ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2012.352.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 352

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 55
21 decembrie 2012


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1241/2012 al Consiliului din 11 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumiți alcooli grași și amestecurile lor, originari din India, Indonezia și Malaysia

1

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1242/2012 al Consiliului din 18 decembrie 2012 de stabilire, pentru anul de pescuit 2013, a prețurilor orientative și a prețurilor de producție la nivelul Uniunii pentru anumite produse pescărești, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 104/2000

6

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1243/2012 al Consiliului din 19 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1342/2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve

10

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1244/2012 al Consiliului din 20 decembrie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 753/2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, grupuri, întreprinderi și entități având în vedere situația din Afganistan

13

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1245/2012 al Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 359/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran

15

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1246/2012 al Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 616/2007 privind deschiderea și gestionarea contingentelor tarifare comunitare în sectorul cărnii de pasăre originare din Brazilia, Thailanda și din alte țări terțe și de derogare de la Regulamentul respectiv pentru 2012-2013

16

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1247/2012 al Comisiei din 19 decembrie 2012 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul și frecvența rapoartelor de tranzacție transmise către registrele centrale de tranzacții în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții ( 1 )

20

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1248/2012 al Comisiei din 19 decembrie 2012 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul cererilor de înregistrare a registrelor centrale de tranzacții în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții ( 1 )

30

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1249/2012 al Comisiei din 19 decembrie 2012 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul evidențelor care trebuie păstrate de contrapărțile centrale în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții ( 1 )

32

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1250/2012 al Comisiei din 20 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului

40

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1251/2012 al Comisiei din 20 decembrie 2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1183/2005 al Consiliului de instituire a anumitor măsuri speciale împotriva persoanelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo

42

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1252/2012 al Comisiei din 20 decembrie 2012 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

44

 

 

DECIZII

 

 

2012/808/PESC

 

*

Decizia Atalanta/4/2012 a Comitetului politic și de securitate din 18 decembrie 2012 privind numirea unui comandant al operației UE pentru operația militară a Uniunii Europene în vederea unei contribuții la descurajarea, prevenirea și reprimarea actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei (Atalanta)

46

 

*

Decizia de punere în aplicare 2012/809/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2012 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/486/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, grupuri, întreprinderi și entități având în vedere situația din Afganistan

47

 

*

Decizia 2012/810/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2011/235/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran

49

 

*

Decizia 2012/811/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2010/788/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo

50

 

*

Decizia 2012/812/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2012 de modificare a Poziției comune 2003/495/PESC cu privire la Irak

54

 

 

2012/813/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/178/Euratom, CEE de autorizare a Luxemburgului să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9533]

55

 

 

2012/814/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/184/Euratom, CEE de autorizare a Danemarcei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9538]

56

 

 

2012/815/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 96/564/Euratom, CE de autorizare a Austriei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9539]

57

 

 

2012/816/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 96/565/Euratom, CE de autorizare a Suediei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9547]

59

 

 

2012/817/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/185/Euratom, CEE de autorizare a Greciei să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9549]

60

 

 

2012/818/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de autorizare a Danemarcei să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9551]

61

 

 

2012/819/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/182/Euratom, CEE de autorizare a Regatului Unit să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9556]

62

 

 

2012/820/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/180/Euratom, CEE de autorizare a țărilor de Jos să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9567]

63

 

 

2012/821/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/177/Euratom, CEE de autorizare a Belgiei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9568]

64

 

 

2012/822/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/179/Euratom, CEE de autorizare a Republicii Federale Germania să utilizeze statistici pentru anii anteriori penultimului an și să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni sau să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9569]

65

 

 

2012/823/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/183/Euratom, CEE de autorizare a Irlandei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9570]

67

 

 

2012/824/UE, Euratom

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 19 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 90/176/Euratom, CEE de autorizare a Franței să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA [notificată cu numărul C(2012) 9572]

68

 

 

2012/825/UE

 

*

Decizia Comisiei din 20 decembrie 2012 de încheiere a procedurii antisubvenție cu privire la importurile de bioetanol originar din Statele Unite ale Americii și de încheiere a înregistrării importurilor menționate instituite prin Regulamentul (UE) nr. 771/2012

70

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1241/2012 AL CONSILIULUI

din 11 decembrie 2012

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumiți alcooli grași și amestecurile lor, originari din India, Indonezia și Malaysia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere propunerea prezentată de către Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

(1)

Printr-un aviz de deschidere publicat în data de 13 august 2010 (2), Comisia a inițiat o procedură cu privire la importurile de anumiți alcooli grași și amestecurile lor (FOH) originari din India, Indonezia și Malaysia (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

În mai 2011, prin Regulamentul (UE) nr. 446/2011 (3) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de FOH originari din India, Indonezia și Malaysia, iar în noiembrie 2011 a fost instituită o taxă antidumping definitivă pentru aceleași importuri prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 al Consiliului (4) (denumit în continuare „regulamentul definitiv”).

(3)

În data de 21 ianuarie 2012, PT Ecogreen Oleochemicals, producător-exportator de FOH din Indonezia, Ecogreen Oleochemicals (Singapore) Pte. Ltd și Ecogreen Oleochemicals GmbH (denumite în continuare împreună „Ecogreen”) au sesizat Tribunalul (cauza T-28/12) cu o cerere de anulare a regulamentului definitiv în ceea ce privește taxa antidumping aplicată Ecogreen. Ecogreen a contestat ajustarea prețului său de export efectuată în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază pentru compararea prețului de export respectiv cu valoarea normală.

(4)

În data de 16 februarie 2012, Curtea de Justiție a pronunțat hotărârea în cauzele conexate C-191/09 P și C-200/09 P Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană/Interpipe Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube ZAT (Interpipe Niko Tube ZAT) și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant VAT (Interpipe NTRP VAT). Curtea de Justiție a respins recursurile principale și recursurile incidente împotriva hotărârii Tribunalului în cauza T-249/06 Interpipe Nikopolsky Seamless Tubes Plant Niko Tube ZAT (Interpipe Niko Tube ZAT) și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant VAT (Interpipe NTRP VAT)/Consiliul Uniunii Europene. Tribunalul anulase articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului (5) în ceea ce privește Interpipe NTRP VAT, printre altele pe motivul existenței unei erori vădite de apreciere la aplicarea ajustării prevăzute la articolul 2 alineatul (10) litera (i), și pentru alte motive în ceea ce privește Interpipe Niko Tube ZAT.

(5)

Având în vedere că situația de fapt a Ecogreen este similară cu cea a Interpipe NTRP VAT în ceea ce privește ajustarea efectuată în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în mod concret următoarele elemente luate în ansamblu: volum al vânzărilor directe către țări terțe mai mic de 8 % (1-5 %) din totalul vânzărilor la export, existența unei proprietăți comune sau a unui control comun al comerciantului și al producătorului-exportator și natura funcțiilor comerciantului și ale producătorului-exportator, se consideră adecvat să se recalculeze marja de dumping a Ecogreen fără a face o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) și să se modifice regulamentul definitiv în consecință.

A.   NOUA EVALUARE A CONSTATĂRILOR PE BAZA HOTĂRÂRII TRIBUNALULUI

(6)

După eliminarea ajustării efectuate în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i), marja de dumping stabilită pentru Ecogreen, exprimată ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii înainte de vămuire, este de mai puțin de 2 %, fiind așadar considerată de minimis în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază. În acest context, ancheta trebuie să se încheie în ceea ce privește Ecogreen fără instituirea de măsuri.

(7)

Marja de dumping pentru toate societățile din Indonezia (cu excepția celuilalt producător-exportator cu o marjă individuală), care a fost calculată pe baza marjei celei mai ridicate constatate în rândul producătorilor-exportatori indonezieni cooperanți, trebuie revizuită pentru a ține seama de marja de dumping recalculată pentru Ecogreen.

B.   INFORMAREA PĂRȚILOR

(8)

Părțile interesate au fost informate cu privire la propunerea de revizuire a nivelurilor taxei antidumping prin intermediul a două informări, trimise în data de 13 iunie 2012, respectiv 25 septembrie 2012. Tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații după fiecare informare, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază.

(9)

Au fost primite observații privind informarea trimisă în data de 13 iunie 2012 din partea P.T. Musim Mas (PTMM), al doilea producător-exportator din Indonezia, a unui producător din Uniune și a unui producător-exportator din Malaysia. PTMM a solicitat totodată posibilitatea de a fi audiat de către serviciile Comisiei, cerere care a fost aprobată.

(10)

PTMM, pentru care a fost de asemenea efectuată o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i), a afirmat că hotărârea Curții în cauzele conexate C-191/09 P și C-200/09 P ar trebui să aibă drept rezultat o recalculare a marjei sale de dumping, asemănătoare celei realizate pentru Ecogreen, fără efectuarea unei ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i), întrucât odată ce este instituită o entitate economică unică alcătuită din producătorul-exportator și comerciant nu poate fi efectuată nicio ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i). Societatea a afirmat, de asemenea, că sarcina de a dovedi că trebuie efectuată o ajustare revine instituțiilor și că acestea nu au dovedit-o în cazul PTMM. Aceasta a susținut totodată că situația sa este identică cu cea a Ecogreen și orice diferență de tratament ar putea constitui, prin urmare, o discriminare.

(11)

În ceea ce privește observațiile formulate de PTMM, trebuie remarcat că din hotărârea Curții în cauzele conexate C-191/09 P și C-200/09 P nu rezultă că, de îndată ce este stabilită existența unei entități economice unice, nu poate fi efectuată nicio ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Ajustarea prevăzută la articolul 2 alineatul (10) litera (i) este considerată justificată în cazul PTMM, așa cum se explică în regulamentul definitiv, în comunicarea cu societatea și în cele ce urmează.

(12)

Între situațiile celor doi producători-exportatori indonezieni există o serie de diferențe, în mod concret următoarele elemente luate în ansamblu: nivelul vânzărilor directe la export efectuate de către producător, importanța activităților și funcțiilor comerciantului în ceea ce privește produsele provenind de la societăți independente și existența unui contract între comerciant și producător, care prevede primirea de către comerciant a unui comision pentru vânzările la export. Date fiind diferențele dintre situațiile celor două societăți, afirmația privind discriminarea trebuie respinsă.

(13)

Trebuie remarcat că și PTMM a sesizat Tribunalul (cauza T-26/12) cu o cerere de anulare a regulamentului definitiv în ceea ce privește taxa antidumping instituită pentru PTMM.

(14)

Un producător-exportator din Malaysia a susținut că recalcularea marjei pentru Ecogreen, fără a face o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i), nu este susținută de hotărârea în cauzele conexate C-191/09 P și C-200/09 P sau de faptele la care se referă aceasta. Acesta a subliniat că, în cauza T-249/06, Tribunalul a constatat o eroare vădită de apreciere la aplicarea articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în măsura în care Consiliul a operat o ajustare a prețului de export practicat de Sepco în cadrul tranzacțiilor privind țevile fabricate de către Interpipe NTRP VAT, dar nu și pe cele fabricate de către Interpipe Niko Tube ZAT. Situația de fapt a Ecogreen nu putea așadar să fie în același timp similară cu cea a Interpipe NTRP VAT și a Interpipe Niko Tube ZAT, din cauza diferenței dintre situațiile acestor două societăți.

(15)

Acest argument este acceptat. Într-adevăr, situația Ecogreen este similară cu cea a Interpipe NTRP VAT. Această constatare justifică necesitatea de a lua măsurile corespunzătoare pentru a recalcula marja de dumping pentru Ecogreen fără a efectua ajustarea prevăzută la articolul 2 alineatul (10) litera (i).

(16)

Producătorul-exportator din Malaysia a mai susținut că situația Ecogreen, așa cum este descrisă în regulamentul definitiv, nu este similară nici măcar cu cea a Interpipe NTRP VAT. În urma unei reevaluări a situației de fapt exacte a Ecogreen, se consideră însă că aceasta este suficient de similară cu cea a Interpipe NTRP VAT, întrucât s-a constatat că în cazul Ecogreen există un control similar celui constatat de Tribunal pentru Interpipe NTRP VAT atunci când a evaluat dacă societatea care efectuează activitățile de vânzare este controlată de producătorul-exportator sau dacă există un control comun și, alături de o serie de alți factori, după cum s-a menționat în considerentul 4, acest element duce la concluzia că ajustarea prevăzută la articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază nu ar fi trebuit efectuată.

(17)

Același producător-exportator din Malaysia a susținut, ca argument subsidiar privind asemănările dintre situația Ecogreen și circumstanțele din cauza T-249/06, că informarea trimisă în data de 13 iunie 2012 era insuficientă și că ar trebui să se prezinte informații suplimentare cu privire la faptele și considerentele esențiale pe care se întemeiază recalcularea pentru Ecogreen. Un producător din Uniune a remarcat, de asemenea, că cele două informări menționate în considerentul 8 sunt insuficiente și a susținut că a fost privat de drepturile sale la apărare.

(18)

În acest sens, se reamintește faptul că unele detalii cu caracter confidențial referitoare la anumite societăți nu pot fi divulgate terților. Cu toate acestea, natura circumstanțelor de fapt care fac ca situația Ecogreen să fie similară cu cea a Interpipe NTRP VAT, așa cum se indică la considerentul 5, a fost comunicată la 13 iunie 2012 și la 25 septembrie 2012 părților interesate, cărora li s-a acordat un termen în care au putut formula observații cu privire la fiecare informare, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază.

(19)

Ca răspuns la cea de a doua informare, trimisă la 25 septembrie 2012, părțile și-au reiterat în principal afirmațiile făcute în cadrul răspunsurilor lor la prima informare din 13 iunie 2012.

(20)

PTMM și-a dezvoltat observațiile pe baza afirmației sale principale, și anume că existența unei entități economice unice (EEU) formate din PTMM și comerciantul său exclude efectuarea unei ajustări în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, pretinzând că instituțiile denaturează doctrina EEU stabilită de jurisprudență, orientând-o către o abordare funcțională care ar impune o analiză a funcțiilor comerciantului afiliat.

(21)

Trebuie remarcat că acest aspect se referă la o chestiune de drept care face obiectul unei cauze aflate pe rol.

(22)

Pe lângă aceasta, PTMM a afirmat că argumentele expuse în considerentul 12 de mai sus nu sunt convingătoare și nu sunt suficiente pentru a stabili o distincție între situația Ecogreen și cea a PTMM.

(23)

În acest sens, este suficient să se constate că, potrivit jurisprudenței constante, aplicarea unui tratament diferit societăților care nu sunt în aceeași situație nu duce la discriminare (6). În acest context, fiecare cauză a fost evaluată în funcție de circumstanțele proprii, în lumina hotărârilor din cauza T-249/09 și din cauzele conexate C-191/09 P și C-200/09 P.

(24)

Primul argument: nivelul vânzărilor directe la export efectuate de către producător. PTMM a declarat că nu are o diviziune de marketing și vânzări și a susținut că toate vânzările realizate direct de către producătorul din Indonezia (și nu de comerciantul afiliat) au fost efectuate cu respectarea strictă a cerințelor legale. Funcțiile de marketing și vânzări au fost îndeplinite de comerciantul său din Singapore. Din acest motiv, PTMM a susținut că acest argument nu justifică ajustarea efectuată în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, nici distincția stabilită între PTMM și Interpipe NTRP VAT.

(25)

Articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază prevede că se efectuează o comparație echitabilă între prețul de export și valoarea normală în aceeași etapă a procesului comercial, ținând seama în mod corespunzător de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor. În cazul în care valoarea normală și prețul de export stabilite nu pot fi comparate astfel, se ține seama în fiecare caz, sub formă de ajustări, de diferențele constatate la factorii care se pretinde și se demonstrează că afectează prețurile și, prin urmare, comparabilitatea acestora.

