăaplicatăunăşirădeă„boabeădeălinte”ăгPlйăřкндй
Paharul, din care s-aă p strată doară oă jum tateă are,ă deă asemenea,ă corpulă
globularăturtit,ăîns ăgâtulăesteădreptăşiăbuzaăevazat йăŞiăsuprafa aăacestuiaăaăfostă
lustruit ă şiă decorat ă înă aceeaşiă manier ă caă şiă ceaşcaйă Auă r masă nedecorateă
jum tateaă inferioar ă aă gâtuluiă şiă fundulйă Privită dinspreă acesta, ornamentul
unghiularărealizatăpeăcorpăprezint ăunăreuşitămotivăstelat,ăcuănou ăcol uriăгPlйăřкмдй
Dinărestulălocuin eiădinăcareăf ceaăparteăgroapaăCxăмлăaăfostărecuperat ă
doară ceramic ă fragmentar ă şiă treiă pieseă liticeă cioplite,ă dină silexйă Fragmentele
ceramice provin de la mai multe tipuri de vase. În continuare, le vom prezenta
doară peă celeă careă provină dină p r ileă decorateă aleă acestora,ă dină careă seă poateă
identificaăşiăformaăvaselorй
Compozi iaăpasteiăesteăidentic ăcuăceaăaăvaselorădinăgroap ,ămajoritatea
fragmenteloră provenindă dină vaseă arseă oxidantйă Câtevaă fragmenteă auă apar inută
unorăamforeăşiăvase-borcan. Acestea sunt decorate prin incizii liniare, care redau
benziăverticaleăsauăaşezateăînăformaălitereiă„V”,ăumpluteăcuăliniu eăobliceăгPlйăŐкř,
ркмд,ărespectivăînă„br du ”ăгPlйăŐкс-тдăsauăcuămotivulă„triunghiurilorăîngropate”ă
гPlйă Őкудйă Ună fragmentă dină buzaă evazat ă aă unuiă vasă гprobabilă bitronconicдă esteă
decorată peă margineaă rotunjit ă cuă impresiuniă oblice,ă iară subă buz ă cuă ună şiră deă
liniu eă incizate, de asemenea oblice (Pl. 4/5). Un alt fragment din buza unei
amforeă prezint ,ă peă margine,ă ună ornamentă realizată dină liniu eă incizateă drepte,ă
paraleleă гPlйă ŐкŐдйă Dou ă fragmenteă dină pere iiă aă dou ă vase,ă aă c roră form ă nuă oă
putem identifica cu certitudine - posibilă c niă maiă mari,ă suntă decorateă cuă liniiă
paraleleăceădescriuămotiveătriunghiulare,ărealizateăprinăîmpuns turiăsuccesiveăгPlйă
рктдйăUnăfragment,ăpeăcareăseăp streaz ăbazaăuneiător i,ăprovineădeălaăoăceaşc ăsauă
c ni ,ă decorat ă peă corpă cuă benziă obliceă formateă dină liniu eă incizate,ă scurte,ă
paraleleăгPlйăркудйăAlteădou ăfragmenteăauăapar inutăunorăstrachini,ăunulăp strândă
oăapuc toareăorizontal ,ăalungit ,ăaflat ăsubăbuz ,ăambeleăfiindădecorateăcuăcâteă
unăşirădeăimpresiuniăunghiulareăгPlйăркодăşiăaltul,ătotădeălaăbuz ,ăavândădou ăcresteă
alveolate,ăverticaleăşiăunădecorăincizat,ăhaşuratăгPlйăркŐдйăUnăfragmentădinăbuzaă
unuiăcastronăprezint ăpeămargineaăsaăexterioar ăunăşirădeăinciziiăliniareăoblice,ă
subă careă seă maiă p streaz ă patruă liniiă orizontale,ă paralele,ă realizate prin
împuns turiă succesiveă гPlйă ркрд,ă iară ună altă fragmentă deă buz ,ă probabilă totă deă
castronă oriă deă laă ună vasă maiă adânc,ă esteă decorată cuă dou ă şiruriă deă impresiuniă
scurte,ălateăгPlйăркндйăDinăbuzaăevazat ăaăunuiăvasăprovineăunăfragmentădecoratăpeă
fa a interioar ăcuăunămotivăunghiularărealizatădină iruriăparaleleădeăîmpuns turiă
succesive (Pl. 5/6).
Pieseleăliticeămen ionateăsuntădou ăaşchiiăşiăoălam ,ăob inuteădinăjaspйăOă
aşchieă esteă dină jaspă maroniuă cuă inser iiă albe,ă areă ună gradă relativă deă rulareă şiă
p streaz ă cortexulă peă margineaă stâng ă гPlйă ркřдйă Aceastaă aă fostă desprins ă prină
percu ieă direct ă dur ă şiă prezint ă negativeă deă desprinderiă laminareă peă fa aă
364
superioar ,ădebitajădeăînceputăгavândăînăvedereăpor iuneaăcortical д,ătalonădiedru,ă

cu stigmate de tip fisuriăşiăaşchieăbulbar ălaăbulbăşiăundeădeăşocăvizibileśăesteăuşoră
curbat ăşiăreprezint ăunărebutйă
Cealalt ă aşchie,ă rupt ă laă parteaă distal ,ă esteă dină jaspă deă bun ă calitate,ă
maroniuăгPlйăркмлдśăaăfostădesprins ăprinăpercu ieădirect ădur ,ăşiăprezint ănegative
deădesprinderiăaşchialeăpeăfa aăsuperioar ,ădebitajăplin,ătalonăneted,ăbulbăpu ină
pronun at,ăundeădeăşocăputernicăvizibileăşiăoă margineădreapt ,ăt ioas йăAceast ă
pies ăarăputeaăfiăcatalogat ădreptăunealt ,ădatorit ămarginiiăt ioase,ăchiarădac ănuă
prezint ăniciăoăamenajareăpentruăaăfunc ionaăcaăunăutilaj1.
Lama,ăproximal ,ăesteădinăjaspămaroniuăcuăpeteăalbeăfoarteămici,ăcuăcortexă
peăjum tateădinăfa aăsuperioar ăгPlйăркммдśăaăfostădesprins ăprinăpercu ieădirect ă
dur ă şiă prezint ă debitajă deă început,ă talonă neted,ă bulbă prezentă şiă undeă deă şocă
vizibile, reprezentând un rebut.
În groapa Cx 8 s-au aflat doar câteva fragmente ceramice, provenite de la
vaseădeădimensiuniămediiăşiămiciйăDoarădou ăfragmenteăp streaz ăornamenta iaŚă
unul provine, cel mai probabil, de la un borcan, decorat cu linii incizate oblice
гPlйăŐкнд,ăiarăaltul,ăcuăsuprafa aălustruit ,ăprovineădeălaăunăbolăsauăcan ăşiăaăfostă
decoratăcuămotiveăunghiulareăsuprapuse,ărealizateăprinăîmpuns turiăsuccesiveăгPlйă
Őкодйă Ună altă fragmentă deă aiciă p streaz ă bazaă uneiă tor iă lateă şiă provine,ă celă maiă
probabil,ădeălaăoăamfor ăгPlйăŐкмдй
Dină complexulă Cxă мŐă provină pu ineă fragmenteă ceramiceă careă permită
încadrareaătipologic йăEsteăvorbaădeăunăfragmentădeăvasădeăprovizii,ădecoratăprină
incizie,ăcuămotivulăînă„c priori”ăгPlйăмлкŐд,ăunăfragmentădeălaăoăamfor ăsauăulcior,ă
decorat cu linii paralele, oblice (Pl. 10/5), un altul, provenit de la buza unui
castron,ă decorată subă aceastaă cuă dou ă şiruriă suprapuseă deă impresiuniă гPlйă млкмд,ă
precumăşiăunăfragmentădinăpereteleăunuiăvasădecorat cu motive liniare realizate
dinăîmpuns turiăsuccesiveăгPlйăмлкндйăAl turiădeăacesteaăs-a mai aflat fragmentul
uneiător iădeăceaşc ăsauăc ni ,ănedecoratăгPlйăмлкодй
ÎnăcomplexulăCxăмр,ăfragmenteleăceramiceăauăfostăşiămaiăpu ineйăDintreă
acestea suntădeăre inutăunăfragmentădinăpereteleăunuiăvasădeăprovizii,ădecoratăprină
inciziiăliniare,ăcareăredauăbenziăaşezateăînăformaălitereiă„V”,ăumpluteăcuăinciziiă
obliceăгPlйăмлктд,ăunăaltul,ădinăpereteleăunuiăvasămaiămic,ăprobabilăoăcan ,ădecorată
cu benzi oblice realizateădinăliniu eăverticale,ăparaleleăгPlйăмлксдăşiăunăalătreilea,ă
deălaăparteaăsuperioar ăaăunuiăvasădeădimensiuniămedii,ăcareăprezint ăunăbrâuăînă
relief, simplu, orizontal (Pl. 10/8).
Dină stratulă deă cultur ă apar in toră locuiriiă înă discu ieă auă maiă fost
recuperateădou ăfragmenteădeălaăguraăunorăstr chiniăşiăunăsfertădintr-oăc ni ăsauă
ceaşc йă Ambeleă str chiniă au,ă peă margineaă exterioar ă aă gurii,ă câteă dou ă cresteă
al turate,ăverticale,ăunaăfiindăimprimat ăcuăalveole, iarălaăcealalt ăcuăcrest turiă
oblice. Primulă esteă decorată subă buz ă cuă treiă sauă patruă şiruriă suprapuseă deă
1 Marin Cârciumaru, Evolu iaăomuluiăînăCuaternar (Târgovişte: Editura Macarie, 2000), 73.
365
impresiuniă ovoidaleă гPlйă млкмлд,ă iară ală doileaă esteă decorată cuă dou ă şiruriă deă
impresiuniăalungiteăгPlйăмлкřдйăCeaşcaăesteăcuăcorpulăglobularăşiăguraăoblic ăşiăesteă
decorat ădoarăsubăbuz ,ăcuădou ăşiruriăsuprapuseădeăliniiăincizate,ăoblice,ăceăredauă
motivulăscheletuluiădeăpeşteăгPlйăмлкммдй
Ceramicaă dină complexeleă Co ofeniă deă laă Magna Curia are numeroase
analogiiăînăalteăaşez riădinăTransilvanaă iăBanat,ămajoritateaăfiindăformeăfrecventă
întâlnite în siturile acestei culturi. Folosindu-neă deă clasific rileă tipologiceă aă
formeloră iădecorurilorăîntocmit ădeăPйăIйăRoman2 iăreluat ădeăHйăCiugudean3,
prezent m,ă înă continuare,ă tipurileă deă vaseă reprezentateă deă ceramicaă descris ă
anterior.
Vasul mare, tronconicăseăîncadreaz ăînătipulăȘVIIăгdoarălaăRomanдă iăesteă
oăform ămaiărar й
Oalaă bitronconic ă seă încadreaz ă înă tipulă VI,ă respectivă VIb,ă decorulă
incizat,ăcuămotivulă„triunghiurilorăîngropate”ăгmotivulăAeălaăRomanд,ăfiindăcelă
mai frecvent întâlnit pe acest tip de vase. Este una dintre formele cele mai
r spânditeăînăa ez rileăCo ofeni4йăSeăaseam n ăcaăform ăcuăborcaneleă- tipul XIIa,
ȘIIb,ărespectivăIȘb,ădoarăc ăacesteaăauădimensiuniămaiămici5.
Amforeleă iăulcioarele,ăreprezentateăprinămaiămulteăfragmenteăгtipulăVă iă
X) sunt decorate tot cu motive incizate, preferate fiind benzile verticale sau redate
înă„V”,ăumpluteăcuăliniiăscurte,ăparaleleăгmotiveleăBă iăCălaăRomanдйăAmbeleătipuriă
deăvaseăsuntăprev zuteăcuător iălate,ălaăamforeăacesteaăfiindădou ,ăa ezate în zona
diametruluiămaxim,ăiarălaăulcioareăunaăsingur ,ăprins ădeăbuzaă iăum rulăvasuluiйă
iăacesteaăsuntăformeădesăîntâlniteăînăa ez ri6.
Str chinileă iăcastroaneleăsuntăgreuădeădeosebit,ădatorit ăfaptuluiăc ăs-au
p stratădoarăfragmenteămiciădinăbuze,ăfiindăincert ăatâtăadâncimeaăvaselor,ăcâtă iă
diametrulădeschideriiălorйăTotu i,ădatorit ăarcuiriiă iăînclina ieiăpere ilor,ăceleămaiă
multeă fragmenteă pară s ă provin ă deă laă str chiniă гtipulă Iaм-a2). Decorul cel mai
frecventăesteăcelăală irurilorăparaleleădeăimpresiuni alungite, drepte sau arcuite,
practicateă peă exteriorulă buzeiă гmotivulă Lă laă Romanдă iă grupurileă deă câteă dou ă
cresteăverticale,ăa ezateătotăpeămargineaăvaselorăгmotivulăMgălaăRomanдй
Canaăseăîncadreaz ăînăsubtipulăIVbм,ărespectivăIVaнă iăesteădecorat ăpeă
corp,ăprinăîmpuns turiăsuccesive,ăcuămotiveăliniareă iătriunghiulareăгmotivulăAa,ă
Ad,ăAeălaăRomanд,ăiarălaăinterior,ăpeăliniaădeăîntâlnireăaător iiăcuăbuzaăvasului,ăcuă
ună irădeăaplica iiătipă„boabeădeălinte”ăгmotivulăGălaăRomanдйă
2 Petre I. Roman, CulturaăCo ofeni,ăBAăȘȘVIăгBucure tiŚăEdituraăAcademieiăRйSйRй,ăмřтсд,ăнм-23,
26-30.
3 Horia Ciugudean, Eneoliticulă finală înă Transilvaniaă iă BanatŚă culturaă Co ofeni, BHAB XXVI
гTimi oaraŚăEdituraăMirton,ăнлллд,ăно-25, 27-28.

