casă

română

Etimologie

Din latină casa.

Pronunție

• AFI: /'ka.sə/

Substantiv

Declinarea substantivului casă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	casă	case
Articulat	casa	casele
Genitiv-Dativ	casei	caselor
Vocativ	casă	caselor

1. clădire destinată pentru a servi de locuință omului.
2. (reg.) cameră, odaie.
3. încăpere specială într-o clădire, având o anumită destinație.
4. cutie dreptunghiulară în care se păstrează literele, semnele etc. tipografice de același caracter.
5. gospodărie.
6. totalitatea celor care locuiesc împreună (formând o familie); familie.
7. dinastie; neam.

   Casa de Habsburg.

8. căsnicie, menaj.
9. (urmat de determinări) nume dat unor instituții, așezăminte, întreprinderi, firme comerciale etc.
10. boală a vinurilor, pe care acestea o capătă când ajung în contact cu aerul și care se caracterizează prin tulburare și prin schimbarea culorii.

Sinonime

locuință, clădire, locaș

Cuvinte derivate

• acasă
• casnic
• căscioară
• căsean
• căsișoară
• căsoaie
• căsulie
• căsuță

Cuvinte compuse

• casă de amanet
• casă de bani
• casă de veci
• casa ascensorului
• casa scării
• casă de economii
• casă de ajutor reciproc
• casă de filme
• casă de cultură
• casă de nașteri
• casă de vegetație
• specialitatea casei

Locuțiuni

• (loc.adj.) de casă = făcut în casă.

Hipernime

• clădire
• localitate

Expresii

• (A avea) o casă de copii = (a avea) copii mulți
• A-i fi cuiva casa casă și masa masă = a duce o viață ordonată, normală, liniștită
• A nu avea (nici) casă, (nici) masă = a duce o viață neregulată, plină de griji, de frământări
• A face (sau a duce) casă (bună) cu cineva = a trăi cu cineva (în bună înțelegere), a se împăca bine
• A duce casă bună cu ceva = a se împăca bine cu ceva

Traduceri

Traduceri

arabă: بيت (العربية) (bait) m. croată: kuća (hrvatski) f. engleză: house (English) esperanto: domo (Esperanto) finlandeză: talo (suomi), koti (suomi) franceză: maison (français) f. daneză: hus (dansk) germană: Haus (Deutsch) n. ebraică: בית (עברית) (bait) m.

maghiară: ház (magyar) italiană: casa (italiano) f. japoneză: 家 (日本語) (ie) neerlandeză: huis (Nederlands) n. poloneză: dom (polski) m. rusă: дом (русский) m. spaniolă: casa (español) f. suedeză: hus (svenska) n.

Etimologie

Din italiană cassa, germană Kasse.

Pronunție

• AFI: /'ka.sə/

Substantiv

Declinarea substantivului casă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	casă	case
Articulat	casa	casele
Genitiv-Dativ	casei	caselor
Vocativ	casă	caselor

1. dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etc.

   Casă de fier.

   Casă de bani.

2. masă, pupitru sau birou într-un magazin, unde se achită costul cumpărăturilor.
3. ghișeu sau încăpere într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se fac încasările și plățile, unde se eliberează biletele de călătorie, de spectacol etc.
4. sumă de bani de care dispune la un moment dat casieria unei instituții sau a unei întreprinderi.

Cuvinte compuse

• plus de casă, minus de casă
• registru de casă

Expresii

• A face casa = a întocmi bilanțul încasărilor și al plăților unei zile

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• asca

Referințe

• DEX '98 via DEX online