(26)

Pe această bază, așa cum se explică în considerentul 38 din regulamentul provizoriu, ajustările efectuate, printre altele, pentru diferențele la nivelul comisioanelor între prețurile de vânzare la export și prețurile de vânzare interne în cursul anchetelor inițiale au fost considerate întemeiate datorită diferențelor dintre canalele de vânzare pentru vânzările la export către Uniunea Europeană și cele pentru vânzările interne.

(27)

Argumentele prezentate de PTMM nu contrazic primul argument, și anume că nivelul vânzărilor directe la export efectuate de PTMM este mai mare decât cel al Interpipe NTRP VAT și că acest fapt distinge PTMM de Ecogreen. Într-adevăr, dat fiind nivelul vânzărilor directe la export, se impune concluzia că vânzările la export ale PTMM nu sunt efectuate numai de comerciantul său afiliat din Singapore, ci și din Indonezia.

(28)

Al doilea argument: importanța activităților și funcțiilor comerciantului în ceea ce privește produsele provenind de la societăți independente. Fără a nega faptul că comerciantul său afiliat este implicat în vânzarea a diferite produse pe bază de ulei de palmier, PTMM a susținut că acest argument este viciat, deoarece se bazează pe activități care nu intră în sfera anchetei inițiale.

(29)

Pentru a evalua dacă funcțiile unui comerciant nu sunt cele ale unui departament de vânzări intern, ci sunt comparabile cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision, în sensul hotărârii Tribunalului în cauza T-249/06, activitățile comerciantului trebuie evaluate în raport cu realitatea economică. Există asemănări în ceea ce privește funcțiile comerciantului în legătură cu produsul în cauză și cu celelalte produse comercializate. Acest lucru este confirmat de faptul că, așa cum se indică în considerentele 30 și 31, relația dintre PTMM și comerciantul său afiliat, inclusiv funcțiile acestuia din urmă, pentru majoritatea sau chiar pentru toate produsele (inclusiv produsul în cauză) este reglementată de un singur contract care nu face distincție între produse. Trebuie remarcat că activitățile globale ale comerciantului s-au bazat, într-o mare măsură, pe livrări provenite de la societăți independente. Funcțiile comerciantului sunt așadar similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision.

(30)

Al treilea argument: existența unui contract între comerciant și producător, care prevede primirea de către comerciant a unui comision pentru vânzările la export. PTMM a susținut că acest contract este un acord-cadru pentru reglementarea prețurilor de transfer între părțile afiliate astfel încât să se conformeze orientărilor fiscale aplicabile în Indonezia și Singapore și orientărilor acceptate la nivel internațional în materie de prețuri de transfer.

(31)

Faptul că acest acord poate fi utilizat și pentru calcularea prețurilor de piață în conformitate cu orientările fiscale aplicabile nu contrazice concluzia potrivit căreia, conform acordului, comerciantul a primit un comision sub forma unui adaos fix numai pentru activitățile sale internaționale de vânzări și de marketing. Într-adevăr, însăși denumirea acordului și modalitățile acestuia justifică constatarea că scopul acestuia era de a reglementa raporturile dintre PTMM și comerciant și nu se limita la aspectele legate de prețurile de transfer sau la cele fiscale. Contractul reprezintă așadar o dovadă indirectă a faptului că funcțiile comerciantului sunt similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision.

(32)

În lumina argumentelor prezentate mai sus, instituțiile au respectat nivelul probatoriu impus de jurisprudența constantă (7): ele și-au bazat concluziile pe elemente de probă directe sau cel puțin indirecte. În ceea ce privește PTMM, pentru motivele explicate mai sus, ajustarea prețurilor de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază este justificată și nivelul actual al taxei antidumping trebuie așadar menținut.

C.   CONCLUZIE

(33)

Pe baza celor menționate mai sus, nivelurile taxei aplicabile Ecogreen și tuturor celorlalte societăți din Indonezia (cu excepția P.T. Musim Mas) trebuie modificate. Nivelurile modificate trebuie să se aplice retroactiv de la data intrării în vigoare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011, inclusiv în cazul eventualelor importuri supuse unor taxe provizorii între 12 mai 2011 și 11 noiembrie 2011. În consecință, taxa antidumping definitivă plătită sau contabilizată în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 în versiunea inițială și taxele antidumping provizorii percepute definitiv în conformitate cu articolul 2 din regulamentul respectiv, în versiunea sa inițială, în plus față de nivelul taxei menționat la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011, astfel cum a fost modificat prin prezentul regulament, trebuie rambursate sau remise. Cererile de rambursare sau de remitere se depun la autoritățile vamale naționale în conformitate cu legislația vamală aplicabilă,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Rubrica pentru Indonezia din tabelul de la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 se înlocuiește cu următorul text:

Țara

Societatea

Taxa antidumping definitivă (EUR/tonă, netă)

Cod adițional TARIC

„Indonezia

P.T. Ecogreen Oleochemicals Batam, Kabil, Batam

P.T. Musim Mas, Tanjung Mulia, Medan, Sumatera Utara

0,00

45,63

B111

B112

Toate celelalte societăți

45,63

B999”

Articolul 2

Sumele reprezentând taxe plătite sau contabilizate în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1138/2011 în versiunea sa inițială și sumele reprezentând taxe provizorii percepute definitiv în conformitate cu articolul 2 din același regulament în versiunea sa inițială care le depășesc pe cele stabilite la articolul 1 din prezentul regulament se rambursează sau se remit. Cererea de rambursare sau de remitere se înaintează autorităților vamale naționale în conformitate cu legislația vamală aplicabilă.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 12 noiembrie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

A. D. MAVROYIANNIS


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO C 219, 13.8.2010, p. 12.

(3)  JO L 122, 11.5.2011, p. 47.

(4)  JO L 293, 11.11.2011, p. 1.

(5)  Regulamentul (CE) nr. 954/2006 al Consiliului din 27 iunie 2006 de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Croația, România, Rusia și Ucraina, de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2320/97 și (CE) nr. 348/2000 ale Consiliului și de încheiere a reexaminării intermediare și a reexaminării în temeiul expirării măsurilor a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia și România și de încheiere a reexaminării intermediare a drepturilor antidumping aplicabile importurilor anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel nealiat, originare, printre altele, din Rusia, România, Croația și Ucraina (JO L 175, 29.6.2006, p. 4).

(6)  Cauza C-248/04, Koninklijke Cooperatie Cosun, Rec., 2006, p. I-10211, punctul 72, cauza C-303/05 Advocaten voor de Wereld, Rep., 2007, p. I-3633, punctul 56 și cauza C-372/06 Asda Stores Ltd/Commissioners of Her Majesty’s Revenue and Customs, Rep., 2007, p. I-11223, punctul 62.

(7)  T-249/06, punctele 180 și 181.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/6


REGULAMENTUL (UE) NR. 1242/2012 AL CONSILIULUI

din 18 decembrie 2012

de stabilire, pentru anul de pescuit 2013, a prețurilor orientative și a prețurilor de producție la nivelul Uniunii pentru anumite produse pescărești, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 104/2000

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 43 alineatul (3) din tratat, Consiliul, la propunerea Comisiei, adoptă măsuri de stabilire a prețurilor.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură (1) prevede obligația stabilirii prețurilor orientative și a prețurilor de producție la nivelul Uniunii pentru fiecare an de pescuit, pentru a determina nivelurile de preț în cazul intervențiilor pe piață pentru anumite produse pescărești.

(3)

Consiliul are obligația de a stabili prețurile orientative pentru fiecare dintre produsele și grupele de produse enumerate în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 104/2000, precum și prețurile de producție la nivelul Uniunii pentru produsele enumerate în anexa III la regulamentul respectiv.

(4)

Pe baza datelor disponibile în prezent cu privire la prețurile pentru produsele respective și a criteriilor prevăzute la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 104/2000, este necesară majorarea, menținerea sau reducerea prețurilor orientative pentru anul de pescuit 2013, în funcție de specie.

(5)

Este necesar să se stabilească prețul de producție la nivelul Uniunii pentru unul dintre produsele enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 104/2000 și să se calculeze prețurile de producție la nivelul Uniunii pentru celelalte cu ajutorul factorilor de conversie stabiliți prin Regulamentul (CE) nr. 802/2006 al Comisiei din 30 mai 2006 de stabilire a coeficienților de conversie aplicabili peștilor din genurile Thunnus și Euthynnus  (2).

(6)

Pe baza criteriilor prevăzute la articolul 18 alineatul (2) prima și a doua liniuță și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 104/2000, trebuie stabilit prețul de producție la nivelul Uniunii pentru anul de pescuit 2013,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Pentru anul de pescuit de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2013, prețurile orientative prevăzute la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 104/2000 sunt cele specificate în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Pentru anul de pescuit de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2013, prețurile de producție la nivelul Uniunii prevăzute la articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 104/2000 sunt cele specificate în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

S. ALETRARIS


(1)  JO L 17, 21.1.2000, p. 22.

(2)  JO L 144, 31.5.2006, p. 15.


ANEXA I

Produse enumerate în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 104/2000

Anexe

Specie

Prezentare comercială

Preț orientativ

(EUR/tonă)

I

1.

Hering din specia Clupea harengus

Pește întreg

289

2.

Sardine din specia Sardina pilchardus

Pește întreg

588

3.

Câine de mare (Squalus acanthias)

Pește întreg sau

Pește eviscerat, cu cap

1 157

4.

Rechin-pisică (Scyliorhinus spp.)

Pește întreg sau

Pește eviscerat, cu cap

704

5.

Sebastă (Sebastes spp.)

Pește întreg

1 230

6.

Cod din specia Gadus morhua

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

1 613

7.

Cod saithe (Pollachius virens)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

827

8.

Eglefin (Melanogramnus aeglefinus)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

975

9.

Merlan (Merlangius merlangus)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

907

10.

Mihalț-de-mare (Molva spp.)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

1 176

11.

Macrou din specia Scomber scombrus

Pește întreg

336

12.

Macrou din specia Scomber japonicus

Pește întreg

294

13.

Hamsie (Engraulis spp.)

Pește întreg

1 287

14.

Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

de la 1.1.2013 la 30.4.2013

1 016

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

de la 1.5.2013 la 31.12.2013

1 404

15.

Merluciu din specia Merluccius merluccius

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

3 235

16.

Cardină albă (Lepidorhombus spp.)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

2 389

17.

Limandă (Limanda limanda)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

795

18.

Cambulă (Platichthys flesus)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

505

19.

Toni albi sau „germon” (Thunnus alalunga)

Pește întreg

2 343

Pește eviscerat, cu cap

2 388

20.

Sepie (Sepia officinalis și Rossia macrosoma)

Întreagă

1 826

21.

Pește-pescar (Lophius spp.)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

2 893

Fără cap

6 015

22.

Crevete de nisip din specia Crangon crangon

Fiert simplu în apă

2 446

23.

Crevete nordic (Pandalus borealis)

Fiert simplu în apă

7 005

Proaspăt sau refrigerat

1 638

24.

Crab comun (Cancer pagurus)

Întreg

1 718

25.

Langustină (Nephrops norvegicus)

Întreg

5 222

Cozi

4 160

26.

Limbă de mare (Solea spp.)

Pește întreg sau pește eviscerat, cu cap

6 911

II

1.

Halibut negru (Reinhardtius hippoglossoides)

Congelat, în ambalaje originale conținând produse de același fel

1 974

2.

Merluciu din genul Merlucius spp.

Congelat, întreg, în ambalaje originale conținând produse de același fel

1 270

Congelat, sub formă de fileuri, în ambalaje originale conținând produse de același fel

1 513

3.

Dorade de mare (Dentex dentex și Pagellus spp.)

Congelate, în loturi sau în ambalaje originale conținând produse de același fel

1 461

4.

Pește-spadă (Xiphias gladius)

Congelat, întreg, în ambalaje originale conținând produse de același fel

4 098

5.

Sepie (Sepia officinalis) (Rossia macrosoma) (Sepiola rondeletti)

Congelată, în ambalaje originale conținând produse de același fel

2 002

6.

Caracatiță (Octopus spp.)

Congelată, în ambalaje originale conținând produse de același fel

2 293

7.

Calmar (Loligo spp.)

Congelat, în ambalaje originale conținând produse de același fel

1 203

8.

Calmar (Ommastrephes sagittatus)

Congelat, în ambalaje originale conținând produse de același fel

961

9.

Illex argentinusi

Congelat, în ambalaje originale conținând produse de același fel

886

10.

Crevete din familia Penaeidae

Crevete din specia Parapenaeus longirostris

Alte specii din familia Penaeidae

Congelați, în ambalaje originale conținând produse de același fel

4 070

Congelați, în ambalaje originale conținând produse de același fel

7 813


ANEXA II

Produse enumerate în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 104/2000

Specie

Greutate

Specificații comerciale

Preț comunitar de producție

(EUR/tonă)

Ton cu aripioare galbene (Thunnus albacares)

cu greutate mai mare de 10 kg fiecare

Întreg

1 248

Fără branhii și eviscerat

 

Altele

 

cu greutate de cel mult 10 kg fiecare

Întreg

 

Fără branhii și eviscerat

 

Altele

 

Ton alb (Thunnus alalunga)

cu greutate mai mare de 10 kg fiecare

Întreg

 

Fără branhii și eviscerat

 

Altele

 

cu greutate de cel mult 10 kg fiecare

Întreg

 

Fără branhii și eviscerat

 

Altele

 

Ton dungat (Katsuwonus pelamis)

 

Întreg

 

 

Fără branhii și eviscerat

 

 

Altele

 

Ton roșu (Thunnus thynnus)

 

Întreg

 

 

Fără branhii și eviscerat

 

 

Altele

 

Alte specii din genurile Thunnus și Euthynnus

 

Întreg

 

 

Fără branhii și eviscerat

 

 

Altele

 


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/10


REGULAMENTUL (UE) NR. 1243/2012 AL CONSILIULUI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1342/2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului (1) stabilește un plan pe termen lung pentru rezervele de cod din Kattegat, Marea Nordului, Skagerrak și partea de est a Canalului Mânecii, vestul Scoției și Marea Irlandei, precum și pentru zonele piscicole care exploatează aceste rezerve („planul pentru cod”). Obiectivul planului pentru cod este asigurarea exploatării durabile a respectivelor rezerve de cod pe baza producției maxime durabile. În realizarea acestui obiectiv trebuie să se mențină o anumită rată a mortalității provocate de pescuit în cazul codului, pe grupe de vârstă corespunzătoare.

(2)

Articolele 7, 8 și 9, precum și articolul 12 din planul pentru cod conțin, pentru realizarea obiectivului planului pentru cod, norme specifice care prevăd o metodologie detaliată pentru stabilirea anuală a capturilor totale admisibile (TAC), pe de o parte, și a limitărilor efortului de pescuit, pe de altă parte.

(3)

Evaluarea științifică a rezultatelor planului pentru cod efectuată de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) a scos la iveală o serie de probleme legate de structura și funcționarea planului pentru cod. Fără a pune sub semnul întrebării obiectivele planului pentru cod, CSTEP a concluzionat că este improbabil ca aceste obiective să fie realizate într-un interval conform concluziilor Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă desfășurat la Johannesburg în 2002 dacă nu sunt corectate defectele structurale ale planului pentru cod, legate, printre altele, de aplicarea articolelor 9 și 12 din respectivul plan.

(4)

Articolul 9 conține norme detaliate pentru stabilirea TAC în condițiile unor date insuficiente în cazul în care normele pentru stabilirea TAC prevăzute la articolele 7 și 8 nu pot fi aplicate din cauza lipsei de informații suficient de precise și reprezentative. Deși s-a preconizat aplicarea reducerilor anuale automate ale TAC cu 25 % numai în circumstanțe excepționale în perioada 2009-2012, aceasta s-a impus ca normă. Prin urmare, de la intrarea în vigoare a planului pentru cod, TAC pentru zonele în cauză au fost reduse considerabil, iar reducerile automate suplimentare ar conduce la încetarea efectivă a pescuitului de cod în zonele în cauză. Evaluarea științifică realizată de CSTEP sugerează că, în scopul realizării obiectivelor planului pentru cod, în unele cazuri ar fi mai potrivit să se permită o mai mare flexibilitate care să reflecte recomandările științifice de la caz la caz. Ca parte a acestei flexibilități, este oportun, prin urmare, să se permită suspendarea, în anumite condiții, a reducerii anuale a TAC sau stabilirea unui nivel alternativ al TAC, fără a pune în pericol obiectivele planului pentru cod.