4 Roman, Cultura, 21.
5 Ibidem, 23, Pl. 29.
6 Roman, Cultura, 21, 23.
366
Paharul se încadreaz ăînăsubtipulăVIIc,ărespectivăVIIIbă iăesteădecoratătotă

prinăîmpuns turiăsuccesive,ăcuămotiveăsimilareăc niiйăMotivulăstelat,ăînănegativ,ă
esteă deă multeă oriă întâlnită peă vaseă similareă oriă peă ce tileă iă c nileă decorateă înă
tehnicaăîmpuns turilorăsuccesiveй
C ni aă sauă cea caă fragmentar ă cuă corpulă sferică iă buzaă supraîn l at ,ă
decorat ă peă exterioră cuă liniiă incizateă ceă redauă motivulă „scheletuluiă deă pe te”ă
гmotivulăDaălaăRomanд,ădescoperit ăînăstratulăarheologic,ăîncadrabil ăînăsubtipulă
IVa2a, respectiv IIIa1 este,ădeăasemena,ăoăform ăfrecvent й
Înă privin aă analogiilor,ă înă literaturaă citat ă seă potă identifica,ă dină
descoperirileăcunoscuteăînăspa iulăTransilvanieiă iăBanatului,ănumeroaseăexempleă
careă prezint ă similarit iă cuă ceramicaă prezentat ă deă noiйă Pentruă ilustrare, vom
men ionaădoarăcâtevaădinăpuncteleămaiăapropiateăDevei,ădinăzonaădeăsud-vest a
Transilvanieiă iădinăzoneleălimitrofeăaleăBanatuluiă iăZaranduluiй
Astfel,ăoala,ăcanaă iăpaharul,ădară iăalteăvaseăreprezentateădeăfragmenteleă
descriseă suntă asem n toare,ă uneori aproape de a fi identice, cu exemplare din
a ez rileă deă laă Boc aă Montan -Col an7,ă Breteaă Mure an -M guraă Sârbilor8,
Mete -PiatraăPe terii9, Nandru-Pe teraăSpurcat 10,ăRomâne ti-Pe teraăcuăAp 11,
S vâr in-Cet uia12,ăSebe -RîpaăRo ie13,ă eu a-Gorgan14 iădeăpeăv ileăCugiruluiă iă
Sebe ului,ă iăanumeăa ez rileădeălaăCugir-PiatraăPle ii15,ărespectivăR chita-Vârfu
Z pozii16.
Oămen iuneăaparteămerit ăfragmentulădinăcomplexulăCxăмл,ăceăprovine,ă
celămaiăprobabil,ădeălaăunăvasădeăproviziiăгamfor д,ăalăc ruiădecorăprincipalăred ă
un pandantiv-ochelariăгmotivulăIălaăRomanдйăÎnăacestăcaz,ăanalogiileăsuntăpu ineă
iă eă vorbaă totă doară deă fragmenteă deă vaseă careă p streaz ă acestă ornamentйă
Men ion m,ă caă exemplu,ă descoperirileă deă laă R chita-Vârfuă Z pozii17 iă Sebe -
RâpaăRo ieăşiăPapuc18йăAprecieriăprivindăprezen aăacesteiăreprezent riăpeăvase,ăînă
7 Ciugudean, Eneoliticul final, Pl. 99/3; 100/ 2, 4-5; 102/3.

8 MihaiăRotea,ă„Cercet riăarheologiceălaăBretea-Mure an ăгjude ulăHunedoaraд”,ăSargetia XV (1981):
Pl. I/4-5; II/2; IV/2-3; VI/1; IX/1.
9 Ciugudean, Eneoliticul final, Pl. 80/1.
10 Roman, Cultura, Pl. 82/9, 11-12.
11 Ibidem, Pl. 105/3, 5; 106/13; 107/9-13.
12 VictorăSava,ă„TheăCo ofeniăSettlementăfromăS vâr in-Cet uia,ăAradăCounty”,ă ATS XIV (2015):
Pl. 14/7; 15/4-10; 18/7; 31/7; 33/4; 35/4, 8, 17-19; 36-38, 42-43.
13 IoanăAlйăAldea,ă„A ezareaăCo ofeniădeălaăRîpaăRo ie-Sebe ”,ăApulum VII/I (1968): Fig. 5-7.
14 MariusăCiut ,ăAdrianăGligor,ă„Descopeririăarheologiceăînăsitulădeălaă eu a-Gorgan (com. Ciugud,
judйăAlbaдйăI”,ăApulum XL (2003): Fig. 26/6; 27/10-12.

15 Cristian I. Popa, Valeaă Cugiruluiă dină preistorieă pân ă înă zoriiă epociiă moderneйă Monumentaă
Archaeologica et Historica (Cluj-Napoca: Editura Mega, 2011), Pl. 58-62.

16 Cristian I. Popa, Contribu iiălaăpreistoriaăV iiăSebe uluiăгIдйăLocuiriăCo ofeniădinăzonaădeluroas ,
BMS III (Alba Iulia: Editura Mega - Editura Altip, 2012), Fig. 54/1, Pl. 2/1; 3; 4/4; 19-60.
17 Popa, Contribu ii, Pl. 61/7.
18 CristianăIйăPopa,ă„Motive-simbolăpeăvaseleăceramiceăCo ofeniŚăcercuriăconcentrice,ăspirale,ăspirale-
ochelari”,ăTerra Sebus 5 (2013): Pl. 7/7-8.
367
culturaăCo ofeniăauăfostăf cuteărecent19, motiv pentru care ne vom limita doar la

ad ugareaăexemplaruluiănostruălaărepertoriulăini iatăînămaterialulăcitatй
Ceramica,ăprinăformeă iăornamenta ie,ăesteăspecific ăol rieiădinăfazaăaăIII-
aăaăculturiiăCo ofeniйăAcestăaspectăvineăs ăal tureădescoperirileădeălaăMagna Curia
celorlalteă puncteă locuiteă deă comunit ileă acesteiă perioade,ă peă teritoriulă iă înă
imediataă vecin tateă aă DeveiŚă cartierulă Micro 1520, M guraă Mi ove 21, Piatra
Coziei22, Mina de Cupru23 i,ădesigur,ăDealuăCet ii24 (Pl. 1).
Deăaltfel,ăprimeleăcomunit iăCo ofeniăs-auăa ezatăînăactualulăteritoriuăală
ora uluiă înc ă dină fazaă Iă aă culturii,ă urmeă deă locuireă fiindă identificateă peă stradaă
Aurel Vlaicu, nr. 7625,ă peă stradaă Iuliuă Maniuă гfost ă Vйă Iйă Leninдă - la ridicarea
blocului C126, în CimitirulăCiang ilor27 iăînăCimitirul Reformat28. Foarte probabil,
locuirileă auă continuată iă înă fazaă urm toare,ă peă alteă amplasamente,ă dară
descoperirile sporadice nu ne ofer ă certitudiniă înă acestă sensйă Înă fazaă III,ă îns ,ă
locuireaă devineă maiă intens ,ă iară Dealuă Cet ii ocup ,ă seă pare,ă ună locă maiă
importantйăDeălaăvârf,ăpân ălaăbazaădealului,ăurmeleădeălocuireăauăfostăidentificateă
peănumeroaseăteras riăaleăversan ilorădeăest,ăsudă iăvestй
Punctul de la Magna Curia, situat la baza de sud a Dealuluiă Cet ii,
semnalat deja în anii anteriori29,ăreprezint ăunăperimetruădeălocuireăsemnificativ,ă
careăseăîntindeă iăînăparculăCet ii,ăfaptăilustratădeăceramicaărecuperat ăcuăocaziaă
lucr rilorărecenteădeămodernizareăaăacestuia30йăTerenul,ăcuăoădeclivitateămic ă iă
expunere spre sud-est,ăseăafl ăsituatăpeăparteaăstâng ăaăunuiăvechiăcursădeăap ă-
Valeaă Ciurg ului (actualmente canalizat sub strada Aurel Vlaicu). Complexele
19 Ibidem, 80-87.
20 Ioană Andri oiu,ă „M rturiiă aleă dezvolt riiă societ iiă omeneştiă pe teritoriul Devei, în vremurile
str vechi”, Sargetia XI-XII (1974-1975): 394.
21 AntoniuăMarc,ă„CuăprivireălaălocuireaăCo ofeniădeălaăDeva-M guraăMi ove гjudйăHunedoaraд”,ă
BC S 9 (2003): 45-48.
22 Octavian Floca, „Hartaăarheologic ăaămunicipiuluiăDeva”, Sargetia VI (1969): 14-15.
23 Nicolae C. Rişcu a,ă„Oădescoperireăarheologic ăvecheădeălaăDeva”, Sargetia XXVIII-XXIX (1999-
2000): 40.
24 IoanăAndri oiu,ă„SondajăarheologicăpeădealulăCet iiăDeva”, Sargetia X (1973): 15-22; Nicolae C.
Ri cu a,ă„Materialeăarheologiceăpreistoriceăaflateăînăcolec iaăvecheăaămuzeuluiădinăDeva”,ă AnB, s.n.

