Sari la conținut

mișcare

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
mișcare

Etimologie

Din a mișca.

Pronunție

  • AFI: /miʃ'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
mișcare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mișcare mișcări
Articulat mișcarea mișcările
Genitiv-Dativ mișcării mișcărilor
Vocativ mișcare mișcărilor
  1. acțiunea de a (se) mișca și rezultatul ei.
  2. ieșire din starea de imobilitate, de stabilitate, schimbare a locului, a poziției; deplasare a unui obiect sau a unei ființe.
  3. schimbare a poziției corpului, a membrelor etc.; exerciții sau parte a unui exercițiu sportiv executate prin schimbarea poziției corpului, a membrelor etc.; (p.ext.) gest.
  4. fiecare dintre mutările unei piese la o partidă de șah, de tabie etc.
  5. viteză cu care se execută o bucată muzicală sau o parte a ei; tempo.
  6. (concr.) parte dintr-o compoziție muzicală de dimensiuni mai mari, executată într-un anumit tempo.
  7. activitate, acțiune, faptă.
  8. (fam.) plimbare (pe jos).
  9. deplasare în spațiu, înaintare, circulație; (p.ext.) animație, agitație, forfotă.
  10. serviciu care dirijează circulația trenurilor.
  11. (la pl.) deplasare organizată, strategică, a unei unități militare.
  12. schimbare intervenită în repartizarea personalului sau a bunurilor dintr-o unitate; mutare dintr-un post în altul.
  13. acțiune sau curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes (mai) general, al unei idei sau al unei concepții.
  14. acțiune (organizată) de masă cu caracter revendicativ; agitație, revoltă, revoluție.
  15. (fig.) îndemn, impuls, imbold, pornire.
  16. (rar) sentiment, emoție.
  17. categorie filozofică înglobând toate schimbările și procesele care au loc în Univers; (p.gener.) schimbare, transformare.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Nici o mișcare! = liniște! tăcere!
  • A (se) pune în mișcare = a începe sau a face să înceapă să se deplaseze
  • (fam.) În doi timpi și trei mișcări = foarte repede
  • (fam.) A prinde (sau a surprinde) mișcarea = a înțelege repede desfășurarea unei acțiuni sau rostul ei ascuns
  • A (se) pune în mișcare = a intra (sau a determina pe cineva să intre) în acțiune; a face să se agite, să acționeze


Traduceri

Anagrame

Referințe