(5)

Articolul 12 conține norme detaliate pentru stabilirea efortului de pescuit admisibil. Având în vedere faptul că aceleași ajustări procentuale se aplică, în conformitate cu articolul 12 alineatul (4), efortului de pescuit admisibil în conformitate cu reducerile anuale automate ale mortalității provocate de pescuit (în temeiul articolelor 7 și 8) și cu reducerile anuale automate ale TAC (în temeiul articolului 9), efortul de pescuit admisibil a fost redus cu 25 % pe an în perioada 2009-2012 în zonele cărora li s-a aplicat articolul 9 și a fost redus considerabil în zonele cărora li s-a aplicat articolul 8. Prin urmare, de la intrarea în vigoare a planului pentru cod, cantitățile alocate din efortul de pescuit maxim admisibil au fost reduse considerabil pentru principalele unelte de pescuit de cod. Conform avizelor științifice, nu se poate demonstra că astfel de reduceri anuale automate ale efortului de pescuit admisibil au condus la reducerile preconizate ale mortalității provocate de pescuit. În practică, reducerile anuale automate ale efortului au eliminat sau au redus, de asemenea, stimulentele pentru pescari în sensul reducerii mortalității provocate de pescuit prin celelalte mijloace prevăzute la articolul 13. Aplicarea în continuare a reducerilor anuale automate ale efortului nu ar conduce la realizarea obiectivelor planului pentru cod, ci ar avea un impact economic și social considerabil asupra segmentelor de flotă care folosesc aceleași unelte, dar care pescuiesc în principal alte specii decât cod. Prin urmare, este oportun să se aplice o abordare mai flexibilă care ar permite suspendarea reducerii anuale automate a efortului de pescuit, fără a pune în pericol obiectivele planului pentru cod.

(6)

Având în vedere elementele menționate anterior, este esențial ca articolele 9 și 12 din planul pentru cod să fie modificate de urgență pentru ca noile norme să poată fi aplicate în scopul stabilirii posibilităților de pescuit pentru 2013.

(7)

Articolul 43 alineatul (2) din TFUE prevede că Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social, stabilesc organizarea comună a piețelor produselor piscicole prevăzută la articolul 40 alineatul (1) din tratat, precum și celelalte dispoziții necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului. Articolul 43 alineatul (3) din TFUE prevede că, la propunerea Comisiei, Consiliul adoptă măsurile privind stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.

(8)

Prin modificările aduse articolelor 9 și 12 se instituie norme specifice detaliate în scopul stabilirii posibilităților de pescuit exprimate prin intermediul TAC și al limitărilor efortului de pescuit. Acestea adaptează normele aplicabile în momentul de față pentru stabilirea posibilităților de pescuit fără modificarea obiectivului planului pentru cod. Prin urmare, acestea sunt măsuri privind stabilirea și alocarea TAC și a limitărilor efortului de pescuit și nu pot fi considerate nici dispoziții de stabilire a organizării comune a piețelor produselor piscicole, nici alte dispoziții necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului.

(9)

Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 9

Procedura specială de stabilire a TAC

(1)   Atunci când nu există informații suficiente pentru a stabili TAC în conformitate cu articolul 7, TAC pentru stocurile de cod din Kattegat, vestul Scoției și Marea Irlandei se stabilesc la nivelul indicat în avizele științifice. Cu toate acestea, dacă nivelul indicat de avizele științifice depășește cu peste 20 % TAC pentru anul precedent, TAC se stabilesc la un nivel cu 20 % mai mare decât nivelul din anul precedent sau, dacă nivelul indicat de avizele științifice este cu mai mult de 20 % sub TAC din anul precedent, TAC se stabilesc la un nivel cu 20 % mai mic decât cel din anul precedent.

(2)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (1), atunci când avizele științifice indică faptul că nu ar trebui să existe pescuit direcționat și faptul că ar trebui:

(a)

limitate sau reduse la cel mai scăzut nivel posibil capturile accidentale; și/sau

(b)

reduse la cel mai scăzut nivel posibil capturile de cod,

Consiliul poate decide să nu aplice o ajustare anuală a capturii totale admisibile în anul sau anii următori, cu condiția ca stabilirea TAC să fie numai pentru capturile accidentale.

(3)   Atunci când nu există informații suficiente pentru a stabili TAC în conformitate cu articolul 8, TAC pentru stocurile de cod din Marea Nordului, Skagerrak și estul Canalului Mânecii se stabilesc prin aplicarea mutatis mutandis a alineatelor (1) și (2) de la prezentul articol, cu excepția cazului în care, în urma consultărilor purtate cu Norvegia, este convenit un nivel diferit al TAC.

(4)   atunci când avizele științifice indică faptul că aplicarea normelor prevăzute la articolul 8 alineatele (1)-(4) nu este potrivită pentru a atinge obiectivele planului, Consiliul poate, fără a aduce atingere dispozițiilor menționate anterior, să decidă un nivel alternativ al TAC.”.

2.

Articolul 12 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Pentru grupurile de efort de pescuit cumulate ale căror capturi cumulate procentuale calculate în conformitate cu alineatul (3) litera (d) sunt egale sau mai mari de 20 %, se aplică ajustări anuale. Efortul de pescuit maxim admisibil al grupurilor în cauză se calculează după cum urmează:

(a)

în cazul în care se aplică articolul 7 sau 8, valorii de referință i se aplică același procentaj de ajustare care este stabilit la articolele respective pentru rata mortalității provocate de pescuit;

(b)

în cazul în care se aplică articolul 9, efortului de pescuit i se aplică același procentaj de ajustare ca cel aplicat pentru ajustarea TAC în raport cu anul precedent.”;

(b)

se adaugă un alineat cu următorul text:

„(6)   Prin derogare de la dispozițiile alineatului (4), atunci când efortul de pescuit maxim admisibil a fost redus timp de patru ani consecutivi, Consiliul poate decide să nu aplice o ajustare anuală a efortului de pescuit maxim admisibil în anul sau anii următori.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

S. ALETRARIS


(1)  JO L 348, 24.12.2008, p. 20.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/13


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1244/2012 AL CONSILIULUI

din 20 decembrie 2012

privind punerea în aplicare a articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 753/2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, grupuri, întreprinderi și entități având în vedere situația din Afganistan

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 753/2011 al Consiliului din 1 august 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, grupuri, întreprinderi și entități având în vedere situația din Afganistan (1), în special articolul 11 alineatul (1),

întrucât:

(1)

La 1 august 2011, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 753/2011.

(2)

La 20 noiembrie 2012, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, instituit în temeiul punctului 30 din Rezoluția Consiliului de Securitate 1988 (2011), a modificat lista persoanelor, grupurilor, întreprinderilor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive.

(3)

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 753/2011 ar trebui, prin urmare, să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 753/2011 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

E. FLOURENTZOU


(1)  JO L 199, 2.8.2011, p. 1.


ANEXĂ

I.

Rubricile de mai jos se adaugă la lista prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 753/2011.

A.   Persoane asociate talibanilor

1.

Mohammed Qasim Sadozai Khudai Rahmin (alias Muhammad Qasim)

Titlu: Haji. Data nașterii: între 1975 și 1976. Locul nașterii: satul Minar, districtul Garmser, provincia Helmand, Afganistan. Cetățenie: afgană. Număr național de identificare: (a) carte de identitate afgană (tazkira) nr. 57388, eliberată de districtul Lashkar Gah, provincia Helmand, Afganistan; (b) carte de rezidență nr. 665, Ayno Maina, provincia Kandahar, Afganistan. Adresă: (a) Wesh, districtul Spin Boldak, provincia Kandahar, Afganistan; (b) Bazarul Safaar, districtul Garmser, provincia Helmand, Afganistan; (c) camera nr. 33, etajul 5, Piața Sarafi, orașul Kandahar, provincia Kandahar, Afganistan. Alte informații: (a) proprietar al societății Rahat Ltd. Implicat în furnizarea de arme talibanilor, inclusiv dispozitive explozive improvizate (IED); (b) Numele tatălui este Haji Mullah Wali. Numele alternativ al tatălui este Haji Sadozai. Numele bunicului este Khudai Rahim. Data desemnării de către ONU: 21.11.2012.

B.   Entități și alte grupuri și întreprinderi asociate talibanilor

1.

Rahat Ltd. [alias (a) Rahat Trading Company (b) Haji Muhammad Qasim Sarafi (c) New Chagai Trading]

Adresa: (a) Sucursala 1: camera nr. 33, etajul 5, Piața Sarafi, orașul Kandahar, provincia Kandahar, Afganistan; (b) Sucursala 2: magazinul nr. 4, Banca Azizi, Piața Haji Muhammad Isa, Wesh, Spin Boldak, provincia Kandahar, Afganistan; (c) Sucursala 3: Safaar Bazaar, districtul Garmser, provincia Helmand, Afganistan; (d) Sucursala 4: Lashkar Gah, provincia Helmand, Afganistan; (e) Sucursala 5: districtul Gereshk, provincia Helmand, Afganistan; (f) Sucursala 6: districtul Zaranj, provincia Nimroz, Afganistan; (g) Sucursala 7: (i) Calea Dr. Barno, Quetta, Pakistan; (ii) Piața Haji Mohammed, Calea Tol Aram, lângă Calea Jamaluddin Afghani, Quetta, Pakistan; (iii) Bazarul Kandahari, Quetta, Pakistan; (h) Sucursala 8: Chaman, provincia Baluchistan, Pakistan; (i) Sucursala 9: Bazarul Chaghi, Chaghi, provincia Baluchistan, Pakistan; (j) Sucursala 10: Zahedan, provincia Zabol, Iran. Alte informații: (a) societatea Rahat Ltd. a fost utilizată de conducerea talibanilor pentru transferul fondurilor provenind de la donatori externi și din traficul de stupefiante în vederea finanțării activității talibanilor din 2011 și 2012; (b) deținută de Mohammed Qasim Sadozai Khudai Rahim; (c) asociată, de asemenea, cu Mohammad Naim Barich Khudaidad. Data desemnării de către ONU: 21.11.2012.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/15


REGULAMENTUL (UE) NR. 1245/2012 AL CONSILIULUI

din 20 decembrie 2012

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 359/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Iran

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 215 alineatul (2),

având în vedere Decizia 2011/235/PESC a Consiliului din 12 aprilie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran (1),

având în vedere propunerea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Ca răspuns la înrăutățirea situației drepturilor omului din Iran, Consiliul, la 12 aprilie 2011, prin Regulamentul (UE) nr. 359/2011 (2) a impus anumite măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme, în conformitate cu Decizia 2011/235/PESC.

(2)

La 20 decembrie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/810/PESC (3) de modificare a Deciziei 2011/235/PESC în ceea ce privește domeniul de aplicare al măsurilor legate de echipamentele care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne.

(3)

Măsurile respective intră în domeniul de aplicare al tratatului și, prin urmare, este necesară o acțiune de reglementare la nivelul Uniunii pentru punerea acestora în aplicare, în special pentru a asigura aplicarea uniformă a acestora de către operatorii economici din toate statele membre.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 359/2011 ar trebui modificat în consecință.

(5)

Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Articolul 1a din Regulamentul (UE) nr. 359/2011 se modifică după cum urmează:

1.

paragraful existent se numerotează, devenind alineatul (1),

2.

se adaugă următorul alineat:

„(2)   Prin derogare de la alineatul (1), autoritățile competente ale statelor membre, enumerate în anexa II, pot autoriza, în condițiile pe care le consideră adecvate, vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, enumerate în anexa III, cu condiția ca aceste echipamente să fie destinate doar protecției personalului Uniunii și al statelor membre în Iran, ori furnizarea de asistență tehnică, de servicii de brokeraj, de finanțare sau de asistență financiară menționate la alineatul (1) literele (b) și (c) legate de aceste echipamente.”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

E. FLOURENTZOU


(1)  JO L 100, 14.4.2011, p. 51.

(2)  JO L 100, 14.4.2011, p. 1.

(3)  A se vedea pagina 49 din prezentul Jurnal Oficial.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/16


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1246/2012 AL COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 616/2007 privind deschiderea și gestionarea contingentelor tarifare comunitare în sectorul cărnii de pasăre originare din Brazilia, Thailanda și din alte țări terțe și de derogare de la Regulamentul respectiv pentru 2012-2013

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 144 alineatul (1) și articolul 148, coroborate cu articolul 4,

întrucât:

(1)

Acordurile sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Brazilia și dintre Uniunea Europeană și Thailanda, aprobate prin Decizia 2012/792/UE a Consiliului (2), prevăd alocarea de noi cantități de carne de pasăre prelucrată pentru Brazilia, Thailanda și alte țări terțe. Prin urmare, este necesar să se modifice Regulamentul (CE) nr. 616/2007 al Comisiei (3) pentru a lua în considerare noile cantități.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 616/2007 prevede o anumită metodă de gestionare pentru contingentele tarifare bazate pe originea produselor în cauză. Noile contingente trebuie gestionate în același mod.

(3)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 616/2007 trebuie modificat în consecință.

(4)

Acordurile cu Brazilia și Thailanda intră în vigoare la 1 martie 2013, în timp ce contingentele în cauză se deschid anual pentru perioada cuprinsă între 1 iulie și 30 iunie. Prin urmare, este necesar să se prevadă derogări de la anumite dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 616/2007, care trebuie modificat prin prezentul regulament. În special, cantitatea anuală pentru anul contingentar 2012/2013 trebuie să fie redusă în mod proporțional. În plus, deoarece nu este posibil să se depună cereri în avans pentru noile contingente care vor intra în vigoare la 1 martie 2013, trebuie să se aplice o singură perioadă contingentară de la 1 martie 2013 până la 30 iunie 2013 și trebuie să se prevadă o derogare de la perioada de aplicare normală prevăzută la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 616/2007. Perioada de valabilitate a licențelor de import trebuie să fie modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 616/2007

Regulamentul (CE) nr. 616/2007 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Contingentele tarifare menționate în anexa I la prezentul regulament sunt deschise pentru importurile produselor vizate de acordurile dintre Uniune și Brazilia și dintre Uniune și Thailanda, aprobate prin Decizia 2007/360/CE și prin Decizia 2012/792/UE a Consiliului (4).

Contingentele tarifare se deschid anual pentru perioada cuprinsă între 1 iulie și 30 iunie.

2.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

(1)   Cu excepția contingentelor din grupele 3, 4B, 5B și 6B, cantitatea stabilită pentru perioada contingentară anuală se repartizează în patru subperioade, după cum urmează:

(a)

30 % de la 1 iulie la 30 septembrie;

(b)

30 % de la 1 octombrie la 31 decembrie;

(c)

20 % de la 1 ianuarie la 31 martie;

(d)

20 % de la 1 aprilie la 30 iunie.

(2)   Cantitatea anuală stabilită pentru contingentele din grupele 3, 4B, 5B și 6B nu se împarte în subperioade.

(3)   Cantitățile anuale stabilite pentru contingentele din grupele 5A și 5B se gestionează prin atribuirea de drepturi de import într-o primă etapă și prin eliberarea de licențe de import într-o etapă ulterioară.”