VII-VIII (1999-2000): 205-нмоśăNicolaeăCйăRi cu a,ăDanielăCйă u uianu,ă„Câtevaăconsidera iiăprivindă
habitatul,ă arhitecturaă iă designul interioră laă comunit ileă Co ofeni”,ă Sargetia XXXI (2003): 61;
Danielă u uianuăetăalй,ă„Deva,ăjudйăHunedoaraйăPunctŚăCetate”,ăCronicaăcercet rilorăarheologiceădină
România. Campania 2003 (Cluj-Napoca: cIMeC, 2004), 116.
25 Material în curs de publicare, recuperat deăsemnatariiăacestuiă articol,ăînăurmaăunorălucr riădeă
construc iiй
26 MihaiăRotea,ă„LocuireaăCo ofeniădeălaăDeva-StradaăLenin”,ăSargetia XX (1986-1987): 475-479.
27 LiviuăM rghitan,ăCercet riăarheologiceăpeăvatraăoraşuluiăDeva (Deva: 1971), 7-10.
28 Materialeăinedite,ăidentificateădeăIoanăAlexandruăB rbat,ăc ruiaăîiămul umimăpentruăinforma ieй
29 C t linăRi cu a,ă„ArchaeologicalăDiscoveriesăConcerningătheăEarlyăBronzeăAgeăatăDeva”,ăînăHoria
Ciugudean, Florin Gogâltan, eds, The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin (Alba
IuliaŚăMuzeulăNa ionalăalăUnirii,ăмřřуд, 112.
30 Lucr riăefectuateăcuăsupraveghereăarheologic ,ăpeăparcursulăanuluiăнлмнй
368
surprinse reflect ,ădinăp cate,ădinăcauzaălimitelorăimpuseădeăcaracterulăcercet riiă

arheologice,ă doară oă frântur ă dintr-oă a ezare,ă seă pare,ă prosper ,ă cuă locuin eă deă
suprafa ă iădiverseăanexeăgospod re tiйăÎnămodăcertăaceastaăs-a aflat într-oărela ieă
de complementaritate cu locuirile de pe DealuăCet ii31.
Descoperirileăilustreaz ,ăpeălâng ăaspecteleălegateădeăculturaămaterial ,ă iă
unăfragmentădeăvia ăspiritual йăNeăreferimălaăcomplexulăCxăмл,ăaflatăînăinteriorulă
locuin ei,ă care,ă dup ă modulă deă umplereă iă con inut,ă poateă fiă interpretat ca o
groap ă deă cultйă Arsuraă puternic ă aă pere iloră gropii,ă fragmenteleă dină lutuialaă
pere ilorăarse,ăvaseleăfragmentate,ăuneleăputernicăarseăsecundară iădepuseăgrupat,ă
înă vasulă maiă mare,ă prezen aă fragmentuluiă cuă reprezentareaă pandantivului-
ochelariă iă c p cuireaă cuă pietreă suntă indiciiă aleă unoră practiciă ritualeă deă tipulă
depuneriloră îngropateйă Înă acestă sens,ă putemă invocaăoă analogieă aflat ă înă aceea iă
zon ăgeografic ,ădarălaănordădeăMure ,ămaiăexactăunaădintreăgropileădescoperiteă
înă timpulă cercet riiă a ez riiă deă în l imeă deă laă Boiu-M gulicea32. Aceasta a fost
semnalat ăcaăatareă iădeăCйăIйăPopa,ăînăarticolulăreferitorălaăoăalt ăgroap ădeăcult,ă
descoperit ă laă Sebe -Râpaă Ro ie,ă înă careă repertoriaz ă iă discut ă acestă tipă deă
complexe, asimilate bothros-urilor33йă Cazulă deă laă Deva,ă singulară fa ă deă celeă
descriseăînăstudiulăamintit,ăsubăaspectulăsitu riiăgropiiăînăinteriorulăuneiălocuin e,ă
poate fi privit, ipotetic, drept ultimul act al unui ritual de abandon, care a
implicat,ăîntreăaltele,ăatâtăardereaăintens ăa gropii,ăcâtă iăaăceramiciiădepuseăînăeaйă
Motiveleă iămomentulăaceluiăevenimentăneăr mânănecunoscute,ăcuăatâtămaiămultă
cuă câtă caracterulă restrânsă ală s p turiiă nuă neă permiteă aprecieriă maiă preciseă
privitoareălaăînceputulă iăsfâr itulăexisten eiăacesteiăa ez ri.
Locuireaă Co ofeniă deă laă Deva-Magna Curia,ă ceaă maiă vecheă atestat ,ă
deocamdat ,ă înă acestă punct,ă esteă primaă secven ă cronologic ă aă unuiă spa iuă deă
habitat,ăcareăaăatrasă iăg zduităcomunit iăumaneăînătoateăepocileăcareăauăurmatйă
Nuăneăr mâneădecâtăs ăsper măc ăviitoareăcercet riăarheologiceăvorăoferiămaterialeă
iăinforma iiăcareăs ăcompletezeăimagineaăacesteiăa ez ri,ăabiaăschi at ăprinăceleă
prezentate mai sus.
31 Ri cu a,ă u uianu,ă„Câtevaăconsidera ii”,ăсŐй

32 IoanăAndri oiu,ă„ antierulăarheologicăBoiu”,ăMateriale XV (1983): 93-97.
33 CristianăIйăPopa,ă„Oăgroap ădeăcultăCo ofeniădeălaăSebe -RâpaăRo ie”,ăApulum XLIII/1 (2006): 48.
369
Plйă мйă Imagineă satelitar ă aă Deveiă iă aă împrejurimilor,ă cuă locuirileă Co ofeniă

men ionateăînătextŚăмă- DealuăCet ii; 2 - Magna Curia; 3 - strada Iuliu Maniu; 4 - Cimitirul
Reformat; 5 - CimitirulăCiang ilor; 6 - Micro 15; 7 - strada A. Vlaicu, nr. 76; 8 - strada
Nucet; 9 - Mina de Cupru; 10 - Piatra Coziei; 11 - M guraăMi ove .
370
2
Pl. 2. Imagini de la conturarea complexelor Cx 8-Cx 10 (1)
i detaliu cu Cx 10 (2).
371
2
Pl. 3. Imagini cu complexul Cx 10, cu aglomerarea de vase fragmentate,
deălaăparteaăsuperioar ăгмдă iădup ăgolireaăgropiiăгнд.
372
Pl. 4. Fragmente de vase ceramice din complexele Cx 8 (1-одă iăCxăřăгŐ-9).
373
Pl. 5. Fragmente de vase ceramice (1-удă iăpiese litice (9-11) din complexul Cx 9.
374
Pl. 6. Fragmente de vase ceramice din complexul Cx 10.
375
Pl. 7. Fragmente din funduri de vase ceramice din complexul Cx 10.
376
Pl. 8. Vase întregibile din complexul Cx 10.
377
Pl. 9. Vase întregibile: paharăгмдă iăcan ăгндădinăcomplexulăCxăмл.
378
Pl. 10. Fragmente de vase ceramice din complexele Cx 14 (1-5), Cx 15 (6-удă iădinăafaraă
complexelor (9-11).
379
ABSTRACTS
FLORIN GOGÂLTAN, Transylvania and the Indo-European Migration Problem: The Romanian
Paradigm
Abstract: In this article, I discuss the manner in which the model proposed by Marija Gimbutas
regarding the Indo-European migration in Europe was perceived by Romanian specialists. The
article is also an extension of my efforts to understand the relations between prehistoric
Transylvania and the Pontic steppe. Approached from this historiographic perspective, the subject
illustrates a situation symptomatic of Romanian archaeology: the lack, with few exceptions, of
serious debates on this controversial subject, the frequent repetition of unverified opinions,
statements supported by invalid arguments, etc. Under these circumstances, the late Alexandru
Vulpe took a harsh stance against those who considered the Indo-European migration a closed
subject.
It is well known that the theoretical discourse had little to no impact on Romanian
archaeologists, who were not even influenced by Marxist theories. As presented in the article, their
arguments in regards to the Indo-European matter, if such thing ever existed, were based on the
relationship between professor and disciple, or, plainly, on personal intuition. This approach was
subject to some changes only after 1989. Naturally, a new generation of archaeologists developed,
ready to bring a different style to their participation in scientific process. Often starting as a
rejection of the moral authority claimed by some established archaeologists in the old regime, the
validity of their scientific opinions is also questioned. Personal relationships suffered as well;
however, there visible transformations, driven by a growing independence coupled with better
access to bibliographic sources, breaking the monopoly of personal libraries. New academic models
prevailed, while the scientific discussions turned to a more critical view, a natural reflection of the
social turmoil which overwhelmed Romania at the end of the twentieth and beginning of the
twenty-first century. However, this new reality had a limited impact over the Indo-European
matter; therefore, the Gimbutas model remained an educational template, still unquestioned or
reviewed.
How much do we know today about the social impact triggered by the arrival of the
Scythians, the Noua communities, or the Iamnaia shepherds in Transylvania? For some, these
periodical infiltrations of steppe populations in the Carpathian Basin had double role. In addition
to their destructive role, they also brought technological innovations, which had a major role in
further local cultural developments. For others, these influences travelled in the opposite
directions, as the Carpathian and Balkan cultural mediums had a decisive role in shaping the socio-
cultural realities in the steppe world at the beginning of the Copper Age. Which opinion is
accurate? Must we adhere to a unilateral approach?
The opinions of Al. Vulpe, as well as some contributions made by E. Kaiser, Y.
Rassamakin, B. Govedarica, I. Manzura, R. Harrison, V. Heyd, and many others, filtered through
the perspective of current archaeological realities in Transylvania, encouraged me to decide to
create a theoretical model which I deemed appropriate for understanding the relations between
local prehistoric communities and the north-Pontic world.
The existence of clear contacts (collective or individual) in the second half of the fifth
millennium BC contributed to the transfer and diffusion of technological innovations. Apart from
metal objects (made from copper or gold), certain types of artefacts also circulated in a vast area
during this time: specific stone maces, large flint blades, stone or bone sceptres with abstract or
zoomorphic shapes, axes decorated on the sharp edge with schematic animal heads, and pottery
with crushed shells as temper. Even if we might have a vague idea, we cannot fully understand,
based on tangible evidence, the full spectrum of economic repercussions set in motion by these
influences. Even less can be said about a possible renegotiation of social structures in Transylvania
during the late Tiszapolgár and Bodrogkeresztúr ceramic cultures. For the rest of the Carpathian
ABSTRACTS
Basin, where more archaeological information is available, signs of social inequality can be observed
from the late Neolithic horizon, and these became more and more visible towards the second half
of the fifth millennium BC.
It is not possible discuss collective contacts between Transylvania and the Pontic steppe
in the middle of the fourth millennium BC, because the second kurgan migration wave, as proposed
by M. Gimbutas, cannot be proven. Only from the end of the fourth and the beginning of the third
millennium BC is there documented evidence of the presence of Yamnaya communities in the mid-
Mure ă Valleyйă Relevantă archaeological discoveries are scarce, making it hard to establish the
intensityă ofă potentială contactsă withă theă locală Co ofeniă mediumйă Consideringă this,ă thereă isă
insufficient evidence to prove the steppe populations were responsible for the major changes which
occurred in Transylvania at the beginning of the Early Bronze Age. Based on certain metal artefacts
or distinct funerary practices, potential individual connections were often presumed. However, for
the period towards the end of the first half of the third millennium BC, I consider certain stone or
metal weapons and adornments, as well as the funerary mounds and the stone anthropomorphic
stelae, to in fact be representations of social status for the elites involved in a trans-regional dialog
(Fig. 1).
Similar interpretations concerning the relationship between Pontic communities and the
regions they influenced between the fifth and third millennia BC can be found in recent studies by
E. Kaiser, Y. Rassamakin, M. Furholt, V. Heyd, I. Manzura and S. Ivanova, to name only a few
specialists interested in the movement of populations and products. The current theoretical models
concerned with mobility or the transfer of technological knowledge are in a similar position.
In the last years, research on funerary mounds in Romania has been increasingly
connected to a wider spectrum of interdisciplinary approaches, catching up with European trends.
A few examples are eloquent in this regard. A coherent project focused on tumuli was developed
by A. Frînculeasa and his team in Prahova County. Needless to say, the results are remarkable and
capable of changing our way of interpreting such funerary practices and their impact in the local
medium. A project to obtain sufficient absolute dates, coupled with anthropological and
metallographică analyses,ă wasă undertakenă byă Sйă Ailinc iă isă whileă investigatingă theă tumulusă ină
Rahman, Tulcea County. If this positive trend continues, there is hope that the thousands of tumuli
in southern and eastern Romania can be integrated into a vivid illustration of prehistory, with or
without Indo-Europeans.
The so-called Cucuteni C ceramic style, also linked several years ago with the North-
Pontic area, was analysed in regards to its technological characteristics, targeting the chemical and
mineralogical composition of the temper. Interestingly enough, the conclusion suggested the
potters had a predilection towards nonstandard materials.
Strontium and oxygen isotopes analysed on a skeleton found in a tumulus in Sárrétudvari
suggested that some individuals from the Apuseni Mountains travelled to the northwestern
Hungarian plains. Although the first small steps have been taken in this direction, the current
genetic data available for prehistoric Transylvania is far from sufficient to include this area in some
of the European studies dedicated to the reconstruction of Bronze Age life. From a linguistic point
of view, the contribution of the steppe populations to the development of the Indo-European
languages is considered as an undisputed fact. Hopefully, further research projects will bring more
light to this matter.
The linguistic debate regarding the Indo-European motherland is, as well, added to the
archaeological interpretations. However, the scientific conclusions are still very cautious, unable
to surpass certain constraints. Therefore, the evidence presented thus far still supports the Gimbutas
- Mallory interpretative line.
As a homage to the memory of Alexandu Vulpe, I chose to end this historiographic
investigationăwithăsomeăofăhisăthoughtsăonătheămatterŚă“Iăstronglyăbelieveăthatătheăbeautyăofătheă
Indo-European research, in all of its aspects, resides precisely in this perpetual discussion and
criticalăevaluationăofătheăadvancedăhypotheses”й
400
ABSTRACTS
Keywords: Transylvania, Indo-Europeanization, Romanian paradigm, research history, theoretical

