aflicțiune

română

Etimologie

Din franceză affliction.

Pronunție

• AFI: /a.flik.ʦiˈu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului aflicțiune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	aflicțiune	aflicțiuni
Articulat	aflicțiunea	aflicțiunile
Genitiv-Dativ	aflicțiunii	aflicțiunilor
Vocativ	aflicțiuneo	aflicțiunilor

1. durere mare.
2. pedeapsă directă.

Cuvinte apropiate

• aflictiv

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online