3.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1) primul și al doilea paragraf, termenul „grupa 5” se înlocuiește cu „grupele 5A și 5B”;

(b)

la alineatul (4), termenul „grupele 3, 6 și 8” se înlocuiește cu „grupele 3, 6A, 6B și 8”;

(c)

alineatul (5) se modifică după cum urmează:

(i)

la primul paragraf, termenul „grupa 5” se înlocuiește cu „grupele 5A și 5B”;

(ii)

la al doilea paragraf litera (b), termenul „grupele 3, 6 și 8” se înlocuiește cu „grupele 3, 6A, 6B și 8”;

(iii)

la al treilea paragraf, termenul „grupa 5” se înlocuiește cu „grupele 5A și 5B”;

(d)

la alineatul (6), termenul „grupele 3, 6 și 8” se înlocuiește cu „grupele 3, 6A, 6B și 8”;

(e)

la alineatul (7) al treilea paragraf, termenul „grupele 3 și 6” se înlocuiește cu „grupele 3, 6A și 6B”.

4.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Cererile de drepturi de import pentru grupele 5A și 5B și de licențe de import pentru celelalte grupe pot fi depuse doar în primele șapte zile din cea de a treia lună care precedă fiecare perioadă sau subperioadă contingentară.”;

(b)

la alineatul (2), termenul „grupa nr. 5” se înlocuiește cu „grupele 5A și 5B”, iar termenul „grupele 1, 4 și 7” se înlocuiește cu „grupele 1, 4A, 4B și 7”;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Statele membre comunică Comisiei, cel târziu în a 14-a zi a lunii în care sunt depuse cererile, cantitățile totale solicitate, defalcate în funcție de numărul de ordine și origine, exprimate în kilograme.”;

(d)

la alineatul (5), primul și al doilea paragraf, termenul „grupa 5” se înlocuiește cu „grupele 5A și 5B”.

5.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)

la litera (a), termenul „grupa 5” se înlocuiește cu „grupele 5A și 5B”;

(ii)

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

până cel târziu în a zecea zi a lunii următoare fiecărei perioade sau subperioade contingentare, pentru grupele 5A și 5B, cantitățile pentru care s-au eliberat licențe în această perioadă sau subperioadă contingentară.”;

(b)

la alineatul (3), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru grupele 3, 4B, 5B și 6B, notificarea menționată la primul paragraf litera (a) nu se aplică.”;

(c)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Cantitățile menționate la alineatele (1) și (3) sunt exprimate în kilograme și sunt defalcate în funcție de numărul de ordine. Cantitățile menționate la alineatul (2) sunt exprimate în kilograme și sunt defalcate în funcție de numărul de ordine și origine.”

6.

La articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Prin derogare de la articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei (5), valabilitatea licențelor de import este de 150 de zile, începând cu prima zi a perioadei sau a subperioadei contingentare pentru care au fost eliberate.

Pentru grupele 5A și 5B, valabilitatea licențelor este de 15 zile lucrătoare, începând de la data eliberării efective, în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008. Drepturile de import sunt valabile începând cu prima zi a perioadei sau a subperioadei contingentare pentru care s-a depus cererea și până la data de 30 iunie din aceeași perioadă contingentară.

7.

Articolul 8 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 8

(1)   Punerea în liberă circulație în cadrul contingentelor menționate la articolul 1 din prezentul regulament este condiționată de prezentarea unui certificat de origine eliberat de autoritățile competente braziliene (pentru grupele 1, 4A, 4B și 7) sau thailandeze (pentru grupele 2, 5A și 5B), în conformitate cu articolele 55-65 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

(2)   Alineatul (1) nu se aplică grupelor 3, 6A, 6B și 8.”

8.

Anexa I se înlocuiește cu textul prevăzut în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Derogări de la Regulamentul (CE) nr. 616/2007

Pentru perioada contingentară cuprinsă între 1 iulie 2012 și 30 iunie 2013 și în ceea ce privește contingentele tarifare corespunzătoare numerelor de ordine 09.4251, 09.4252, 09.4253, 09.4254, 09.4255, 09.4256, 09.4257, 09.4258, 09.4259, 09.4260, 09.4261, 09.4262, 09.4263, 09.4264 și 09.4265, menționate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 616/2007, astfel cum este modificat prin articolul 1 din prezentul regulament, se aplică următoarele derogări:

(a)

perioada contingentară este deschisă de la 1 martie până la 30 iunie 2013, iar cantitatea anuală se reduce cu 67 %;

(b)

subperioadele prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 616/2007 nu se aplică;

(c)

cererile de licențe de import și de drepturi de import, menționate la articolul 5 alineatul (1) din respectivul regulament, pot fi depuse doar în cursul primelor șapte zile ale lunii ianuarie 2013;

(d)

licențele de import pentru toate grupele, cu excepția celor pentru grupele 5A și 5B, sunt valabile de la 1 martie 2013 până la 30 iunie 2013.

Articolul 3

Intrare în vigoare și aplicare

Prezentul regulament intră în vigoare la 1 ianuarie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 351, 21.12.2012, p. 47.

(3)  JO L 147, 5.6.2007, p. 3.

(4)  JO L 351, 21.12.2012, p. 47.”

(5)  JO L 114, 26.4.2008, p. 3.”


ANEXĂ

„ANEXA I

Carne de pasăre sărată sau în saramură  (1)

Țara

Numărul grupei

Periodicitatea gestionării

Număr de ordine

Cod NC

Taxe vamale

Cantitatea anuală

(în tone)

Brazilia

1

trimestrială

09.4211

ex 0210 99 39

15,4 %

170 807

Thailanda

2

trimestrială

09.4212

ex 0210 99 39

15,4 %

92 610

Altele

3

anuală

09.4213

ex 0210 99 39

15,4 %

828


Preparate din carne de pasăre, alta decât carnea de curcan

Țara

Numărul grupei

Periodicitatea gestionării

Număr de ordine

Cod NC

Taxe vamale

Cantitatea anuală

(în tone)

Brazilia

4A

trimestrială

09.4214

1602 32 19

8 %

79 477

09.4251

1602 32 11

630 EUR/t

15 800

09.4252

1602 32 30

10,9 %

62 905

4B

anuală

09.4253

1602 32 90

10,9 %

295

Thailanda

5A

trimestrială

09.4215

1602 32 19

8 %

160 033

09.4254

1602 32 30

10,9 %

14 000

09.4255

1602 32 90

10,9 %

2 100

09.4256

1602 39 29

10,9 %

13 500

5B

anuală

09.4257

1602 39 21

630 EUR/t

10

09.4258

ex 1602 39 85 (2)

10,9 %

600

09.4259

ex 1602 39 85 (3)

10,9 %

600

Altele

6A

trimestrială

09.4216

1602 32 19

8 %

11 443

09.4260

1602 32 30

10,9 %

2 800

6B

anuală

09.4261

1602 32 11

630 EUR/t

340

09.4262

1602 32 90

10,9 %

470

09.4263

1602 39 29

10,9 %

220

09.4264

ex 1602 39 85 (2)

10,9 %

148

09.4265

ex 1602 39 85 (3)

10,9 %

125


Preparate din carne de curcan

Țara

Numărul grupei

Periodicitatea gestionării

Număr de ordine

Cod NC

Taxe vamale

Cantitatea anuală

(în tone)

Brazilia

7

trimestrială

09.4217

1602 31

8,5 %

92 300

Altele

8

trimestrială

09.4218

1602 31

8,5 %

11 596”


(1)  Aplicabilitatea regimului preferențial este determinată pe baza codului NC, iar carnea sărată sau în saramură trebuie să fie carne de pasăre având codul NC 0207.

(2)  Produse din carne de rață, gâscă, bibilică care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 25 % din greutate, dar sub 57 % din greutate.

(3)  Produse din carne de rață, gâscă, bibilică care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de mai puțin de 25 % din greutate.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/20


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1247/2012 AL COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul și frecvența rapoartelor de tranzacție transmise către registrele centrale de tranzacții în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (2), în special articolul 9 alineatul (6),

întrucât:

(1)

Pentru a evita inconsecvențele, toate datele transmise către registrele centrale de tranzacții în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 ar trebui să respecte aceleași norme, standarde și formate pentru toate registrele centrale de tranzacții, toate contrapărțile și toate tipurile de instrumente financiare derivate. Prin urmare, pentru descrierea tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate ar trebui utilizat un set de date unic.

(2)

Întrucât instrumentele derivate extrabursiere nu pot fi, de obicei, nici identificate în mod unic prin coduri existente utilizate pe scară largă pe piețele financiare, cum ar fi numărul internațional de identificare a valorilor mobiliare (ISIN), nici descrise prin utilizarea codului ISO de clasificare a instrumentelor financiare (CFI), este nevoie să fie creată o metodă de identificare nouă și universală. În cazul în care este disponibil un identificator unic de produs (UPI) care respectă principiile de a fi unic, neutru, fiabil, cu sursă deschisă, scalabil și accesibil, are un cost rezonabil, este oferit într-un cadru de guvernanță adecvat și este adoptat pentru a fi utilizat la nivelul UE, acesta ar trebui utilizat. Dacă nu este disponibil un identificator unic de produs care îndeplinește aceste cerințe, ar trebui utilizată o taxonomie interimară.

(3)

Activul suport ar trebui identificat prin utilizarea unui identificator unic, dar în prezent nu există niciun cod standardizat la nivelul întregii piețe pentru identificarea activului suport din cadrul unui coș. Prin urmare, contrapărțile ar trebui să aibă obligația de a indica cel puțin că activul suport este un coș și să utilizeze codurile ISIN pentru indici standardizați în cazul în care este posibil.

(4)

Pentru a se asigura consecvența, toate părțile la un contract derivat ar trebui identificate printr-un cod unic. Un identificator global al entităților juridice sau un identificator interimar al entităților, care urmează să fie definit în temeiul unui cadru de guvernanță compatibil cu recomandările Consiliului pentru Stabilitate Financiară referitoare la cerințele privind datele și care este adoptat pentru a fi utilizat în UE ar trebui utilizat pentru identificarea tuturor contrapărților financiare și nefinanciare, a brokerilor, a contrapărților centrale și a beneficiarilor odată ce este disponibil, în special pentru a asigura coerența cu raportul Comitetului pentru sisteme de plăți și decontări (CPSS) și al Organizației Internaționale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO) privind Cerințele în materie de raportare și agregare a datelor referitoare la instrumentele financiare derivate extrabursiere, care descrie identificatorii entităților juridice ca instrumente de agregare a datelor. În cazul tranzacțiilor prin reprezentare, beneficiarii ar trebui să fie identificați sub forma persoanei sau a entității în numele căreia a fost încheiat contractul.

(5)

Ar trebui ținut cont de abordarea utilizată în țări terțe și de către registrele centrale de tranzacții în momentul în care își încep operațiunile. Prin urmare, pentru a asigura o soluție eficientă din punct de vedere economic pentru contrapărți și pentru a atenua riscul operațional pentru registrele centrale de tranzacții, data de începere a raportării ar trebui să includă date care beneficiază de un regim tranzitoriu pentru diversele clase de instrumente financiare derivate, începând cu clasele de active cele mai standardizate și extinzându-se ulterior la celelalte clase. Contractele derivate care au fost încheiate înainte de, la data sau după data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și care nu sunt în derulare la începerea sau după începerea perioadei de raportare nu au o importanță semnificativă în scopuri de reglementare. Totuși, acestea trebuie să facă obiectul raportării în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Pentru a asigura un sistem de raportare eficient și proporțional în aceste cazuri și luând în considerare dificultățile în materie de refacere a datelor contractelor reziliate, pentru astfel de raportări ar trebui acordat un termen mai lung.

(6)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare transmise Comisiei de Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (denumită în continuare „AEVMP”).

(7)

În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (3), AEVMP a organizat consultări publice deschise cu privire la aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare, a analizat potențialele costuri și beneficii aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor din cadrul AEVMP, înființat în conformitate cu articolul 37 din regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Formatul rapoartelor privind contractele derivate

Informațiile conținute de rapoartele transmise în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 trebuie furnizate în formatul indicat în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Frecvența rapoartelor privind contractele derivate

Evaluarea la prețul de piață sau în funcție de un model a contractelor raportate către un registru central de tranzacții se efectuează zilnic, în cazul în care acest lucru este prevăzut la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Orice alte elemente de raportare prevăzute în anexa la prezentul regulament și în anexa la actul delegat în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare prin care se precizează nivelul minim de detaliere a datelor care trebuie raportate către registrele centrale de tranzacții conform articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 se raportează pe măsură ce se produc și ținând cont de limita de timp prevăzută la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în special în ceea ce privește încheierea, modificarea sau încetarea unui contract.

Articolul 3

Identificarea contrapărților și a altor entități

1.   Un raport utilizează un identificator al entității juridice pentru a identifica:

(a)

un beneficiar care este o persoană juridică;

(b)

o entitate de brokeraj;

(c)

o CPC;

(d)

un membru compensator care este o persoană juridică;

(e)

o contraparte care este o persoană juridică;

(f)

o entitate care transmite raportul.

2.   În cazul în care nu este disponibil un identificator al entității juridice, raportul include un identificator interimar al entității definit la nivelul Uniunii, care este:

(a)

unic;

(b)

neutru;

(c)

fiabil;

(d)

cu sursă deschisă;

(e)

scalabil;

(f)

accesibil;

(g)

disponibil la un cost rezonabil;

(h)

supus unui cadru de guvernanță adecvat.

3.   În cazul în care nu este disponibil nici un identificator al entității juridice, nici un identificator interimar al entității, raportul trebuie să utilizeze un cod de identificare a entității (BIC) care se conformează standardului ISO 9362, dacă acesta există.

Articolul 4

Identificarea instrumentelor financiare derivate

1.   Un raport identifică un contract derivat prin utilizarea unui identificator unic de produs care este:

(a)

unic;

(b)

neutru;

(c)

fiabil;

(d)

cu sursă deschisă;

(e)

scalabil;

(f)

accesibil;

(g)

disponibil la un cost rezonabil;

(h)

supus unui cadru de guvernanță adecvat.

2.   În cazul în care nu există un identificator unic de produs, un contract derivat este identificat în raport prin utilizarea unei combinații dintre codul ISO 6166 ISIN atribuit sau codul de identificare al unui instrument alternativ (AII) și codul ISO 10962 CFI corespunzător.

3.   În cazul în care combinația menționată la alineatul (2) nu este disponibilă, tipul de instrument financiar derivat este identificat pe baza următoarelor elemente:

(a)

clasa instrumentului financiar derivat este una dintre următoarele:

(i)

mărfuri;

(ii)

credit;

(iii)

valută;

(iv)

capitaluri proprii;

(v)

rata dobânzii;

(vi)

altele.

(b)

tipul instrumentului financiar derivat este unul dintre următoarele:

(i)

contracte pe diferență;

(ii)

contracte forward pe rata dobânzii;

(iii)

contracte forward;

(iv)

contracte futures;

(v)

opțiuni;

(vi)

swapuri;

(vii)

altele.

(c)

în cazul instrumentelor financiare derivate care nu aparțin unei anumite clase sau unui anumit tip de instrumente derivate, raportul se efectuează pe baza clasei sau a tipului de instrumente derivate în privința cărora contrapărțile convin că seamănă cel mai mult cu contractul derivat în cauză.

Articolul 5

Data de începere a raportării

1.   Contractele derivate de credit și cele pe rata dobânzii se raportează:

(a)

până la 1 iulie 2013, dacă un registru central de tranzacții pentru acea clasă de instrumente financiare derivate a fost înregistrat în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 înainte de 1 aprilie 2013;

(b)

la 90 zile după înregistrarea unui registru central de tranzacții pentru o anumită clasă de instrumente derivate în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în cazul în care nu există niciun registru central de tranzacții înregistrat pentru respectiva clasă de instrumente financiare derivate cel târziu la 1 aprilie 2013;

(c)

până la 1 iulie 2015, dacă nu există niciun registru central de tranzacții înregistrat pentru acea clasă de instrumente financiare în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 până la 1 iulie 2015. Obligația de raportare începe la această dată, iar contractele se raportează către AEVMP în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din regulamentul în cauză până când se înregistrează un registru central de tranzacții pentru clasa respectivă de instrumente financiare derivate.