models.
LOLITA NIKOLOVA, Was Genealogy a Powerful Cultural Construct in Prehistory?

Abstract: The Early Bronze Age in the Balkan-Carpathian region includes, chronologically, the
cultures from about the mid-fourth millennium BC to the end of the third millennium BC. The
archaeological database is extremely rich and includes data on numerous settlements, burials, metal
finds, and so on. This research discusses four angles: genealogy and homeostatic levelling; genealogy
and cultural span; genealogy and wealth; and genealogy and social stratification. The archaeological
data is ambiguous and the construction of cultural models mostly rests upon hypotheses which also
rely on future precise excavations. The work shows that genealogy could be a factor in homeostatic
levelling, and it may have had an impact on the development of the concept of wealth in prehistory
and the development of peculiarities of social stratification in the various parts of the Balkan-
Carpathian region. Future research may enrich or update the current state of insights into the
anthropology and sociology of the Balkan-Carpathian region, one of the key regions in Eurasian
prehistory for the development of human civilization.
Keywords: prehistory, genealogy, the Balkans, Early Bronze Age, Yunatsite culture.
TÜNDE HORVÁTH, 4000-2000 BC in Hungary: The Age of Transformation

Abstract: In this article, I focus on the time and the archaeological cultures of three large,
independent, and consecutive archaeological periods: theMiddle Copper Age, Late Copper Age and
Early Bronze Age. To decide what is common or just similar amongst them - directly or indirectly,
organically or randomly, culturally, technologically or genetically - is very difficult at this level:
we need more conventional archaeological and new archaeometric data. By focusing on ten
important points (mapping, relative chronology, absolute chronology, settlement networks,
economy, inventions, typology, technology, ritual life, and mortuary practices) on a level larger
than the concept of cultures, the analyses manage to prove relationships and continuity amongst
these three periods and their archaeological cultures. From 4000 BC until 2000 BC we can find
many common or similar determining archaeological points, which can be explained by natural
phenomena such as climatic or geographical conditions which forced these cultures to be more
mobile, flexible and open towards other cultures and areas. In order to see and understand the real
causes and find common patterns in human behaviours and societies, we have to adopt wider
perspectives in our analysis (include more periods, more cultures, larger territories and a longer
time frame). From these perspectives, the 2000 years analysed can tell us about uniformity in the
territory of Hungary: the Age of Transformation, between 4000 and 2000 BC.
Keywords: Transformation, mobility, variability, Middle and Late Copper Age, Early Bronze Age.
CRISTIAN IOAN POPA, VesselsăforăToasting?ăTheă“Sauceboats”ăofătheăCo ofeniăandăBadenăCulturesă

and their Balkan-Aegean Connections
Abstract: Oneătypeăofătheămoreă“renowned”ăBalkan-Aegean objects is the so-calledă“sauceboat”йă
Current studies on this subject have produced an incomplete repertoire or have only focused on
certain aspects of this problematic topic. However, this type of ceramic vessel raises a series of issues
that have been approached in the present study, in which a number of unique discoveries have
been taken into consideration - a series of items that are absolutely fundamental in this endeavour.
ThisăstudyărevolvesăaroundătheăvesselsădiscoveredăinătheăBadenăandăCo ofeniăregions, discussing
their history, context, typology and chronology. In order to understand their functionality, I
considered them within in the Carpathian-Balkan-Aegean context, where the presence of such
items has already been established.
Sauceboat-type vessels can be found across a large geographical area, and the majority of
specialists consider the centre of their propagation to be the Aegean world, where such vessels, in
401
ABSTRACTS
varying forms typical of their place of origin, are known from the Early Helladic II, the Early
Cycladic culture and the Early Minoic II. The outskirts of this area include Troy I in the east and
the Carpathian Basin in the north. Although the area under scrutiny is on the outlines of the
“civilised”ăAegean-Anatolian world, Central European archaeological discoveries play a key role in
the study of the evolution of the sauceboats along a north-south axis.
The analysis of these discoveries showed that some items from the Carpathian Basin
region were older than those from the Aegean-Anatolianăworld,ăbeginningăwithătheăCernavod ă
IIIкCo ofeniăIăhorizonй
Regarding their functionality, we do not yet have any undisputable evidence of what the
contents of the so-called sauceboats were. They undoubtedly contained liquids which varied
depending on the period, owner and context. Alcohol consumption, which is considered to be
directly connected to the sauceboats of the Aegean-Anatolian world, need not have been a practice
in the Carpathian-Balkan communities.
Keywords: sauceboat,ăCo ofeni culture, Baden culture, Eneolithic, Early Bronze Age, Early Helladic
II.
ALEKSANDAR BULATOVIĆă ANDă ALEKSANDAR KAPURAN, Cultural Contacts between Communities of

Southwestern Romania and the Central Balkans in the Fourth Millennium BC
Abstract: At the beginning of fourth millennium BC, after the disintegration of the Bubanj-S lcu a-
Krivodol cultural complex, the so-called Transitional period from the Eneolithic to the Bronze Age
began in the territory of Oltenia (western Bulgaria and Serbia). We still lack a lot of data about this
period. In northwestern Bulgaria this period is defined by the Galatin group, and in Romania by
theăS lcu aăIVăgroup,ăwhileăinăSerbiaăităisăalmostăcompletelyăunknownйăStratigraphicalăobservationsă
from new excavations (2008 to 2014) atătheăBubanjăsiteănearăNišăinăsoutheasternăSerbiaăsuggestăthată
elements of Bubanj-Hum I culture lasted longer there than in Oltenia and western Bulgaria, and
thatătheăhiatusăbetweenăthisăcultureăandătheăCernavod ăIIIăcultureăwasăveryăshortйăExcavationsăat
theăMokranjskeăsteneăsiteăinăeasternăSerbia,ăwhereătheăCo ofeniăculturalălayerăliesădirectlyăaboveă
the Bubanj-Hum I culture layer, provide similar evidence.
After this period, i.e. in the last quarter of the fourth millennium, it is possible again to
notice some kind of cultural integration in the territory where the BSK complex previously existed.
Across the vast territory from Transylvania in the north, across the Oltenia and eastern Serbia to
southeastern Serbia to the south, almost identical stylistic and typological elements can be observed
in the pottery record. According to recent absolute dates from Serbian sites, this cultural
phenomenon can be chronologically defined starting from the end of the third quarter of fourth
millennium BC, namely Cernavod ăIIIăcultureй
The situation is similar in the next period (last quarter of the fourth and first quarter of
theăthirdămillenniumăBCд,ăwhenăCo ofeniăandăKostolacăsocietiesămetăinătheăareaăofătheăIronăGatesă
and eastern Serbia, creating a new cultural phenomenonădefinedăasăCo ofeni-Kostolac culture. A
significant proportion of the stylistic and typological elements of this culture are identical to those
originatingă onă Co ofeniă territoriesă ină Olteniaă andă Transylvaniaйă Theă impactsă ofă theseă culturesă
reached farătoătheăsouth,ăallătheăwayătoătheăAegeanăcoast,ăbutăinătheălateăEneolithic,ăVučedolăcultureă
came to be a significant influence on the cultural milieu of the central Balkans. On the other hand,
afterătheădemiseăofăVučedolăcultureăгsecondăhalfăofătheăthirdămillennium BC), the Balkans became
largely influenced by Aegean civilisation, which significantly contributed to the appearance of
early Bronze Age cultures in the Balkans.
Keywords: Centrală Balkans,ă fourthă millenniumă BC,ă Černavodaă III-Boleráz-Baden cultural
manifestation, Vučedolăculture,ăCo ofeni-Kostolac culture, contacts with southwestern Romania.
ION TU ULESCU, Cultural Interferences at the End of the Transition Period in Northeast Oltenia
Abstract: The end of the Co ofeni culture in northeast Oltenia and, implicitly, of the transition
402
ABSTRACTS
period to the metal age, is related to the distribution of some strong influences coming from the
two great circles or cultural areas. Noticeable in the pottery repertoire, but also in terms of their
spiritual origin, their source is found in the Kostolac,ă Vučedolă and Iamnaia cultures. The vast
resources of salt in this area were a vital element in the development of the human communities,
as demonstrated by their setting near the brine springs. This article identifies the various stages of
development among northeastern Oltenia populations, observing their coexistence in the area over
a period of relative calm. It also explores how the evolution of the Co ofeni culture was interrupted
by the entrance of Glina communities in the early Bronze Age period, and how elements of their
ceramic decoration style were adopted.
Keywords: pottery, tumulus, Co ofeni, Kostolac,ăVučedol,ăIamnaiaй
CRISTIAN C. ROMAN AND SORIN TINCU, Newă Factsă Regardingă theă Repertoireă ofă Co ofeniă
ArchaeologicalăSitesăonătheăHunedoaraăSideăofătheăPoianaăRusc ăMountains
Abstract: Ofălate,ătheăgeneralăconsensusăonătheăevolutionăandăchronologyăofăCo ofeniăcultureăhasă
changed, thanks to new excavations, published materials and more absolute carbon 14 (C14) dating.
Inătheălightăofătheseănewăperspectives,ăthisăarticleăpresentsăanăupdatedăviewăofăCo ofeniădiscoveriesă
fromătheăHunedoraăsideăofătheăPoianaăRusc ăMountainsйăTheăfirstătopicăitădealsăwithărelatesătoătheă
situation of repertoire discoveries (34 sites), mostly concentrated in the eastern part of the Poiana
Rusc ă Mountainsйă Theă analyticală modelă worksă uponă сă criteriaŚă locality,ă actuală toponym,ă
geographicalăcoordinates,ăelevation,ălandformăandătypeăofăresearchйăAătotalăofăрсаăofătheăCo ofeniă
sites from this geographical area are known through field research, and a balance has been reported
between the outdoor habitations and cave habitations. Based on materials and contexts from the
systematicăexcavationsăatăCeri or-Pe teraăCauce, Pe teraănrйăм and Ciulp z-Pe teraăBulg relu, the
chronologicală andă materială heritageă landmarksă ofă Co ofeniă communitiesă ină theă Poianaă Rusc ă
Mountains can be established. Etnoarchaeological analysis of the results clearly indicates the
mobility of these communities.
Based on ceramic materials found in stratigraphic contexts, a cultural and chronological
ordering of the ornaments was obtained by seriation. Unfortunately, we do not have any C14 data
forătheăanalysedăsites,ă butăthereăisăsuchădataăfromătheălateăCo ofeniăsiteăatăSilva u de Jos-Dealul
apului,ăpositionedăbetweenăPoianaăRusc ăMountainsăandăHa egăCountyйăAsăaăresultăconsiderableă
differences regarding both the quality and the number of elements can be observed.
KeywordsŚăCo ofeniăculture,ăPoianaăRusc ăMountains,ărepertoire,ăcaves, seriation.
PRZEMșSŁAWăMAKAROWICZ AND MARZENA SZMYT, BiałyăPotokăCemeteryăRevisited