2.   Contractele derivate care nu sunt menționate la alineatul (1) se raportează:

(a)

până la 1 ianuarie 2014, dacă un registru central de tranzacții pentru acea clasă de instrumente financiare derivate a fost înregistrat în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 înainte de 1 octombrie 2013;

(b)

la 90 zile după înregistrarea unui registru central de tranzacții pentru o anumită clasă de instrumente derivate în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în cazul în care nu există niciun registru central de tranzacții înregistrat pentru respectiva clasă de instrumente financiare derivate cel târziu la 1 octombrie 2013;

(c)

până la 1 iulie 2015, dacă nu există niciun registru central de tranzacții înregistrat pentru acea clasă de instrumente financiare în temeiul articolului 55 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 până la 1 iulie 2015. Obligația de raportare începe la această dată, iar contractele se raportează către AEVMP în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din respectivul regulament până când se înregistrează un registru central de tranzacții pentru clasa respectivă de instrumente financiare derivate.

3.   Contractele derivate care erau în derulare la data de 16 august 2012 și sunt încă în derulare la data de începere a raportării se raportează către un registru central de tranzacții în termen de 90 de zile de la data de începere a raportării pentru o anumită clasă de instrumente financiare derivate.

4.   Contractele derivate care:

(a)

au fost încheiate înainte de 16 august 2012 și sunt încă în derulare la 16 august 2012, sau

(b)

au fost încheiate la 16 august 2012 sau după această dată,

și care nu sunt în derulare la data de începere a raportării sau după această dată se raportează către un registru central de tranzacții în termen de trei ani de la data de începere a raportării pentru o anumită clasă de instrumente financiare derivate.

5.   Data de începere a raportării se extinde cu 180 de zile pentru raportarea informațiilor menționate la articolul 3 din actul delegat în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează detaliile minime ale datelor care urmează să fie raportate registrelor centrale de date în temeiul articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  Nepublicată încă în Jurnalul Oficial

(2)  JO L 201, 27.7.2012.

(3)  JO L 331, 15.12.2010, p. 84.


ANEXĂ

Tabelul 1

Date privind contrapărțile

 

Câmp

Format

 

Părțile contractante

 

1

Marca temporală a raportării

Data în formatul ISO 8601/ora în formatul UTC.

2

Identificatorul contrapărții

Identificatorul entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice), identificatorul interimar al entității (20 de caractere alfanumerice), codul BIC (11 caractere alfanumerice) sau codul de client (50 de caractere alfanumerice).

3

Identificatorul celeilalte contrapărți

Identificatorul entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice),

identificatorul interimar al entității (20 de caractere alfanumerice),

codul BIC (11 caractere alfanumerice) sau un

cod de client (50 de caractere alfanumerice).

4

Denumirea contrapărții

100 de caractere alfanumerice sau spațiu liber în cazul unui identificator al entității juridice (LEI).

5

Domiciliul contrapărții

500 de caractere alfanumerice sau spațiu liber în cazul unui identificator al entității juridice (LEI).

6

Sectorului corporativ al contrapărții

Taxonomie:

A

=

întreprindere de asigurare autorizată în conformitate cu Directiva 2002/83/CE;

C

=

instituție de credit autorizată în conformitate cu Directiva 2006/48/CE;

F

=

societate de investiții în conformitate cu Directiva 2004/39/CE;

I

=

instituție de asigurări autorizată în conformitate cu Directiva 73/239/CEE;

L

=

fond alternativ de investiții administrat de un AFIA autorizat sau înregistrat în conformitate cu Directiva 2011/61/UE;

O

=

instituție pentru furnizarea de pensii ocupaționale în sensul articolului 6 litera (a) din Directiva 2003/41/CE;

R

=

instituție de reasigurări autorizată în conformitate cu Directiva 2005/68/CE;

U

=

OPCVM și societatea sa de administrare, autorizate în conformitate cu Directiva 2009/65/CE; sau

spațiu liber în cazul existenței unui identificator al entității juridice (LEI) sau în cazul contrapărților nefinanciare.

7

Natura financiară sau nefinanciară a contrapărții

F = contraparte financiară, N = contraparte nefinanciară.

8

Identificatorul brokerului

Identificatorul entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice),

identificatorul interimar al entității (20 de caractere alfanumerice),

BIC (11 caractere alfanumerice) sau un cod de client (50 de caractere alfanumerice).

9

Identificatorul entității raportoare

Identificatorul entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice),

identificatorul interimar al entității (20 de caractere alfanumerice),

BIC (11 caractere alfanumerice) sau un

cod de client (50 de caractere alfanumerice).

10

Identificatorul membrului compensator

Identificatorul entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice),

identificatorul interimar al entității (20 de caractere alfanumerice),

BIC (11 caractere alfanumerice) sau un

cod de client (50 de caractere alfanumerice).

11

Identificatorul beneficiarului

Identificatorul entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice),

identificatorul interimar al entității (20 de caractere alfanumerice),

BIC (11 caractere alfanumerice) sau un

cod de client (50 de caractere alfanumerice).

12

Capacitatea în care se efectuează tranzacții

P = comitent, A = agent.

13

Calitatea contrapărții

B = cumpărător, S = vânzător.

14

Tranzacție cu o contraparte din afara SEE

Y = da, N = nu.

15

Conexiune directă cu o activitate comercială sau cu finanțare de trezorerie

Y = da, N = nu.

16

Prag de compensare

Y = peste, N = sub.

17

Valoarea la prețul de piață a contractului

Până la 20 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

18

Moneda în care este exprimată valoarea la prețul de piață a contractului

Codul monedei ISO 4217, 3 caractere alfabetice.

19

Data evaluării

Data în formatul ISO 8601.

20

Ora evaluării

Ora în formatul UTC.

21

Tipul de evaluare

M = la prețul de piață/O = în funcție de un model.

22

Nivelul de constituire a garanției

U = fără garanții constituite, PC = garanții parțiale, OC = garanții univoce, FC = garanții integrale.

23

Portofoliu de garanții

Y = da, N = nu.

24

Codul portofoliului de garanție

Până la 10 caractere numerice.

25

Valoarea garanției

Precizați valoarea totală a garanțiilor constituite; până la 20 de caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

26

Moneda în care este exprimată valoarea garanției

Precizați moneda în care este exprimată valoarea din câmpul 25; codul monedei ISO 4217, 3 caractere alfabetice.


Tabelul 2

Date comune

 

Câmp

Format

Tipuri de contracte derivate aplicabile

 

Secțiunea 2a – Tipul de contract

 

Toate contractele

1

Taxonomia utilizată

Identificați taxonomia utilizată:

U= identificator de produs [aprobat în Europa]

Formula

E= taxonomie interimară

 

2

Identificatorul de produs 1

Dacă taxonomia = U:

Identificator de produs (UPI), care urmează a fi definit

Dacă taxonomia = I:

ISIN sau AII,

cod din 12 caractere alfanumerice

Dacă taxonomia = E:

Clasa de instrumente financiare derivate:

CO

=

mărfuri

CR

=

credit

CU

=

monedă

EQ

=

capitaluri proprii

IR

=

rata dobânzii

OT

=

altele

 

3

Identificatorul de produs 2

Dacă taxonomia = U:

Spațiu liber

Dacă taxonomia = I:

CFI, cod din 6 caractere alfanumerice

Dacă taxonomia = E:

Tipul de instrument derivat:

CD

=

contracte pe diferență

FR

=

contracte forward pe rata dobânzii

FU

=

contracte futures

FW

=

contracte forward

OP

=

opțiuni

SW

=

swapuri

OT

=

altele

 

4

Activ suport

ISIN (12 caractere alfanumerice);

LEI (20 caractere alfanumerice);

Identificator interimar al entității (20 de caractere alfanumerice);

UPI (urmează să fie definit);

B= coș;

I= indice.

 

5

Moneda noțională 1

Codul monedei ISO 4217, 3 caractere alfabetice.

 

6

Moneda noțională 2

Codul monedei ISO 4217, 3 caractere alfabetice.

 

7

Moneda de livrat

Codul monedei ISO 4217, 3 caractere alfabetice.

 

 

Secțiunea 2b - Detalii privind tranzacția

 

Toate contractele

8

Identificatorul tranzacției

Până la 52 de caractere alfanumerice.

 

9

Numărul de referință al tranzacției

Un câmp alfanumeric cu până la 40 de caractere.

 

10

Locul de executare

Codul de identificator de piață (MIC) ISO 10383, 4 caractere alfabetice.

În cazul în care este relevant, codul XOFF pentru instrumentele financiare derivate cotate care sunt tranzacționate pe piața extrabursieră sau XXXX pentru instrumentele financiare derivate extrabursiere.

 

11

Comprimare

Y = în cazul în care contractul este rezultatul comprimării; N = în cazul în care contractul nu este rezultatul comprimării.

 

12

Preț/rată

Până la 20 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

13

Notarea prețului

De exemplu codul monedei ISO 4217, 3 caractere alfanumerice, procentaj.

 

14

Valoarea noțională

Până la 20 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

15

Multiplicatorul de preț

Până la 10 caractere numerice.

 

16

Cantitate

Până la 10 caractere numerice.

 

17

Plată în avans

Până la 10 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy pentru plățile efectuate de contrapartea raportoare și în formatul xxxx,yyyyy pentru plățile primite de contrapartea raportoare.

 

18

Tipul de livrare

C = numerar, P = fizic, O = opțional pentru contraparte.

 

19

Marca temporală a executării

Data în formatul ISO 8601/ora în formatul UTC.

 

20

Data intrării în vigoare

Data în formatul ISO 8601.

 

21

Data scadenței

Data în formatul ISO 8601.

 

22

Data de încetare

Data în formatul ISO 8601.

 

23

Data decontării

Data în formatul ISO 8601.

 

24

Tipul de acord-cadru

Text liber, câmp cu până la 50 de caractere care identifică denumirea acordului-cadru utilizat, dacă există.

 

25

Versiunea acordului-cadru

Anul, xxxx.

 

 

Secțiunea 2c – Atenuarea riscurilor/Raportare

 

Toate contractele

26

Marca temporală a confirmării

Data în formatul ISO 8601/ora în formatul UTC.

 

27

Mijloace de confirmare

Y = confirmată prin mijloace neelectronice, N = neconfirmată, E = confirmată prin mijloace electronice.

 

 

Secțiunea 2d - Compensare

 

Toate contractele

28

Obligația de compensare

Y = da, N = nu.

 

29

Compensat

Y = da, N = nu.

 

30

Marca temporală a compensării

Data în formatul ISO 8601/ora în formatul UTC.

 

31

Identificatorul CPC

Identificatorul entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice) sau, dacă nu este disponibil, identificatorul interimar al entității (20 de caractere alfanumerice) sau, dacă nu este disponibil, codul BIC (11 caractere alfanumerice).

 

32

În interiorul grupului

Y = da, N = nu.

 

 

Secțiunea 2e - Ratele dobânzii

 

Instrumente financiare derivate pe rata dobânzii

33

Rata fixă a segmentului 1

Caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

34

Rata fixă a segmentului 2

Caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

35

Numărul de zile al ratei fixe

Efectiv/365, 30B/360 sau Alt tip.

 

36

Frecvența de plată a segmentului fix

Un multiplu întreg al unei perioade de timp care să descrie frecvența cu care contrapărțile își fac plăți reciproce, de ex. 10D, 3M, 5Y.

 

37

Frecvența de plată a segmentului cu rată variabilă

Un multiplu întreg al unei perioade de timp care să descrie frecvența cu care contrapărțile își fac plăți reciproce, de ex. 10D, 3M, 5Y.

 

38

Frecvența de revizuire a ratei variabile

D= Un multiplu întreg al unei perioade de timp care să descrie frecvența cu care contrapărțile își fac plăți reciproce, de ex. 10D, 3M, 5Y.

 

39

Rată variabilă a segmentului 1

Numele indicelui pentru rata variabilă, de exemplu 3M Euribor.

 

40

Rată variabilă a segmentului 2

Numele indicelui pentru rata variabilă, de exemplu 3M Euribor.

 

 

Punctul 2f – Schimb valutar

 

Instrumente financiare derivate pe valute

41

Moneda 2

Codul monedei în formatul ISO 4217, 3 caractere alfabetice.

 

42

Cursul de schimb 1

Până la 10 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

43

Cursul de schimb pentru contracte forward

Până la 10 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

44

Baza cursului de schimb

De exemplu EUR/USD sau USD/EUR.

 

 

Secțiunea 2g – Mărfuri

În cazul în care se raportează un UPI care conține toate informațiile de mai jos, atunci acestea nu mai sunt obligatorii, cu excepția cazului în care furnizarea lor este necesară în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1227/2011.

Instrumente financiare derivate pe mărfuri

Generalități

45

Mărfuri – categoria principală

AG= agricole

EN= energie

FR= transport

ME= metale

IN= indice

EV= mediu

EX= exotice

 

46

Mărfuri – detalii

Agricole

GO= cereale și oleaginoase

DA= produse lactate

LI= șeptel

FO= produse silvice

SO= produse perisabile

Energie

OI= petrol

NG= gaze naturale

CO= cărbune

EL= energie electrică

IE= inter-energetice

Metale

PR= prețioase

NP= neprețioase

mediu

WE= climatice

EM= emisii

 

Energie

47

Punctul sau zona de livrare

Codul EIC, 16 caractere alfanumerice.

 

48

Punctul de interconectare

Text liber, câmp cu până la 50 de caractere.

 

49

Tip de sarcină

Secțiune repetabilă a câmpurilor 50-54 pentru identificarea profilului de livrare a produsului care corespunde perioadelor de livrare dintr-o zi;

BL= încărcare de bază

PL= încărcare maximă

OP= în afara orelor de vârf

BH= blocuri orare

OT= altele

 

50

Data și ora de începere a livrării

Data în formatul ISO 8601/ora în formatul UTC.

 

51

Data și ora de încheiere a livrării

Data în formatul ISO 8601/ora în formatul UTC.

 

52

Capacitatea contractului

Text liber, câmp cu până la 50 de caractere.

 

53

Unitatea de cantitate

10 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

54

Prețul/cantitate livrată în intervalul de timp

10 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

 

Secțiunea 2h – Opțiuni

 

Contracte care conțin o opțiune

55

Tipul de opțiune

P = vânzare, C = cumpărare.

 

56

Stilul opțiunii (exercitare)

A = american, B = Bermude, E = european, S = asiatic.

 

57

Prețul de exercitare (rată maximă/minimă)

Până la 10 caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

 

 

Secțiunea 2i - Modificări ale contractului

 

Toate contractele

58

Tipul de acțiune

N= nou

M= modificare

E= eroare

C= anulare

Z= comprimare

V= actualizare a evaluării

O= altele

 

59

Detalii privind tipul de acțiune

Text liber, câmp cu până la 50 de caractere.

 


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/30


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1248/2012 AL COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul cererilor de înregistrare a registrelor centrale de tranzacții în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (2), în special articolul 56 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Orice informație transmisă către Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) în cadrul unei cereri de înregistrare a unui registru central de tranzacții ar trebui furnizată pe un suport durabil, care să permită stocarea acesteia pentru a fi utilizată și reprodusă în viitor. Pentru a facilita identificarea informațiilor prezentate de registrul central de tranzacții, documentele incluse într-o cerere trebuie să fie identificate printr-un număr de referință unic.

(2)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare prezentate de către AEVMP Comisiei Europene, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (3).

(3)

În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010, AEVMP a organizat consultări publice deschise cu privire la aceste proiecte de standarde tehnice de punere în aplicare, a analizat potențialele costuri și beneficii aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor din cadrul AEVMP, înființat în conformitate cu articolul 37 din regulamentul respectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Formatul cererii

(1)   Cererea de înregistrare este transmisă cu ajutorul unui instrument care stochează informațiile pe un suport durabil, în sensul de la articolul 2 alineatul (1) litera (m) din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4).

(2)   Cererea de înregistrare se transmite în formatul stabilit în anexă.

(3)   Un registru central de tranzacții alocă un număr de referință unic fiecărui document pe care îl transmite și se asigură că în informațiile transmise se identifică în mod clar cerința din actul delegat referitor la standardele tehnice de reglementare prin care se precizează detaliile cererii de înregistrare a registrelor centrale de tranzacții, adoptat în temeiul articolului 56 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, la care se referă, documentul în care este furnizată informația în cauză și, dacă este cazul, motivul pentru care informația în cauză nu este transmisă conform secțiunii din anexă privitoare la referințele documentelor.

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.

(2)  JO L 201, 27.7.2012, p. 1.

(3)  JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

(4)  JO L 302, 17.11.2009, p. 32.


ANEXĂ

FORMATUL CERERII

INFORMAȚII GENERALE

Data cererii

 

Denumirea registrului central de tranzacții

 

Sediul social

 

Clasele de instrumente financiare derivate pentru care registrul central de tranzacții solicită înregistrarea

 

Numele persoanei care își asumă responsabilitatea pentru cerere

 

Datele de contact ale persoanei care își asumă responsabilitatea pentru cerere

 

Numele unei alte persoane responsabile pentru conformitatea registrului central de tranzacții

 

Datele de contact ale persoanei/persoanelor responsabile pentru respectarea reglementărilor de către registrul central de tranzacții

 

Datele de identificare ale eventualelor societăți-mamă

 


REFERINȚELE DOCUMENTELOR

[Articolul 1 alineatul (3)]

Articolul din actul delegat referitor la standardele tehnice de reglementare prin care se precizează detaliile cererii de înregistrare a registrelor centrale de tranzacții, adoptat în temeiul articolului 56 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012

Numărul de referință unic al documentului

Titlul documentului

Capitolul, secțiunea ori pagina documentului unde sunt furnizate informațiile sau motivul pentru care nu sunt furnizate informațiile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/32


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1249/2012 AL COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește formatul evidențelor care trebuie păstrate de contrapărțile centrale în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (2), în special articolul 29 alineatul (5),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 29 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 și cu articolele 13, 14 și 15 din actul delegat privind standardele tehnice de reglementare prin care se precizează detaliile evidențelor și ale informațiilor care trebuie păstrate de contrapărțile centrale (CPC), adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, ar trebui de asemenea stabilite norme pentru precizarea formatului evidențelor și al informațiilor păstrate în conformitate cu respectivele articole.

(2)

Pentru a-și îndeplini îndatoririle cu eficacitate și consecvență, ar trebui să li se furnizeze autorităților relevante date care să fie comparabile între CPC. Utilizarea unor formate comune facilitează, de asemenea, reconcilierea datelor între CPC.

(3)

O CPC ar trebui să aibă obligația de a păstra datele în scopul ținerii evidenței într-un format compatibil cu formatul în care sunt păstrate datele de către registrele centrale de tranzacții, ținând cont de faptul că în anumite împrejurări CPC și registrele centrale de tranzacții au obligația de a păstra sau de a raporta aceleași informații. Utilizarea unui format comun la nivelul diverselor infrastructuri ale piețelor financiare facilitează răspândirea utilizării acestor formate de către o mai mare varietate de participanți la piață, promovând astfel standardizarea.

(4)

Pentru a facilita prelucrarea automatizată și reducerea costurilor pentru participanții la piață, este importantă utilizarea în cât mai mare măsură a procedurilor și a formatelor de date standardizate la nivelul CPC.

(5)

Activul suport ar trebui identificat prin utilizarea unui identificator unic, dar în prezent nu există niciun cod standardizat la nivelul întregii piețe pentru identificarea activelor suport din cadrul unui coș. Prin urmare, CPC ar trebui să indice cel puțin că activul suport este un coș și să utilizeze codurile internaționale de identificare a valorilor mobiliare (ISIN) pentru indici standardizați, în cazul în care este posibil.

(6)

Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare transmise Comisiei de Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP).

(7)

În conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) (3), AEVMP a organizat o consultare publică deschisă înainte de transmiterea proiectelor de standarde tehnice pe care se bazează prezentul regulament, a analizat potențialele costuri și beneficii aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, înființat în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Formatul evidențelor

1.   Pentru fiecare contract pe care îl procesează, CPC păstrează evidențele menționate la articolul 20 din actul delegat privind standardele tehnice de reglementare prin care se precizează detaliile evidențelor și ale informațiilor care trebuie păstrate de contrapărțile centrale (CPC), adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în formatul prezentat în tabelul 1 din anexă.

2.   Pentru fiecare poziție, CPC păstrează evidențele menționate la articolul 21 din actul delegat privind standardele tehnice de reglementare prin care se precizează detaliile evidențelor și ale informațiilor care trebuie păstrate de contrapărțile centrale (CPC), adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în formatul prezentat în tabelul 2 din anexă.

3.   Pentru activitățile referitoare la organizarea lor comercială și internă, CPC păstrează evidențele menționate la articolul 22 din actul delegat privind standardele tehnice de reglementare prin care se precizează detaliile evidențelor și ale informațiilor care trebuie păstrate de contrapărțile centrale (CPC), adoptat în temeiul articolului 29 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, în formatul prezentat în tabelul 3 din anexă.

4.   CCP furnizează autorității competente evidențele și informațiile prevăzute la alineatele (1), (2) și (3) într-un format care să permită un flux direct de date între CPC și autoritatea competentă. CPC creează acest flux de date în termen de șase luni de la cererea înaintată de autoritatea competentă.

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.

(2)  JO L 201. 27.7.2012, p. 1.

(3)  JO L 331, 15.12.2010, p.84.


ANEXĂ

Tabel cu câmpurile care trebuie înregistrate în conformitate cu articolul 1

Tabelul 1

Evidența tranzacțiilor prelucrate

 

Câmp

Format

Descriere

1

Marca temporală a raportării

Data în format ISO 8601/ora în format UTC.

Data și ora raportării.

2

Preț/rată

Până la 20 de caractere numerice în formatul xxxx,yyyyy.

Prețul pe titlu de valoare sau contract derivat excluzând comisionul și (după caz) dobânda acumulată. În cazul unui titlu de creanță, prețul poate fi exprimat în moneda respectivă sau ca procent.

2a

Notarea prețului

De exemplu codul monedei în format ISO 4217, 3 caractere alfanumerice, procentaj.

Modalitatea de exprimare a prețului.

3

Moneda noțională

Codul monedei în format ISO 4217, 3 caractere alfabetice.

Moneda în care este exprimat prețul. Dacă, în cazul unei obligațiuni sau al unei alte forme de titlu de creanță, prețul este exprimat procentual, se include procentajul respectiv.

3a

Moneda de livrat

Codul monedei în format ISO 4217, 3 caractere alfabetice.

Moneda care trebuie livrată.

4

Cantitate

Până la 10 caractere numerice.

Numărul unităților instrumentului financiar, valoarea nominală a obligațiunilor sau numărul contractelor derivate incluse în tranzacție.

5

Notarea cantității

Până la 10 caractere numerice.

Se indică dacă cantitatea reprezintă numărul unităților instrumentului financiar, valoarea nominală a obligațiunilor sau numărul contractelor derivate.

6

Calitatea CPC

B = cumpărător / S = vânzător.

 

7

Identificatorul produsului

Taxonomie interimară în conformitate cu informațiile de la articolul 4 din Regulamentul (CE) xx/2012 [proiect de standarde tehnice de punere în aplicare privind formatul și frecvența rapoartelor de tranzacție efectuate către registrele centrale de tranzacții], ISIN sau un identificator unic de produs (UPI).

Contractul este identificat prin utilizarea unui identificator de produs, dacă este disponibil.

8

Identificatorul membrului compensator

Identificator al entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice), identificator interimar al entității (20 de caractere alfanumerice), BIC (11 caractere alfanumerice) sau un cod de client (50 de caractere alfanumerice).

În cazul în care contrapartea raportoare nu este un membru compensator, membrul compensator al acesteia este identificat în acest câmp printr-un cod unic. În cazul unei persoane fizice se utilizează un cod de client atribuit de CPC.

9

Identificatorul beneficiarului

Identificator al entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice), identificator interimar al entității (20 de caractere alfanumerice), BIC (11 caractere alfanumerice) sau un cod de client (50 de caractere alfanumerice).

Dacă beneficiarul contractului nu este contraparte la acest contract, acesta trebuie identificat printr-un cod unic sau, în cazul unei persoane fizice, printr-un cod de client atribuit de entitatea juridică la care a recurs aceasta.

10

Partea care a transferat contractul (în cazul unei renunțări)

Identificator al entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice), identificator interimar al entității (20 de caractere alfanumerice), BIC (11 caractere alfanumerice) sau un cod de client (50 de caractere alfanumerice).

 

11

Locul de executare

Codul de identificare de piață (MIC) ISO 10383, în cazul în care este relevant, codul XOFF pentru instrumentele financiare derivate cotate care sunt tranzacționate pe piața extrabursieră sau XXXX pentru instrumentele financiare derivate extrabursiere.

Identificarea locului în care a fost executată tranzacția. În cazul unui contract extrabursier, trebuie stabilit dacă respectivul instrument este acceptat la tranzacționare, dar tranzacționat extrabursier, sau nu este acceptat la tranzacționare și tranzacționat extrabursier.

12

Data interpunerii

Data în format ISO 8601.

Data la care s-a executat interpunerea CPC în contract.

13

Ora interpunerii

Ora în format UTC.

Ora la care a fost executată interpunerea CPC în contract, exprimată ca oră locală a autorității competente căreia i se raportează tranzacția, și fusul orar în care se raportează tranzacția, exprimat ca timp universal coordonat (UTC) +/- x ore.

14

Data încetării contractului

Data în format ISO 8601.

Data la care a avut loc încetarea contractului

15

Ora încetării contractului

Ora în format UTC.

Ora la care a avut loc încetarea contractului, exprimată ca oră locală a autorității competente căreia i se raportează tranzacția, și fusul orar în care se raportează tranzacția, exprimat ca timp universal coordonat (UTC) +/- x ore.

16

Tipul de livrare

C = numerar, P = fizică, O = opțională pentru contraparte.

Dacă contractul este decontat fizic sau în numerar.

17

Data decontării

Data în format ISO 8601.

Data la care se execută decontarea sau cumpărarea impusă (buy-in) a contractului. Dacă există mai multe date, se pot adăuga câmpuri suplimentare.

18

Ora decontării sau a cumpărării impuse (buy-in) a contractului

Ora în format UTC.

Ora la care a fost executată decontarea sau cumpărarea impusă (buy-in), exprimată ca oră locală a autorității competente căreia i se raportează tranzacția, și fusul orar în care se raportează tranzacția, exprimat ca timp universal coordonat (UTC) +/- x ore.

Detalii privind condițiile inițiale ale contractelor compensate, care trebuie furnizate în măsura în care sunt aplicabile

19

Data

Data în format ISO 8601.

Ziua în care a fost încheiat inițial contractul.

20

Ora

Ora în format UTC.

Ora la care a fost încheiat inițial contractul, exprimată ca oră locală a autorității competente căreia i se raportează tranzacția, și fusul orar în care se raportează tranzacția, exprimat ca timp universal coordonat (UTC) +/- x ore.

21

Identificatorul produsului

Taxonomie interimară în conformitate cu informațiile de la articolul 4 din Regulamentul (CE) xx/2012 [proiect de standarde tehnice de punere în aplicare privind formatul și frecvența rapoartelor de tranzacție efectuate către registrele centrale de tranzacții], ISIN sau un identificator unic de produs (UPI).

Contractul este identificat prin utilizarea unui identificator unic de produs, dacă este disponibil.

22

Activ suport

Un identificator unic de produs, ISIN (12 caractere alfanumerice) și CFI (6 caractere alfanumerice). Identificator al entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice), identificator interimar al entității (20 de caractere alfanumerice), B = coș sau I = indice..

Identificarea instrumentului care se aplică titlului de valoare care reprezintă activul suport într-un contract derivat, precum și valoarea mobiliară care intră sub incidența articolului 4 alineatul (1) punctul (18) litera (c) din Directiva 2004/39/CE.

23

Tipul de instrument financiar derivat (în cazul contractelor derivate)

Descrierea armonizată a instrumentului derivat ar trebui efectuată în funcție de una dintre categoriile de nivel superior prevăzute de un standard uniform și acceptat la nivel internațional de clasificare a instrumentelor financiare.

 

24

Includerea instrumentului în registrul AEVMP cu contracte care fac obiectul obligației de compensare (în cazul contractelor derivate)

Y = da, N = nu.

 

Alte informații care trebuie furnizate în măsura în care sunt aplicabile

25

Identificarea CPC interoperabile care compensează un segment al tranzacției

Identificator al entității juridice (LEI) (20 de caractere alfanumerice), identificator interimar al entității (20 de caractere alfanumerice), BIC (11 caractere alfanumerice) sau un cod de client (50 de caractere alfanumerice).

 


Tabelul 2

Evidența pozițiilor

 

Câmp

Format

1

Identificatorul membrului compensator

Identificator al entității juridice, identificator interimar al entității sau BIC

2

Identificatorul beneficiarului

Identificator al entității juridice, identificator interimar al entității, BIC sau cod de client

3

CPC interoperabilă care păstrează poziția

Identificator al entității juridice, identificator interimar al entității, BIC sau cod de client

4

Semnul poziției

B = cumpărător / S = vânzător.

5

Valoarea poziției

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

6

Prețul la care sunt evaluate contractele

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

7

Moneda

Codul monedei în format ISO.

8

Alte informații relevante

Text liber

9

Valoarea marjelor solicitate de CPC

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

10

Valoarea contribuțiilor la fondul de garantare solicitate de CPC

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

11

Valoarea altor resurse financiare solicitate de CPC

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

12A

Valoarea marjelor depuse de membrul compensator cu referire la contul de client A

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

13A

Valoarea contribuțiilor la fondul de garantare depuse de membrul compensator cu referire la contul de client A

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

14A

Valoarea altor resurse financiare depuse de membrul compensator cu referire la contul de client A

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

15B

Valoarea marjelor depuse de membrul compensator cu referire la contul de client B

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

16B

Valoarea contribuțiilor la fondul de garantare depuse de membrul compensator cu referire la contul de client B

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).

17B

Valoarea altor resurse financiare depuse de membrul compensator cu referire la contul de client B

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yy).


Tabelul 3

Evidența comercială

 

Câmp

Format

Descriere

1

Organigrame

Text liber

Consiliul de administrație și comitetele relevante, unitatea de compensare, unitatea de gestionare a riscurilor și toate celelalte unități sau divizii relevante.

Acționarii sau membrii care dețin participații calificate (se adaugă câmpuri pentru fiecare acționar/membru)

2

Tip

S = acționar/M = membru.

 

3

Tipul de participație calificată

D = directă/I = indirectă.

 

4

Tipul entității

N = persoană fizică/L = persoană juridică.

 

5

Cuantumul participației

Până la 10 caractere numerice (xxxx,yyyyyy).

 

Alte documente

6

Politici, proceduri și procese obligatorii în conformitate cu cerințele organizatorice

Documente

 

7

Procesele-verbale ale ședințelor consiliului de administrație, ale subcomitetelor (dacă este cazul) și ale comitetelor conducerii superioare (dacă este cazul)

Documente

 

8

Procesele-verbale ale ședințelor comitetului de risc;

Documente

 

9

Procesele-verbale ale grupului de consultare cu membrii compensatori și clienții (dacă există)

Documente

 

10

Rapoarte de audit intern și extern, de gestionare a riscurilor, de conformitate și de consultanță

Documente

 

11

Politica de continuitate a activității și planul de recuperare în caz de dezastru

Documente

 

12

Planul în materie de lichiditate și rapoartele zilnice privind lichiditatea

Documente

 

13

Documente care reflectă toate activele, pasivele și conturile de capital

Documente

 

14

Reclamații primite

Text liber

Pentru fiecare reclamație: informații privind numele, adresa și numele de cont aferente reclamației; data primirii reclamației; numele tuturor persoanelor identificate în reclamație; o descriere a naturii reclamației; soluționarea reclamației; data la care a fost soluționată reclamația.