Abstract: Sinceăмřнр,ătheăArchaeologicalăMuseumăinăPoznań,ăPoland,ăhasăhousedăaăcollectionăofă
materialsărelatingătoăexcavationăconductedăbyăProfessorăJózefăKostrzewskiăinăBiałyăPotokăгpresentlyă
Bilyi Potik, Ternopil region, Ukraine). His brief research uncovered parts of three houses from a
Trypillia culture settlement dated to the fourth millennium BC, as well as chronologically
subsequent graves: one double (grave I-II) and two single (grave III and grave IV). The newest
analysis of grave forms and pottery, along with the radiocarbon dates, certify the inhomogeneity
ofăfuneralăfeaturesăinăBiałyăPotokйăTheăgraves,ăwhichăwereăpreviouslyăconsideredătoădateăfromătheă
same period, in fact represent three horizons in the use of this place: the twenty-eight to twenty-
seventh centuries BC (the Globular Amphora culture - grave III), the twentieth to the nineteenth
centuriesă BCă г‘post-Globulară Amphora’ă oră theă earlyă Komarówă cultureă - grave IV) and the
seventeenth to sixteenth centuries BC (the classic Komarów culture - grave I-II).
Keywords: Podolia, third millennium BC, second millennium BC, Globular Amphora culture,
Komarów culture.
403
ABSTRACTS
GEORGETA EL SUSI, Unpublished Archaeozoological Data on the Tiszapolgár Habitation in Uivar,

TimişăCounty
Abstract: This article analyses archaeozoological finds from the fortified tell-type settlement
“Gomil ”,ăinăUivar,ălocatedăonătheăBanatăplain,ăapproximatelyăорăkmăsouthwestăofăTimi oara,ăandă
uses the data to develop a profile of animal-rearing and slaughter practices in the early Eneolithic.
The site was investigated between 1999 and 2009 by a Romanian-German project. The tell was
occupied from the late Neolithic to the Middle Ages; however, the most numerous materials found
originateăfromătheălateăNeolithicăгVinčaăculture,ăstageăCдăandăearlyăEneolithic (Tiszapolgár culture).
Around 40,000 animal bones fragments were found, of which 2,105 originated from the Tiszapolgár
layer. Among these, wild species prevail with 50.77%, with domestic mammal finds at 49.23%.
Cattle dominate the domestic group (25.18%), followed by pigs (11.95%), small ruminants
(10.65%), and dogs (4.46%). There were no finds of elderly domestic animals, only young adults
and adults. Slaughter patterns suggest these animals (excluding dogs) were reared for meat and, in
case of cattle, milk. The cattle remains indicate that the majority of those slaughtered (38.9%) were
males between 2 and 4 years of age, while pigs were typically killed aged 1-2 years old (50% of
remains), and sheep and goats were typically slaughtered between 2 and 6 months of age (41.18%
of remains). In the case of red deer and wild swine, adult-mature specimens were the most common
(66-67%), although this was the case in only 46% roe deer remains.
Keywords: Eneolithic, Uivar, Tiszapolgár culture, faunal remains, domestic mammals, hunting.
ZOLTÁN KATOCZ, AăBodrogkeresztúrăCultureăCeramicăVesselăfoundăinăFeldioaraăгBraşovăCountyд

Abstract: This article is about an intact ceramic vessel uncovered inside the Marienburg fortress
during archaeological investigations carried out in 2014. The vessel is of a four-cornered shape
which, as far as is currently known, is uncommon inside the Carpathian Arch. In terms of its shape
and other features, it is currently the only Bodrogkeresztúr artefact of its kind to be uncovered at
Feldioara/Marienburg. Immediately underneath the vessel, several sherds were found which
corroborated the assignation of the artefact. All the ceramic pieces - including the four-cornered
vessel - were uncovered in an undisturbed stratum which contained an array of materials dating
back to the Hunyadihalom culture. The artefacts exhibit both decorative elements of Old
Furchenstich style and features characteristic of the pill-shaped handle horizon.
Keywords: Feldioara, Bodrogkeresztúr, vas-altar, Eneolitic, cercetareăarheologic ,ăobiecteăcultice.
IOAN ALEXANDRU B RBATăANDăMARIUS GHEORGHE BARBU, AăLateăEneolithicăToolăFoundăatăT rt ria,ă

Romania
Abstract: The metallic awl described in this article was discovered in complex C 28 of the Pietroşi aă
archaeological site (also known as Site 10) in the autumn of 2014, during preventive archaeological
excavationsă carriedă oută neară theă villageă ofă T rt riaă гBlandiana commune, Romania) in
southernкsouthwesternăTransylvania,ăasăpartăofătheăBraşov-Simeria railway rehabilitation works.
The awl was found on the bottom of C 28, a pit dug by prehistoric settlers from this part of the
MureşăvalleyйăInărelativeăchronology, the complex C 28 belongs to the late Eneolithic, specifically
to the earlier phases (I-IIдăofătheăCo ofeniăcultureйăMetallographicăȘRFăanalysisărevealedăthatătheă
awl is made from copper, but microscopic visual examination of its features suggest that if it does
indeedădateăfromătheăearlyăCo ofeniăperiod,ăthereăareăfewăanalogousăfindsăfromăthisăareaйăDueătoă
theălackăofăsimilarăobjectsăfromăsingularăcontextsăofăCo ofeniăphasesăIăandăII,ăandătheăfactăthatăthoseă
from phase III are only somewhat typologically similar, it seems that the awl represents a unique
artefact from that archaeological culture. It definitely has strong connections with similar artefacts
from the Developed Eneolithic up to the beginning of the Late Eneolithic, but this merely indicates
a previous tradition of manufacturing these objects: it seems that this tradition was almost lost for
aăcertainăperiodăinăCo ofeniăcommunities.
Keywords: T rt ria-Pietroşi a,ăarchaeologicalăexcavations,ăCopperăAge,ăCo ofeniăculture,ăawlй
404
ABSTRACTS
CORNELIA-MAGDA LAZAROVICI AND GHEORGHE LAZAROVICI, The Jewelry Workshop at Cheile Turzii:
Cave Binder, Copper Age
Abstract: Cheile Turzii is located in an area rich in several raw materials (salt, gold, copper, opal,
alabaster and chalcedony) which have attracted the interest of several communities throughout
prehistory. This article details the investigation of two sites among over 40 caves, grottos or under-
rock shelters with archaeological traces in the area. In Peşteraă Ungureasc ,ă theă remainsă ofă aă
workshop for making jewelry from various materials, including gold, was discovered in the
Bodrogkeresztúr-Toarte Pastilate levels. The 2015-2016 campaigns in PeşteraăBinder/Cave Binder
unearthed another jewelry workshopăthatăcanăbeăascribedătoăCo ofeniăculture,ămoreăexactlyătoătheă
Co ofeniăIC-IIA phases. Over 30 beads, of varied materials such as bone, marble, Spondylus and
jasp, as well as microlithic tools (flint, obsidian and other stone) and copper tools were found, along
with some small fragments of malachite, in hearths discovered on their borders and walking levels.
Other ceramics related to the Zau,ăPetreştiăorăBodrogkeresztúr-Toarte Pastilate cultures have also
been found on the site, although these are related to older excavations and have been disturbed by
amateur archaeologists.
Keywords: workshop,ăjewelry,ăcooper,ăCo ofeniăcultureй
MARIUS GHEORGHE BARBU, IOANA LUCIA BARBU AND ANTONIU TUDOR MARC, TheăCo ofeniăhabitationă
from Magna Curia, Deva, Hunedoara County
Abstract: In the second half of 2012, at the base of the hill of Deva fortress (in its southeastern part)
preventive excavations were conducted to investigate a perimeter of 187 m 2 affected by a project
to rennovate the backyard of the Magna Curia building in Deva, Hunedoara county.
The most intensive traces of prehistoric human activity were encountered in the
northeastern part of the site. Here, at a depth of about 2.4 m, five prehistoric features were found,
threeăofăwhichăwereăfromătheăCo ofeniăculture,ăwhileăthe other two contained materials specific to
theăŞoimuşăculturalăgroupйăTheăthreeăcomplexes,ădatingăfromătheăendăofăEneolithic,ăappearătoăbeă
part of a group comprising a housing structure (Cx 9) and two pits (Cx 10 and Cx 8), the first of
these being inside the dwelling.
Inside, several fragments of pottery, animal bones, pieces of charred wood and heavily
burned scraps of adobe splice were found. In the central part of the structure, an andesite grinder
and other lithic fragments of the same local rock were discovered. The contouring of the northern
part of the house presented intense traces of arson, delimited to pit Cx 10.
On the bottom of the pit, a thick layer of ash and blackened earth was deposited, while
the walls were heavily burned, the clay being reddened to a thickness of about 10 cm, indicating
that a fire started here. The pit contained very little soil, and was filled with large fragments of
adobe splice which bore impressions of rods and beams, some of which had been burned to the
point of vitrification. In the upper half of the complex, especially in its southwestern part, a cluster
of pottery finds were made. These fragments, which came from several pots (some were also found
whole) seem to have been deposited in a large, undecorated pot. Above this group of vessels, bearing
secondary burning to the point of vitrification, large pieces of andesite had been placed, which
sealed the deposit.
Two adjacent fragments were found, most likely from a supplies vessel (amphora), whose
main decoration renders a spectable pendant, made using a technique of successive stitches.
Based on the pottery finds, especially those from pit Cx 10, we estimate the chronology
ofăthisăhabitationătoăbeăfromătheăCo ofeniăcultureйăTheătypesăofăvesselsăandătheirădecorationsă are
specificătoăphaseăIIIăofăCo ofeniăcultureăandăhaveămanyăanalogiesăfromăsettlementsăinăsouthwesternă
Transylvania and surrounding areas in Banat.
TheălocalityăofăDevaăwasăsettledăbyăCo ofeniăcommunitiesăfromătheăearlyăstagesăofăthisă
culture. The settlement of Magna Curia had a complementary relationship with the nucleus of
405
ABSTRACTS
habitation on Fortress Hill, proving once again the importance of this area for habitation from the
end of Eneolithic and early Bronze Age.
KeywordsŚălateăEneolithic,ăCo ofeniăCulture, settlement, dwelling, ritual pit, pottery.
NICOLAE C T LINăRIŞCU A, AăCopperăAxeăDiscoveredăatăH r uăгHunedoaraăCountyд