15

Informații privind întreruperea serviciilor sau disfuncționalități

Text liber

Informații privind orice întrerupere a serviciilor sau orice disfuncționalitate, inclusiv un raport detaliat privind calendarul, efectele și acțiunile de remediere;

16

Rezultatele testelor ex-post și ale simulărilor de criză efectuate

Text liber

 

17

Comunicări scrise cu autoritățile competente, AEVMP și membrii relevanți ai SEBC;

Documente

 

18

Avize juridice primite în conformitate cu cerințele organizatorice

Documente

 

19

Măsuri de interoperabilitate cu alte CPC (dacă este cazul)

Documente

 

20

Lista tuturor membrilor compensatori (articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012)

Text liber/Document

Lista în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012.

21

Informațiile a căror comunicare este impusă prin articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012.

Text liber/Documente

Legislația și normele care reglementează (i) accesul la CPC, (ii) contractele încheiate de CPC cu membrii compensatori și, dacă este cazul, cu clienții, (iii) contractele acceptate de CPC pentru compensare, (iv) orice acorduri de interoperabilitate, (v) utilizarea garanțiilor și a contribuțiilor la fondul de garantare, inclusiv lichidarea pozițiilor și a garanțiilor și măsura în care garanțiile sunt protejate împotriva pretențiilor terților (nivelul de segregare).

22

Procese referitoare la elaborarea de noi inițiative

Text liber

În cazul prestării unor servicii noi.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/40


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1250/2012 AL COMISIEI

din 20 decembrie 2012

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 al Consiliului din 27 decembrie 2001 privind măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități în vederea combaterii terorismului (1), în special articolul 7,

întrucât:

(1)

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 conține o listă a autorităților competente cărora ar trebui să li se trimită informații și cereri privind măsurile impuse de respectivul regulament.

(2)

Slovenia a solicitat modificarea datelor privind adresa autorităților sale competente. În plus, adresa Comisiei Europene ar trebui actualizată.

(3)

Prin urmare, anexa la Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Comisie, pentru președinte

Șef al Serviciului Instrumente de Politică Externă


(1)  JO L 344, 28.12.2001, p. 70.


ANEXĂ

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2580/2001 se modifică după cum urmează:

(1)

Detaliile de contact de la rubrica „Slovenia” se înlocuiesc cu textul următor:

Articolul 4

Ministrstvo za zunanje zadeve

Prešernova cesta 25

1001 Ljubljana

Tel.: + 386 1 478 2000

Fax: + 386 1 478 2340

E-mail: [email protected]

Articolele 5 și 6

Ministrstvo za finance

Župančičeva 3

1502 Ljubljana

Tel.: +386 1 369 5200

Fax: + 386 1 369 6659

E-mail: [email protected]

(2)

Rubrica „Comunitatea Europeană” și paragraful care figurează sub rubrica „Comunitatea Europeană” se înlocuiesc cu următoarea rubrică și cu următorul paragraf:

„Adresa pentru transmiterea notificărilor către Comisia Europeană:

Commission européenne

Service des instruments de politique étrangère (FPI)

Bureau EEAS 02/309

B-1049 Bruxelles/Brussel (Belgique/België)

E-mail: [email protected]


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/42


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1251/2012 AL COMISIEI

din 20 decembrie 2012

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1183/2005 al Consiliului de instituire a anumitor măsuri speciale împotriva persoanelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 al Consiliului din 18 iulie 2005 de instituire a anumitor măsuri speciale împotriva persoanelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 sunt enumerate persoanele fizice și juridice, entitățile și organismele cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în temeiul regulamentului.

(2)

La 12 octombrie și 30 noiembrie 2012, Comitetul de sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a adăugat trei persoane pe lista de persoane și entități care fac obiectul înghețării activelor.

(3)

Adresa pentru notificarea Comisiei Europene prevăzută în anexa II a Regulamentului (CE) nr. 1183/2005 ar trebui actualizată.

(4)

Prin urmare, anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 ar trebui modificate în consecință.

(5)

Pentru a se asigura eficacitatea măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare imediat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 1183/2005 se modifică după cum urmează:

(1)

Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

(2)

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Comisie, pentru președinte

Șef al Serviciului Instrumente de Politică Externă


(1)  JO L 193, 23.07.05, p. 1.


ANEXA I

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 se modifică după cum urmează:

Următoarele mențiuni se adaugă la rubrica „A. PERSOANE FIZICE”:

(a)

„Sultani Makenga [alias (a) Colonel Sultani Makenga, (b) Emmanuel Sultani Makenga]. Data nașterii: 25 decembrie 1973. Locul nașterii: Rutshuru, Republica Democratică Congo. Naționalitate: congoleză. Alte informații: responsabil militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23), care operează în Republica Democratică Congo. Data desemnării menționată la articolul 5 alineatul (1) litera (b): 12.11.2012.”

(b)

„Baudoin Ngaruye Wa Myamuro (alias Colonel Baudoin Ngaruye). Data nașterii: 1978. Locul nașterii: Lusamambo, Teritoriul Lubero, Republica Democratică Congo. Alte informații: responsabil militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23). Număr de identificare FARDC: 1-78-09-44621-80. Data desemnării menționată la articolul 5 alineatul (1) litera (b): 30.11.2012.”

(c)

„Innocent Kaina [alias (a) Colonel Innocent Kaina, (b) India Queen]. Locul nașterii: Bunagana, Teritoriul Rutshuru, Republica Democratică Congo. Data desemnării menționată la articolul 5 alineatul (1) litera (b): 30.11.2012.”


ANEXA II

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 se modifică după cum urmează:

Rubrica „Comunitatea Europeană” și paragraful care figurează sub rubrica „Comunitatea Europeană” se înlocuiesc cu următoarea rubrică și cu următorul paragraf:

„Adresa pentru transmiterea notificărilor către Comisia Europeană:

Commission européenne

Service des instruments de politique étrangère (FPI)

Bureau EEAS 02/309

B-1049 Bruxelles/Brussel (Belgique/België)

E-mail: [email protected]


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/44


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1252/2012 AL COMISIEI

din 20 decembrie 2012

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Comisie, pentru președinte

José Manuel SILVA RODRÍGUEZ

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

AL

32,6

MA

80,4

TN

114,7

TR

112,5

ZZ

85,1

0707 00 05

TR

116,2

ZZ

116,2

0709 93 10

MA

124,9

TR

134,6

ZZ

129,8

0805 10 20

MA

71,3

TR

60,6

ZA

51,2

ZZ

61,0

0805 20 10

MA

67,0

ZZ

67,0

0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90

IL

97,8

JM

129,1

MA

98,7

TR

84,6

ZZ

102,6

0805 50 10

TR

72,4

ZZ

72,4

0808 10 80

CN

169,3

MK

39,0

US

125,5

ZA

123,7

ZZ

114,4

0808 30 90

CN

60,5

TR

135,1

US

160,6

ZZ

118,7


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DECIZII

21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/46


DECIZIA ATALANTA/4/2012 A COMITETULUI POLITIC ȘI DE SECURITATE

din 18 decembrie 2012

privind numirea unui comandant al operației UE pentru operația militară a Uniunii Europene în vederea unei contribuții la descurajarea, prevenirea și reprimarea actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei (Atalanta)

(2012/808/PESC)

COMITETUL POLITIC ȘI DE SECURITATE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 38,

având în vedere Acțiunea comună 2008/851/PESC a Consiliului din 10 noiembrie 2008 privind operația militară a Uniunii Europene în vederea unei contribuții la descurajarea, prevenirea și reprimarea actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei (1) (Atalanta), în special articolul 6,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din Acțiunea comună 2008/851/PESC, Consiliul a autorizat Comitetul politic și de securitate (COPS) să ia decizii privind numirea comandantului operației UE pentru operația militară a Uniunii Europene în vederea unei contribuții la descurajarea, prevenirea și reprimarea actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei („comandant al operației UE”).

(2)

La 15 iunie 2011, COPS a adoptat Decizia Atalanta/2/2011 (2) privind numirea contraamiralului Duncan POTTS în calitate de comandant al operației UE.

(3)

Regatul Unit a propus înlocuirea contraamiralului Duncan POTTS cu contraamiralul (desemnat) Robert TARRANT în calitate de comandant al operației UE.

(4)

Comitetul militar al UE sprijină această propunere.

(5)

În conformitate cu articolul 5 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la elaborarea și la punerea în aplicare a deciziilor și a acțiunilor Uniunii care au implicații în materie de apărare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Contraamiralul (desemnat) Robert TARRANT este numit începând cu 16 ianuarie 2013 în calitate de comandant al operației UE pentru operația militară a Uniunii Europene în vederea unei contribuții la descurajarea, prevenirea și reprimarea actelor de piraterie și de jaf armat din largul coastelor Somaliei.

Articolul 2

Decizia Atalanta/2/2011 se abrogă.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la 16 ianuarie 2013.

Adoptată la Bruxelles, 18 decembrie 2012.

Pentru Comitetul politic și de securitate

Președintele

O. SKOOG


(1)  JO L 301, 12.11.2008, p. 33.

(2)  JO L 158, 16.6.2011, p. 36.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/47


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE 2012/809/PESC A CONSILIULUI

din 20 decembrie 2012

privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/486/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, grupuri, întreprinderi și entități având în vedere situația din Afganistan

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),

având în vedere Decizia 2011/486/PESC a Consiliului din 1 august 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, grupuri, întreprinderi și entități având în vedere situația din Afganistan (1), în special articolul 5 și articolul 6 alineatul (1),

întrucât:

(1)

La 1 august 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/486/PESC.

(2)

La 20 noiembrie 2012, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, instituit în temeiul punctului 30 din Rezoluția Consiliului de Securitate 1988 (2011), a modificat lista persoanelor, grupurilor, întreprinderilor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive.

(3)

Anexa la Decizia 2011/486/PESC ar trebui, prin urmare, să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa la Decizia 2011/486/PESC se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

E. FLOURENTZOU


(1)  JO L 199, 2.8.2011, p. 57.


ANEXĂ

I.

Rubricile de mai jos se adaugă la lista prevăzută în anexa la Decizia 2011/486/PESC.

A.   Persoane asociate talibanilor

1.

Mohammed Qasim Sadozai Khudai Rahmin (alias Muhammad Qasim)

Titlu: Haji. Data nașterii: între 1975 și 1976. Locul nașterii: satul Minar, districtul Garmser, provincia Helmand, Afganistan. Cetățenie: afgană. Număr național de identificare: (a) carte de identitate afgană (tazkira) nr. 57388, eliberată de districtul Lashkar Gah, provincia Helmand, Afganistan; (b) carte de rezidență nr. 665, Ayno Maina, provincia Kandahar, Afganistan. Adresă: (a) Wesh, districtul Spin Boldak, provincia Kandahar, Afganistan; (b) Bazarul Safaar, districtul Garmser, provincia Helmand, Afganistan; (c) camera nr. 33, etajul 5, Piața Sarafi, orașul Kandahar, provincia Kandahar, Afganistan. Alte informații: (a) proprietar al societății Rahat Ltd. Implicat în furnizarea de arme talibanilor, inclusiv dispozitive explozive improvizate (IED); (b) numele tatălui este Haji Mullah Wali. Numele alternativ al tatălui este Haji Sadozai. Numele bunicului este Khudai Rahim. Data desemnării de către ONU: 21.11.2012.

B.   Entități și alte grupuri și întreprinderi asociate talibanilor

1.

Rahat Ltd. [alias (a) Rahat Trading Company; (b) Haji Muhammad Qasim Sarafi; (c) New Chagai Trading]

Adresa: (a) Sucursala 1: camera nr. 33, etajul 5, Piața Sarafi, orașul Kandahar, provincia Kandahar, Afganistan; (b) Sucursala 2: magazinul nr. 4, Banca Azizi, Piața Haji Muhammad Isa, Wesh, Spin Boldak, provincia Kandahar, Afganistan; (c) Sucursala 3: Bazarul Safaar, districtul Garmser, provincia Helmand, Afganistan; (d) Sucursala 4: Lashkar Gah, provincia Helmand, Afganistan; (e) Sucursala 5: districtul Gereshk, provincia Helmand, Afganistan; (f) Sucursala 6: districtul Zaranj, provincia Nimroz, Afganistan; (g) Sucursala 7: (i) Calea Dr. Barno, Quetta, Pakistan; (ii) Piața Haji Mohammed, Calea Tol Aram, lângă Calea Jamaluddin Afghani, Quetta, Pakistan; (iii) Bazarul Kandahari, Quetta, Pakistan; (h) Sucursala 8: Chaman, provincia Baluchistan, Pakistan; (i) Sucursala 9: Bazarul Chaghi, Chaghi, provincia Baluchistan, Pakistan; (j) Sucursala 10: Zahedan, provincia Zabol, Iran. Alte informații: (a) societatea Rahat Ltd. a fost utilizată de conducerea talibanilor pentru transferul fondurilor provenind de la donatori externi și din traficul de stupefiante în vederea finanțării activității talibanilor din 2011 și 2012; (b) deținută de Mohammed Qasim Sadozai Khudai Rahim; (c) asociată, de asemenea, cu Mohammad Naim Barich Khudaidad. Data desemnării de către ONU: 21.11.2012.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/49


DECIZIA 2012/810/PESC A CONSILIULUI

din 20 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 2011/235/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Iran

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

întrucât:

(1)

La 12 aprilie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/235/PESC (1).

(2)

Ar trebui să se specifice faptul că interzicerea vânzării, furnizării, transferului sau exportului de echipamente care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne în Iran nu se aplică vânzării, furnizării, transferului sau exportului de astfel de echipamente în cazul în care sunt destinate exclusiv utilizării în scop de protecție a personalului Uniunii și a personalului statelor membre în Iran și nici furnizării de asistență tehnică, de servicii de brokeraj și de alte servicii sau asigurării de finanțare și de asistență financiară legate de respectivele echipamente.

(3)

Decizia 2011/235/PESC ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Următorul alineat se adaugă la articolul 2b din Decizia 2011/235/PESC:

„(3)   Alineatele (1) și (2) nu se aplică vânzării, furnizării, transferului sau exportului de echipamente care sunt destinate exclusiv utilizării în scop de protecție a personalului Uniunii și a personalului statelor membre în Iran, sau furnizării de asistență tehnică, de servicii de brokeraj și de alte servicii, sau asigurării de finanțare și de asistență financiară legate de respectivele echipamente, în conformitate cu aprobarea prealabilă a autorității competente relevante.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

E. FLOURENTZOU


(1)  JO L 100, 14.4.2011, p. 51.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/50


DECIZIA 2012/811/PESC A CONSILIULUI

din 20 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 2010/788/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

întrucât:

(1)

La 20 decembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/788/PESC (1) privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo.

(2)

Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (RCSONU) 2078 (2012) din 28 noiembrie 2012 a modificat criteriile pentru desemnarea persoanelor și a entităților care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute la punctele 9 și 11 din RCSONU 1807 (2008).

(3)

De asemenea, RCSONU 2078 (2012) a adăugat o nouă derogare de la măsurile prevăzute la punctul 9 din RCSONU 1807 (2008).

(4)

La 12 și 30 noiembrie 2012, Comitetul pentru sancțiuni, instituit în temeiul RCSONU 1533 (2004) a adăugat noi persoane pe lista persoanelor și a entităților care fac obiectul măsurilor restrictive.