Abstract: The research this article describes was triggered when a treasure hunter found a shaft-
hole axe on a hill locally known as Piatraă âc oara,ăinătheăterritoryăofăH r uăvillageйăFollowingăthisă
find, we proceeded with a field survey and found two prehistoric habitation clusters specific to the
Late Copper Age and Early Bronze Age on the same hill. The axe is of the Fajsz type, characteristic
of the Late Copper Age and the beginning of the Early Bronze Age and widespread in the Central-
European zone but represented in Romania by only a few pieces. XRF analysis revealed that the
axe was made by copper, the proportion of other elements being insignificant. One particular
integralăfeatureăofătheăH r uăaxeămakesăităstandăoutăfromăotherăexamplesăofăitsătype,ănamelyăwideă
vertical facets made on the socket. The creation of such facets on the exterior of the shaft-hole is
characteristicăofăanotherătypologicalăseries,ătheăDumbr vioaraătype,ăassociatedăwithăEarlyăBronzeă
Age axes, and especially widespread in eastern Transylvania and in Oltenia. The coexistence of
theseă elementsă leadsă toă theă hypothesisă thată ită isă aă hybridă specimenă oră aă “seriesă head”ă foră
Dumbr vioaraă typeă axesйă Weă believeă that,ă ultimately,ă artefactă isă aă variantă ofă theă Fajsză type,ă foră
whichăreasonăweăproposeătheă“H r uăvariant”ăasăaănewătermăinătheătopicй
The axe was probably ritually deposited, as a crack in the socket made the item non-
functional. Furthermore, the lack of any traces of use on the cutting edge suggests that it was used
only as a weapon or a prestige good.
Theă axe,ă alongă withă ceramică spoutedă vesselsă foundă ată H r u,ă revealsă theă statusă ofă theă
southwest and western Transylvanian space as a contact and interference zone for elements specific
to the Early Bronze Age from the east and west of the Carpathian Basin, as well as the strong
connection of the local communities with the areas south of the Danube.
Keywords: shaft-holeăaxe,ăFajszătype,ăDumbr vioaraătype,ăspoutedăvessel,ăEarlyăBronzeăAgeй
406
LIST OF ABBREVIATIONS
ACMI Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Bucharest

Acta Acta (Siculica). MuzeulăNa ionalăSecuiescйăSfântu-Gheorghe
ActaArchCarp Acta Archaeologica Carpathica. Academia Scientiarum Polona.
Krakow
ActaArchHung Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae.
Budapest
ActaMN Acta Musei Napocensisйă Muzeulă Na ională de Istorie a
Transilvaniei. Cluj-Napoca
ActaMP Acta Musei Porolissensisйă Muzeulă Jude eană deă Istorieă şiă Art ă
S lajйăZal u
AÉ Archaeologiai Értesitö a Magyar régészeti, müvésyt-történeti és
éremtani társulat tudományos folyóirata. Budapest
AEAE Archaeology, Ethnology & Anthropology of Eurasia. Siberian
Branch of the Russian Academy of Sciences & Institute of
Archaeology and Ethnography of the Siberian Branch,
Novosibirsk
AHR The American Historical Review, American Historical
Association. Chicago, Oxford
AISC Anuarul Institutului de Studii Clasice. Cluj (Sibiu)
AJA American Journal of Archaeology. New York
AK Antike Kunst. Basel
Alba Regia Alba Regia. István Király Múzeum. Székesfehérvár
Aluta Alutaă гStudiiă şiă comunic riă / Tanulmányok és Közlemények).
MuzeulăNa ionalăSecuiesc. Sfântu Gheorghe
AM Arheologia Moldovei. InstitutulădeăIstorieăşiăArheologieă“AйăDйă
Șenopol”йăJassy
AmAnthropol American Anthropologist. Anthropological Society of
Washington. Washington DC
Anadolu/Anatolia Anadolu/AnatoliaйăRevueăannuelleăd’archéologieйăAnkara
AnB Analele Banatului,ăserieănou йăMuzeulăBanatuluiйăTimişoara
Angustia AngustiaйăMuzeulăCarpa ilorăR s riteniйăSfântuăGheorghe
Antaeus Antaeus. Communicationes ex Instituto Archaeologico
Academiae Scientiarum Hungaricae. Budapest
Antiquity Antiquity. A quartely review of World Archaeology. York
Apulum Apulum. Acta Musei ApulensisйăMuzeulăNa ionalăalăUniriiйăAlbaă
Iulia
AR Archaeologické Rozhledy. Archeologickýă ústavă Akademieă vědă
ČRйăPrague
ARBSH Académie Roumaine. Bulletin de la Section Historique.
AcademiaăRomân йăBucharest
ArchBulg Archaeologia Bulgarica. Sofia
ArchEur Archäologie in Eurasien. Deutsches Archäologisches Institut,
VML GmbH
ArchInf Archäologische Informationen. Deutschen Gesellschaft für Ur-

und Frühgeschichte e.V. Kerpen-Loogh
ArchMűh ArcheometriaiăMűhely. Budapest
ArchPol Archeologia Polski. Wrocław
Argesis Argesis. Studiiă şiă comunic riйă Seriaă Istorieйă Muzeulă Jude eană
ArgeşйăPiteşti
А х я А х я. Organă naă Archeologičeskijaă Institută iă Muzeiă priă
Bulgarskata Akademija na Naukite. Sofia
ArhVestnik ArheološkiăVestnik. InštitutăzaăarheologijoйăLjubljana
ARL Annual Review of Linguistics. Rowley, Cambridge
ASAG Archives suissesă d’Anthropologieă Genérale. Institut suisse
d’AnthropologieăgenéraleйăGeneva
ASC ArheologieăşiăStudiiăClasice. Funda iaăDacicaйăBucharest
ATS Acta Terrae Septemcastrensis. Institutul pentru Cercetarea
Patrimoniuluiă Culturală Transilv nean în Context European.
Sibiu
AUSB Annales Universitatis Scientiarium Budapestinensis de Rolando
Eötvös Nominatae. Sectio Historica. Budapest
AUU Acta Universitatis Upsaliensis. Uppsala University. Uppsala
AvSC Archeologieăveăst edníchăČechách. Prague
BA Biblioteca de Arheologie. Institutul de Arheologie. Bucharest
BAHC Bibliotheca Archaeologica et Historica Corvinensis. Muzeul
Castelul Corvinilor. Hunedoara
Balcanica Balcanicaйă Annuaireă deă l’Institută desă Étudesă Balkaniquesйă
Belgrade
BAM Bibliotheca Archaeologica Moldaviae. Universitatea “Alexandru
IoanăCuza”ădinăIaşiйăJassy
Banatica Banatica. MuzeulăBanatuluiăMontanйăReşi a
BAR British Archaeological Reports (International Series). Oxford
BASOR Bulletin of the American Schools of Oriental Research in
Jerusalem. Jerusalem
BB Bibliotheca Brukenthal. MuzeulăNa ionalăBrukenthal. Sibiu
BCH Bulletin de correspondance hellénique. L’Institută deă
correspondanceăhelleniqueăd’AthenesйăAthens
BCŞS Buletinulă Cercuriloră Ştiin ificeă Studen eşti,ă Universitateaă “мă
Decembrieăмřму”ădin Alba Iulia. Alba Iulia
BerRGK Bericht der Römisch-Germanischen Kommission des Deutschen
Archäologischen Instituts, Frankfurt am Main
BFAP Bibliotheca Fontes Archaeologici Posnanienses. Muzeum
Archeologiczne w Poznaniu. Poznań
BHAB Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica. Muzeul
BanatuluiăMontanйăReşi a
BiblMarm Bibliotheca Marmatia. MuzeulăJude eanădeăIstorieăşiăArheologieă
MaramureşйăBaiaăMare
BMA Bibliotheca Musei Apulensis. Muzeulă Na ională ală Uniriiйă Albaă
Iulia
408
BMAK Biblioteka Muzeum Archeologicznego w Krakowie. Krakow

BMemAntiq Bibliotheca Memoriae Antiquitatis. Muzeul de Istorie. Piatra-
Neam
BMJT Buletinulă Muzeuluiă Jude eană Teleormanйă Seriaă Arheologie.
Alexandria
BMM Bibliotheca Musei Marisiensis. Seria Archaeologica, Muzeul
Jude eanăMureşйăTârguăMureş
BMMK Békés Megyei Múzeumok Közlemányei. Békéscsaba
BMN Bibliothecaă Museiă Napocensisйă Muzeulă Na ională deă Istorieă aă
Transilvaniei. Cluj-Napoca
BMS Bibliotheca Musei Sabesiensi., Muzeul Municipal “Ioan Raica”йă
Sebeş
BPRég Budapest Régiségei. Budapesti Történeti Múzeum. Budapest
BPS Baltic Pontic Studies. AdamăMickiewiczăUniversityйăPoznań
BS Bibliotheca Septemcastrensis. Institutul pentru Cercetarea
Patrimoniului Cultural Transilvanean în Context European.
Sibiu
BTh Bibliotheca Thracologica. Institutul Român de Tracologie.
Bucharest
BTOM Bibliothecaă Tomitana,ă Muzeulă deă Istorieă Na ional ă şiă
ArheologieйăConstan a
Buridava Buridava. Studiiă i materiale. Muzeul Jude ean “Aurelian
Sacerdo eanu”ăVâlceaйăRâmnicu Vâlcea
CAI Centar za Arheološka Istraživanja. Belgrade
Carpica Carpica. Complexul Muzeal “IulianăAntonescu”ăBac uйăBac u
Corrosion Science Corrosion Science. The Journal on Environmental Degradation
of Materials and its Control. Institute of Corosion. Northampton
Corviniana Corviniana. Acta Musei Corviniensis. Muzeul Castelul
Corvinilor. Hunedoara
Crisia Crisia, Muzeulă riiăCrişurilorйăOradea
Current Anthropology Current Anthropology. University of Chicago. Chicago
Dacia, n.s. Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie.
Nouvelle série: Revueă d’archéologieă etă d’historieă ancienne.
Institutul de Arheologie “VasileăPârvan”йăBucharest
DMÉ A Debreceni Déri Múzeum Évkönyve. Debrecen
DP Documenta Praehistorica. Poročilo o raziskovanju paleolitika,
neolitika in eneolitika v sloveniji. Ljubljana
Drobeta Drobeta. Muzeulă Regiuniiă Por iloră deă Fierйă Drobetaă Turnu-
Severin
EAZ Ethnographisch-Archäologische Zeitschrift. Leipzig
EFC European Federation of Corosion (EFC) Series, Woodhead
Publishing, Institute of the Materials, Minerals and Mining
(IOM3). London
EJA European Journal of Archaeology. European Association of
Archaeologists. Cambridge
ErdMúz Erdélyi Múzeum Egyesület Évkönyve. Kolosvár (Cluj)
409
ESA Eurasia Septentrionalis Antiqua. Journal for East European and

North Asiatic Archaeology and Ethnography, Suomen
Muinaismuistoyhdistys. Helsinki
Eurasia Antiqua Eurasia Antiqua. Zeitschrift für Archäologie Eurasiens. Mainz
am Rhein
European Archaeology European Archaeology/online. Bucharest
FAA Forschungen zur Archäometrie und Altertumswissenschaft.
Berlin
FolArch Folia Archaeologica. Magyar Történeti Múzeum. Budapest
Germania Germania. Römisch-Germanischen Kommission des Deutschen
Archäologischen Instituts. Frankfurt am Main
Glasnik Glasnik Muzeja Kosova i Metohije. Priština
Godišnjak Godišnjak. Jahrbuch Knjiga. Sarajevo-Heidelberg
HAW Heidelberger Akademie der Wissenschaften, Internationale
Interakademische Komission für die Erforschung der
Vorgeschichte des Balkans, Monographien Band. Heidelberg
Hesperia Hesperia, Journal of American School of Classical Studies at
Athens. Athens
HOMÉ A Herman Ottó Múzeum Évkönyve. Miskolc
HSCP Harvard Studies in Classical Philology. Harvard University.
Cambridge
HungArch Hungarian Archaeology. E-Journal. Budapest
IA Interdisciplinaria archaeological. Natural Sciences in
Archaeology. Archaeological Centre Olomouc. Olomuc
IA-SH Internationale Archäologie - Studia honoraria. VML GmbH
Ialomi a Ialomi aй Studiiăşiăcercet riădeăarheologie,ăistorie,ăetnografieăşiă
muzeologieйăIalomi a
IPH Inventaria Preahistorica Hungariae. Budapest
Istraživanja Istraživanja. InstitutăzaăIzučavanjeăIstorijeăVojvodineйăNoviăSad
Istros IstrosйăMuzeulăBr ileiй Br ila
Izvestia Izvestia Akademii nauk Moldavskoj SSR. Chişin u
JAA Journal of Anthropological Archaeology. Elsevier
JAMÉ Jósa András Múzeum Évkönyve. Nyíregyháza
JAS Journal of Archaeological Science. London
JASch Jahrbuch Archäologie Schweiz. Basel
JDA Journal of Danish Archaeology. Danish Journal of Archaeology.
Aarhus University. Aarhus
JEA Journal of European Archaeology. Southampton
JIES Journal of Indo-European Studies. Washington, DC
JFA Journal of Field Archaeology. Boston University. Boston
JHS The Journal of Hellenic Studies. The Society for the Promotion
of Hellenic Studies. Cambridge
JMV Jahresschrift für Mitteldeutsche Vorgeschichte. Deutscher
Verlag der Wissenschaft en for the Landesmuseum für
Vorgeschichte (Halle). Berlin
JPMÉ Janus Pannonius Múzeum Évkönyve. Pécs.
410
JWP Journal of World Prehistory. Springer US

Korunk Korunk. Cluj-Napoca
Közlemények Közlemények. Közlemények az Erdélyi Nemzeti Múzeum érem-
és régiségtárából. Kolozsvár (Cluj)
KVF Kolloquien zur Vor- und Frühgeschichte. Bonn
Litua Litua, Muzeul Jude eană“Alexandru tefulescu”йăTârguăJiu
MAGW Mitteilungen der Anthropologischen Gesellschaft in Wien.
Anthropologische Gesellschaft in Wien. Vienna
MAIUAW Mitteilungen des Archäologischen Institutes der Ungarischen
Akademie der Wissenschaften. Budapest
Man Man. Royal Anthropological Institute of Great Britain and
Ireland. London
Marisia Marisia. MuzeulăJude eanăMureşйăTârguăMureş
MatArcheol MateriałyăArcheologiczne. Archaeological Museum in Krakow.
Krakow
Materiale Materialeă iăcercet riăarheologice. Bucharest
Materialy Materialy i issledovanija po archeologii Jugo-Zapada SSSR i
RNRйăChişin u
MBGAEU Mitteilungen der Berliner Gesellschaft für Anthropologie,
Ethnologie und Urgeschichte. Berlin
Medieval Worlds Medieval Worlds. Vienna
MemAntiq Memoria Antiquitatisйă Complexulă Muzeală Jude eană Neam ,ă
PiatraăNeam й
MemoriileSŞIA MemoriileăSec ieiădeă tiin eăIstoriceă iăArheologice. Bucharest
MFMÉ A Móra Ferenc Múzeum Évkönyve. Studia Archaeologica. Szeged
MΩMOΣ MΩMOΣ. Magyar Tudományos Akadémia. Budapest
MWA Monographs in World Archaeology. Madison
Nature Nature. International Weeky Journal of Science. London
NIMPR Nuclear Instruments and Methods in Physics Research Section
B: Beam Interactions with Materials and Atoms. Amsterdam
NMÉ Nyiregyházi Múzeum Évkönyve. Nyiregyház
OJA Oxford Journal of Archaeology. Oxford
OpusculaArch Opuscula Archaeologica. RadoviăArheološkogăzavodaйăZagreb
srégészetiălevelek srégészetiălevelek. Prehistoric newsletter. Budapest
PA Patrimonium Apulenseйă Direc iaă Jude ean ă pentruă Cultur ,ă
Culteă iăPatrimoniuăCulturalăNa ionalăAlbaйăAlbaăIulia
PAS Prähistorische Archäologie in Südosteuropa. Berlin
PAT Patrimonium Archaeologicum Transylvanicum. Cluj-Napoca
PBA Polskie badania archeologiczne. Instytut Archeologi i Etnologii.
Warsaw
PBF Präehistorische Bronzefunde. München
Peuce Peuce. Studiiă şiă comunic riă deă istorieă veche,ă arheologieă şiă
numismatic йăMuzeulădeăIstorieăşiăArheologieйăTulcea
Phoenix Phoenix. Classical Association of Canada. Toronto
PLoS ONE PLoS ONE. Online publication
411
Pontica Ponticaйă Muzeulă deă Istorieă Na ional ă şiă Arheologieă Constan aйă
Constan a
PPS Proceedings of the Prehistoric Society. Cambridge, London
Preistoria Alpina Preistoria Alpina. Rivista scientifica del Museo delle Scienze.
Trento
PrzeglądArch Przeglądă Archeologiczny. Czasopismoă po więconeă archeologjiă
przedhistorycznejă iă numizmatyceă redniowiecznej. Instytut
Archeologi i Etnologii. Wrocław
PSRP Prehistoric Society Research Paper. Oxford
PZ Prähistorische Zeitschrift. Freie Universität, Berlin Institut für
Prähistorische Archäologie. Berlin
Radiocarbon Radiocarbon. An International Journal of Cosmogenic Isotope
Research. Tucson
RevistaăArheologic Revistaă Arheologic , Institutul Patrimoniului Cultural al
AcademieiădeăŞtiin eăaăMoldoveiйăChişin u
RF Régészeti Füzetek. Magyar Nemzeti Múzeum - Történeti
Múzeum. Budapest
RI Revista de Istorie (din 1990 Revistaăistoric ). Academia Român йă
Bucharest
RM Revista Muzeelor. Bucharest
RMV Rad Muzeja Vojvodine. Novi Sad
SAA Studia Antiqua et Archaeologica. “Alexandruă Ioană Cuza”ă
University of Jassy. Jassy
SAO/SPE Studien zur Archäologie in Ostmitteleuropa/Studia nad
Pradziejami Europy rodkowejйăBonn
SArcheologiczne Sprawozdania Archeologiczne, Instytut Archeologii i Etnologii
PAN. Krakow
Sargetia Sargetia. Acta Musei Devensis,ă Muzeulă Civiliza ieiă Daciceă şiă
Romane. Deva
SC/TK Studiiă iăComunic riăкăTanulmányokăésă Közlemenyek, Muzeul
Sfântu Gheorghe
Scientific American Scientific American. New York
SCIV / SCIVA Studiiăşiăcercet riădeăistoriaăveche; from 1974, Studii şiăcercet riă
deăistorieăvecheăşiăarheologie. Bucharest
SCPPAU Sprawozdania ză Czynno ciă iă Posiedzeń Polskiej Akademii
Umiejętno cid. Krakow
SEA Specimina Electronica Antiquitatis. Pécs
SlovArch Slovenská Archeológia. Nitra
SMK Somogyi Múzeumi Közlemények. Kaposvár
SocQuarterly Sociological Quarterly. Official Journal of the Midwest
Sociological Society
Spectrochimica Part B Spectrochimica Acta Part B: Atomic Spectroscopy. Elzevier BV
SSEEP Studies into South-East European Prehistory. Suceava
Starinar Starinar. Naučniă časopisă Arheološkogă institutaă uă Beogradu.
Belgrade
412
StComBrukenthal Studiiă şiă Comunic riйă Muzeulă Brukenthal. Arheologie-Istorie.

Sibiu
StComSM Satuă Mareйă Studiiă iă comunic ri,ă Muzeulă Jude eană Satuă Mareйă
Satu Mare
Stratum Plus Stratum Plus: Archaeology and Cultural Anthropology. Superior
Council on Science and Technical Development of Moldavian
Academy of Sciences. Saint Petersburg, Kishinev, Odessa,
Bucharest
Stud Conserv Studies in Conservation. International Institute for
Conservation of Historic and Artistic Works
StudiaUBB. Historia Studia Universitatisă“Babeş Bolyai”йăHistoria. Cluj-Napoca
Studia Comitatensia Studia Comitatensia. Szentendre
SUC Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica. Sibiu
SympThrac Symposia Thracologica. Institutul Român de Tracologie.
Bucharest
Terra Sebus Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis. Muzeul Municipală “Ioan
Raica”ăSebeşйăSebeş
Tisicum Tisicum. A Jázs-Nagykun-Szolnok Megyei Múzeumok
Évkönyvei, Szolnok
Thracia Praehistorica Thracia Praehistorica. Supplementum Pulpudeva. Plovdiv
Thraco-Dacica Thraco-Dacica. Institutul Român de Tracologie. Bucharest
TLVH Tagungen des Landesmuseums für Vorgeschichte Halle. Halle
(Saale)
Travaux Travauxă deă l’Institută deă spéologieă «Émileă Racovitza». Cluj-
Napoca
Transylvanian Review Transylvanian Review. Centrul de Studii Transilvane. Cluj-
Napoca
TÜBA-AR TÜBA-AR. Türkiye Bilimler Akademisi. Ankara
Tyragetia Tyragetia. MuzeulăNa ionalădeăArheologieăşiăIstorieăaăMoldoveiйă
Chişin u
UPA Universitätsforschungen zur prähistorischen Archäologie.
Berlin
VAH Varia Archaeologica Hungarica. Budapest
Vjesnik Vjesnik Arh. muz. Zagreb. Zagreb
Zalai Múzeum Zalai Múzeum. Zalaegerszég
ZFA Zeitschrift für Archäologie. Berlin
ZłotyăSzlak Złotyă Szlak: kwartalnikă po więconyă kulturzeă Ziemiă Halickiej.
Organă Towarzystwaă Przyjaciółă Naukă wă Stanisławowieйă
Stanisławów
World Archaeology World Archaeology. London
WPZ Wiener Prähistorische Zeitschrift. Selbstverlag der Wiener
Prähistorischen Gesellschaft. Vienna
413
LIST OF AUTHORS
Ioana Lucia BARBU, Museum of Dacian and Roman Civilisation, Deva; e-mail:
[email protected].
Marius Gheorghe BARBU, PhD, Museum of Dacian and Roman Civilisation, Deva; e-
mail: [email protected].
IoanăAlexandruăB RBAT,ăPhd,ăMuseumăofăDacianăandăRomanăCivilisation,ăDevaśăe-mail;
[email protected].
AleksandarăBULATOVIĆ,ăPhD,ăAssociated Research Professor, Institute of Archaeology,

Belgrade; e-mail: [email protected].
GeorgetaăELăSUSI,ăPhd,ăRomanianăAcademy,ăInstituteăofăArchaeologyă“VasileăPârvan”,ă
Bucharest; e-mail: [email protected].
Tünde HORVÁTH, PhD, Universität Wien, Historisch-Kulturwissenschaftliche Fakultät,

Institut für Urgeschichte und Historische Archäologie, Franz-Klein Gasse 1, A-1190
Wien; e-mail: [email protected].
Florin GOGÂLTAN, Phd, Habil., Researcher, Romanian Academy, Institute of

Archaeology and History of Art of Cluj-Napoca; e-mail: [email protected].
Aleksandar KAPURAN, PhD, Associated Research Professor, Institute of Archaeology,

Belgrade; e-mail: [email protected].
Zoltán KATOCZ, Phdă Candidate,ă„Babeş-Bolyai”ăUniversityăfromăCluj-Napoca; e-mail:

[email protected].
Cornelia-Magda LAZAROVICI, Phd, Habil., Researcher, Romanian Academy, Institute

ofăArchaeologyăIaşiśăe-mail: [email protected].
Gheorgheă LAZAROVICI,ă Phd,ă “Luciană Blaga”ă Universityă ofă Sibiuśă e-mail:

[email protected].
Przemysławă MAKAROWICZ,ă PhD,ă Professor,ă Instituteă ofă Archaeology,ă Adamă

MickiewiczăUniversityăinăPoznań,ăUmultowskaăStrйă89D, 61-смŐăPoznań,ăPolandśăe-mail:
[email protected].
LIST OF AUTHORS
Antoniu Tudor MARC, PhD, Museum of Dacian and Roman Civilisation, Deva; e-mail:
[email protected].
Lolita NIKOLOVA, International Institute of Anthropology, Salt Lake City, Utah, USA;
e-mail: [email protected].
Cristian Ioan POPA, Phd, Habil., Associated Professor,ă“мăDecembrieăмřму”ăUniversityă

from Alba Iulia, Department of History, Archaeology and Museology; e-mail:
[email protected].
Nicolaeă C t lină RIŞCU A,ă PhD,ă Museumă ofă Daciană andă Romană Civilization,ă Deva,ă
Romania; email: [email protected].
Cristian Constantin ROMAN, PhD, Archaeology, History and Ethnography Hunedoara

Museum; e-mail: [email protected].
MarzenaăSZMșT,ăPhD,ăProfessor,ăArchaeologicalăMuseumăinăPoznań,ăWodnaăStrйăнт,ăсм-
тумă Poznań,ă Polandă бă Instituteă ofă Easternă Studies,ă Adam Mickiewicz University in
Poznań,ăUmultowskaăStrйă89D, 61-смŐăPoznań,ăPolandśăe-mail: [email protected].
Sorin TINCU, PhD, Archaeology, History and Ethnography Hunedoara Museum; e-mail:
[email protected].
Ionă TU ULESCU,ă PhD,ă Museographer,ă “Aureliană Sacerdo eanu”ă Vâlceaă Countyă

Museum; e-mail: [email protected].
416

Locuirea Culturii Coofeni de La Deva

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Locuirea Culturii Coofeni de La Deva

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Locuirea Culturii Coofeni de La Deva

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ANNALES

The Carpathian Basin and the Northern Balkans between 3500

Radu Ardevan Eva Mârza

Coperta: Ileana Burnichioiu

Copyright © 2016, “мăDecembrieăмřму”ăUniversityăofăAlbaăIuliaă

CRISTIAN IOAN POPA

ALEKSANDAR BULATOVIĆăANDăALEKSANDAR KAPURAN

CRISTIAN CONSTANTIN ROMAN AND SORIN TINCU

PRZEMșSŁAWăMAKAROWICZ AND MARZENA SZMYT

IOAN ALEXANDRU B RBATăANDăMARIUS BARBU

CORNELIA-MAGDA LAZAROVICI AND GHEORGHE LAZAROVICI

În perioada 18.07.2012-лмйммйнлмн,ă laă poaleleă dealuluiă cet iiă Deveiă гînă

Annales Universitatis Apulensis. Series Historica 20, II (2016): 359-379

Locuin aăcercetat ,ănotat ăCxăř,ădeăform ăcvasipatrulater ,ăeraăorientat ă

FigйăмйăRâ ni ădinăandezit,ăg sit ăînălocuin aăCxăř.

Cantitateaăceaămaiămareădeăceramic ,ăpeăbazaăc reiaăputemăapreciaăpozi iaă

Dintreăformeleămen ionateăprovinădou ăfragmenteădinăguraăaădou ăvaseă

Fig. 4. Deva-Magna Curia. Fragment de vas cu decor ce reproduce

Tot dintr-unăvasădeădimensiuniămaiămariăprovinădou ăfragmenteăputernică

suprapuse. Pe alocuriăseămaiăp streaz ăşiăincrusta iaăcuăoăpast ăalb йăToartaăaăfostă

superioar ,ădebitajădeăînceputăгavândăînăvedereăpor iuneaăcortical д,ătalonădiedru,ă

1 Marin Cârciumaru, Evolu iaăomuluiăînăCuaternar (Târgovişte: Editura Macarie, 2000), 73.

2 Petre I. Roman, CulturaăCo ofeni,ăBAăȘȘVIăгBucure tiŚăEdituraăAcademieiăRйSйRй,ăмřтсд,ăнм-23,

гTimi oaraŚăEdituraăMirton,ăнлллд,ăно-25, 27-28.

Paharul se încadreaz ăînăsubtipulăVIIc,ărespectivăVIIIbă iăesteădecoratătotă

7 Ciugudean, Eneoliticul final, Pl. 99/3; 100/ 2, 4-5; 102/3.

judйăAlbaдйăI”,ăApulum XL (2003): Fig. 26/6; 27/10-12.

Archaeologica et Historica (Cluj-Napoca: Editura Mega, 2011), Pl. 58-62.

ochelari”,ăTerra Sebus 5 (2013): Pl. 7/7-8.

culturaăCo ofeniăauăfostăf cuteărecent19, motiv pentru care ne vom limita doar la

Ri cu a,ă„Materialeăarheologiceăpreistoriceăaflateăînăcolec iaăvecheăaămuzeuluiădinăDeva”,ă AnB, s.n.

surprinse reflect ,ădinăp cate,ădinăcauzaălimitelorăimpuseădeăcaracterulăcercet riiă

31 Ri cu a,ă u uianu,ă„Câtevaăconsidera ii”,ăсŐй

Plйă мйă Imagineă satelitar ă aă Deveiă iă aă împrejurimilor,ă cuă locuirileă Co ofeniă

Pl. 4. Fragmente de vase ceramice din complexele Cx 8 (1-одă iăCxăřăгŐ-9).

Pl. 6. Fragmente de vase ceramice din complexul Cx 10.

Pl. 7. Fragmente din funduri de vase ceramice din complexul Cx 10.

Pl. 8. Vase întregibile din complexul Cx 10.

Pl. 9. Vase întregibile: paharăгмдă iăcan ăгндădinăcomplexulăCxăмл.

Keywords: Transylvania, Indo-Europeanization, Romanian paradigm, research history, theoretical

LOLITA NIKOLOVA, Was Genealogy a Powerful Cultural Construct in Prehistory?

TÜNDE HORVÁTH, 4000-2000 BC in Hungary: The Age of Transformation

CRISTIAN IOAN POPA, VesselsăforăToasting?ăTheă“Sauceboats”ăofătheăCo ofeniăandăBadenăCulturesă

ALEKSANDAR BULATOVIĆă ANDă ALEKSANDAR KAPURAN, Cultural Contacts between Communities of

PRZEMșSŁAWăMAKAROWICZ AND MARZENA SZMYT, BiałyăPotokăCemeteryăRevisited

GEORGETA EL SUSI, Unpublished Archaeozoological Data on the Tiszapolgár Habitation in Uivar,

ZOLTÁN KATOCZ, AăBodrogkeresztúrăCultureăCeramicăVesselăfoundăinăFeldioaraăгBraşovăCountyд

IOAN ALEXANDRU B RBATăANDăMARIUS GHEORGHE BARBU, AăLateăEneolithicăToolăFoundăatăT rt ria,ă

NICOLAE C T LINăRIŞCU A, AăCopperăAxeăDiscoveredăatăH r uăгHunedoaraăCountyд

ACMI Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Bucharest

ArchInf Archäologische Informationen. Deutschen Gesellschaft für Ur-

BMAK Biblioteka Muzeum Archeologicznego w Krakowie. Krakow

ESA Eurasia Septentrionalis Antiqua. Journal for East European and

JWP Journal of World Prehistory. Springer US

StComBrukenthal Studiiă şiă Comunic riйă Muzeulă Brukenthal. Arheologie-Istorie.

AleksandarăBULATOVIĆ,ăPhD,ăAssociated Research Professor, Institute of Archaeology,

Tünde HORVÁTH, PhD, Universität Wien, Historisch-Kulturwissenschaftliche Fakultät,

Florin GOGÂLTAN, Phd, Habil., Researcher, Romanian Academy, Institute of

Aleksandar KAPURAN, PhD, Associated Research Professor, Institute of Archaeology,