(5)

Decizia 2010/788/PESC ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2010/788/PESC se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Se impun măsurile restrictive prevăzute la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 5 alineatele (1) și (2) împotriva următoarelor persoane și, după caz, a următoarelor entități desemnate de Comitetul pentru sancțiuni:

persoanele sau entitățile ale căror acțiuni încalcă embargoul privind armamentul și măsurile conexe menționate la articolul 1;

responsabilii politici și militari ai grupărilor armate străine care își desfășoară activitatea în RDC și care se opun dezarmării și repatrierii sau relocării voluntare a combatanților care fac parte din aceste grupări;

responsabilii politici și militari ai milițiilor congoleze care primesc sprijin din exteriorul RDC și care se opun participării combatanților lor la procesul de dezarmare, demobilizare și reintegrare;

responsabilii politici și militari care își desfășoară activitatea în RDC și care recrutează sau angajează copii în conflicte armate, încălcând dreptul internațional în vigoare;

persoanele sau entitățile care își desfășoară activitatea în RDC și care comit încălcări grave, implicând acte cu privire la copii sau femei în situații de conflict armat, inclusiv crime și mutilări, violențe sexuale, răpiri și deplasări forțate;

persoanele sau entitățile care împiedică accesul la ajutoarele umanitare sau distribuirea acestora în partea estică a RDC;

persoanele sau entitățile care sprijină în mod ilegal grupări armate în partea estică a RDC prin comerțul ilegal cu resurse naturale, inclusiv cu aur;

persoanele sau entitățile care acționează în numele sau la ordinele unei persoane desemnate sau ale unei entități deținute sau controlate de o persoană desemnată;

persoanele sau entitățile care planifică sau sprijină atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii din cadrul Misiunii Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în Republica Democratică Congo (MONUSCO) sau care participă la aceste atacuri.

Persoanele și entitățile relevante sunt enumerate în anexă.”

2.

La articolul 4 alineatul (3), după litera (c) se adaugă următorul text:

„sau în cazul în care această intrare sau acest tranzit este necesar(ă) pentru îndeplinirea procedurilor judiciare.”

Articolul 2

Persoanele care figurează în anexa la prezenta decizie se adaugă la lista de persoane prevăzută în anexa la Decizia 2010/788/PESC.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

E. FLOURENTZOU


(1)  JO L 336, 21.12.2010, p. 30.


ANEXĂ

PERSOANELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2

Nume

Alias

Data și locul nașterii

Informații de identificare

Motive

Data desemnării

MAKENGA, Sultani

Colonel Sultani Makenga

Emmanuel Sultani Makenga

25 decembrie 1973

Rutshuru, Republica Democratică Congo

Congolez

Responsabil militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23), care își desfășoară activitatea în Republica Democratică Congo

Sultani Makenga este responsabil militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23), care își desfășoară activitatea în Republica Democratică Congo (RDC). În calitate de responsabil în cadrul M23 (cunoscută și sub denumirea de „Armata Revoluționară Congoleză”), Sultani Makenga a comis și este responsabil de încălcări grave ale dreptului internațional, implicând acte cu privire la copii și femei în situații de conflict armat, inclusiv crime și mutilări, violențe sexuale, răpiri și deplasări forțate. De asemenea, Sultani Makenga se face responsabil de încălcări ale dreptului internațional legate de acțiuni ale M23 de recrutare sau de angajare a unor copii în conflicte armate în RDC. Sub comanda lui Sultani Makenga, M23 a comis atrocități pe scară largă la adresa populației civile din RDC.

Potrivit mărturiilor și informațiilor comunicate, militanții aflați sub comanda lui Sultani Makenga au comis, pe tot cuprinsul Teritoriului Rutshuru, violuri având drept victime femei și copii, cu vârste plecând de la 8 ani, în cadrul unei politici de consolidare a controlului exercitat în Teritoriul Rutshuru. Sub comanda lui Sultani Makenga, M23 a derulat campanii ample de recrutare forțată a populației infantile, în RDC și în regiune, și a ucis, mutilat și rănit un număr foarte mare de copii. Mulți dintre copiii recrutați în mod forțat aveau vârsta sub 15 ani. De asemenea, există informații conform cărora Makenga ar primi armament și materiale conexe, ceea ce reprezintă o încălcare a măsurilor luate de RDC în vederea punerii în aplicare a embargoului privind armamentul, inclusiv a ordonanțelor interne privind importul și posesia de armament și de materiale conexe. Acțiunile lui Makenga în calitate de responsabil al M23 au inclus încălcări grave ale dreptului internațional și atrocități la adresa populației civile din RDC și au condus la înrăutățirea fenomenelor de insecuritate, de deplasare a populației și de conflict armat în regiune.

12.11.2012

NGARUYE WA MYAMURO, Baudoin

Colonel Baudoin NGARUYE

1978, Lusamambo,

Teritoriul Lubero, Republica Democratică Congo

Responsabil militar al grupării Mouvement du 23 Mars (M23)

ID FARDC: 1-78-09-44621-80

În aprilie 2012, Ngaruye s-a aflat la comanda rebeliunii fostului CNDP, cunoscută sub denumirea de Mouvement du 23 Mars (M23), la ordinele generalului Ntaganda. În prezent, este al treilea comandant militar în ierarhia M23. Grupul de experți pentru RDC îl recomandase deja, în 2008 și în 2009, în vederea includerii pe lista persoanelor desemnate. Ngaruye a comis și este responsabil de încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului internațional. A recrutat și a pregătit militar sute de copii în perioada 2008-2009, iar în ultima parte a anului 2010 a derulat acest tip de activități pentru M23. A comis crime, mutilări și răpiri, alegând frecvent drept victime femei. Se face responsabil de execuții și de acte de tortură în rândul combatanților care doreau să părăsească M23. În 2009, în cadrul FARDC, a dispus uciderea tuturor bărbaților din satul Shalio din Walikale. De asemenea, a furnizat armament, muniție și salarii în Masisi și Walikale la ordinele directe ale generalului Ntaganda. În 2010, a organizat deplasarea forțată și exproprierea unei părți din populație în zona Lukopfu. De asemenea, a fost puternic implicat în activitățile unor rețele infracționale din cadrul FARDC care au obținut profituri din comerțul cu resurse minerale, ceea ce a generat tensiuni și acte de violență în relațiile cu colonelul Innocent Zimurinda în 2011.

30.11.2012

KAINA, Innocent

Colonel Innocent KAINA

„India Queen”

Bunagana, Teritoriul Rutshuru, Republica Democratică Congo

 

Innocent Kaina este în prezent comandant de sector în cadrul grupării Mouvement du 23 Mars (M23). A comis și este responsabil de încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor omului. În iulie 2007, Tribunalul Militar de Garnizoană Kinshasa l-a condamnat pe Innocent Kaina pentru crime împotriva umanității, comise în districtul Ituri în perioada mai 2003-decembrie 2005. Ulterior, în 2009, a fost pus în libertate în cadrul acordului de pace dintre guvernul congolez și CNDP. În cadrul FARDC, în 2009, s-a făcut vinovat de execuții, de răpiri și de mutilări în Teritoriul Masisi. În aprilie 2012, în calitate de comandant, aflat în subordinea generalului Ntaganda, a inițiat rebeliunea fostului CNDP în Teritoriul Rutshuru. A asigurat securitatea participanților la rebeliune din zona Masisi. În perioada mai-august 2012, a coordonat recrutarea și pregătirea militară a peste 150 de copii pentru rebeliunea M23, împușcându-i pe băieții care au încercat să i se sustragă. În iulie 2012, s-a deplasat la Berunda și Degho pentru activități de mobilizare și de recrutare pentru M23.

30.11.2012


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/54


DECIZIA 2012/812/PESC A CONSILIULUI

din 20 decembrie 2012

de modificare a Poziției comune 2003/495/PESC cu privire la Irak

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

întrucât:

(1)

La 7 iulie 2003, Consiliul a adoptat Poziția comună 2003/495/PESC cu privire la Irak (1), în cadrul punerii în aplicare a Rezoluției 1483 (2003) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU).

(2)

La 15 decembrie 2010, CSONU a adoptat Rezoluția 1956 (2010), prin care se prevede că toate sumele din Fondul de Dezvoltare pentru Irak ar trebui transferate în contul sau conturile guvernului irakian destinate regimurilor succesoare și că Fondul de Dezvoltare pentru Irak ar trebui să fie desființat cel târziu la 30 iunie 2011.

(3)

Prin urmare, Poziția comună 2003/495/PESC ar trebui să fie modificată pentru a permite transferul de fonduri înghețate, de alte active financiare sau de alte resurse economice către regimurile succesoare Fondului de Dezvoltare pentru Irak instituite de Guvernul Irakului în condițiile prevăzute în Rezoluțiile 1483 (2003) și 1956 (2010) ale Consiliului de Securitate.

(4)

Poziția comună 2003/495/PESC ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 2 din Poziția comună 2003/495/PESC se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Toate fondurile sau alte active financiare sau resurse economice:

(a)

ale precedentului guvern irakian sau ale organelor, întreprinderilor sau instituțiilor publice ale acestuia situate în afara Irakului la data de 22 mai 2003, desemnate de către comitetul instituit în temeiul Rezoluției 661 (1990) a Consiliului de Securitate; sau

(b)

care au fost scoase din Irak sau dobândite de către Saddam Hussein sau de alți înalți oficiali ai fostului regim irakian sau de membri apropiați ai familiei acestora, inclusiv entitățile aparținând acestor persoane sau altor persoane acționând în numele acestora sau potrivit instrucțiunilor lor sau care se află sub controlul direct sau indirect al acestora, desemnați de către comitetul instituit în temeiul Rezoluției 661 (1990) a Consiliului de Securitate,

sunt înghețate fără întârziere și, cu excepția cazului în care aceste fonduri sau alte active financiare sau resurse economice au făcut ele însele obiectul unei măsuri sau al unei decizii judiciare, administrative sau arbitrale, caz în care se poate face uz de acestea în vederea executării acestei măsuri sau decizii, statele membre le transferă de îndată regimurilor succesoare Fondului de Dezvoltare pentru Irak instituite de Guvernul Irakului, în conformitate cu condițiile stabilite de Rezoluțiile 1483 (2003) și 1956 (2010) ale Consiliului de Securitate.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

E. FLOURENTZOU


(1)  JO L 169, 8.7.2003, p. 72.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/55


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/178/Euratom, CEE de autorizare a Luxemburgului să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9533]

(Numai textul în limba franceză este autentic)

(2012/813/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 370 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, impozitau operațiunile enumerate în anexa X partea A pot continua să impoziteze respectivele operațiuni; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(3)

În cazul Luxemburgului, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/178/Euratom, CEE (3) de autorizare a Luxemburgului, cu efect de la 1 ianuarie 1989, să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(4)

Comisia a invitat Luxemburgul să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Luxemburgul a confirmat că autorizația de a utiliza estimări aproximative pentru operațiunile menționate în partea A punctul 4 din anexa X la Directiva 2006/112/CE este caducă.

(5)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Comunității, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 1 alineatul (2) din Decizia 90/178/Euratom, CEE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Marelui Ducat al Luxemburgului.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 99, 19.4.1990, p. 26.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/56


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/184/Euratom, CEE de autorizare a Danemarcei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9538]

(Numai textul în limba daneză este autentic)

(2012/814/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În cazul Danemarcei, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/184/Euratom, CEE (3) de autorizare a Danemarcei, cu efect de la 1 ianuarie 1989, să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(3)

Începând cu 1 ianuarie 1995, Danemarca impozitează operațiunile menționate în partea B punctul 2 din anexa X la Directiva 2006/112/CE; autorizația acordată în acest sens ar trebui să înceteze, cu efect de la acea dată.

(4)

Comisia a invitat Danemarca să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Danemarca a confirmat că o autorizație de a nu lua în considerare operațiunile menționate în partea B punctul 2 din anexa X la Directiva 2006/112/CE este caducă.

(5)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Uniunii, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 1 din Decizia 90/184/Euratom, CEE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Danemarcei.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 99, 19.4.1990, p. 37.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/57


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 96/564/Euratom, CE de autorizare a Austriei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9539]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(2012/815/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 378 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), Austria poate continua să impoziteze operațiunile enumerate în anexa X partea A punctul 2; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În temeiul articolului 378 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2006/112/CE, Austria poate continua să scutească operațiunile enumerate în anexa X partea B punctele 5 și 9; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(3)

În scopul aplicării articolului 28 alineatul (3) litera (a) din A șasea directivă, punctul (2) litera (h) din anexa IX (Impozitare) la Actul de aderare a Republicii Austria la Comunitățile Europene (3) autoriza Austria să aplice taxa pe valoarea adăugată, în temeiul anexei E punctul 2, până la 31 decembrie 1996, în cazul serviciilor prestate de către tehnicienii dentari în calitate de profesioniști și al protezelor dentare livrate de stomatologi și tehnicieni dentari către instituțiile austriece de securitate socială; prin urmare, autorizația acordată în acest sens de către Comisie în scopul determinării bazei resurselor proprii TVA ar trebui, de asemenea, să înceteze.

(4)

În scopul aplicării articolului 28 alineatul (3) litera (b) din A șasea directivă, punctul (2) litera (i) din anexa IX (Impozitare) la Actul de aderare a Republicii Austria la Comunitățile Europene autoriza Austria să scutească de la aplicarea taxei pe valoarea adăugată serviciile de telecomunicații furnizate de serviciile poștale publice, fie până la data adoptării de către Consiliu a unui regim comun de impozitare a acestui tip de servicii, fie până la data la care toate statele membre actuale care aplică în prezent scutiri totale încetează această practică, în funcție de care dintre aceste evenimente se produce primul, dar, în orice caz, până la 31 decembrie 1995; prin urmare, autorizația acordată în acest sens de către Comisie în scopul determinării bazei resurselor proprii TVA ar trebui, de asemenea, să înceteze.

(5)

În cazul Austriei, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 96/564/CE, Euratom (4) de autorizare a Austriei, cu efect de la 1 ianuarie 1995, să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(6)

Comisia a invitat Austria să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Austria a confirmat că două autorizații nu mai sunt necesare.

(7)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Uniunii, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Articolul 2 punctul 1 din Decizia 96/564/Euratom, CE se elimină.

(2)   Articolul 2 punctul 2 din Decizia 96/564/Euratom, CE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Austria.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO C 241, 29.8.1994, p. 336.

(4)  JO L 247, 28.9.1996, p. 39.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/59


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 96/565/Euratom, CE de autorizare a Suediei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9547]

(Numai textul în limba suedeză este autentic)

(2012/816/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 380 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), Suedia poate continua să scutească atât prestarea de servicii de către autori, artiști și artiști-interpreți sau executanți, aceste servicii fiind enumerate în anexa X partea B punctul 2, cât și operațiunile enumerate în anexa X partea B punctele 1, 9 și 10, atât timp cât aceleași scutiri se aplică în oricare dintre statele membre care făceau parte din Comunitate la 31 decembrie 1994; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În cazul Suediei, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 96/565/Euratom, CE (3) de autorizare a Suediei, cu efect de la 1 ianuarie 1995, să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(3)

Începând cu 1 ianuarie 1997, în ceea ce privește drepturile de autor și redevențele, Suedia impozitează operațiunile menționate în partea B punctul 2 din anexa X la Directiva 2006/112/CE; autorizația acordată în acest sens ar trebui să înceteze, cu efect de la acea dată.

(4)

Comisia a invitat Suedia să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Suedia a confirmat că autorizația de a utiliza estimări aproximative pentru operațiunile menționate la punctul 2 partea B din anexa X la Directiva 2006/112/CE urma să nu se mai aplice în cazul drepturilor de autor și al redevențelor.

(5)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Uniunii, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 2 punctul 2 din Decizia 96/565/Euratom, CE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Suediei.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 247, 28.9.1996, p. 41.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/60


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/185/Euratom, CEE de autorizare a Greciei să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9549]

(Numai versiunea în limba greacă este autentică)

(2012/817/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 375 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), Grecia poate continua să scutească operațiunile enumerate în anexa X partea B punctele 2, 8, 11 și 12; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În cazul Greciei, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/185/Euratom, CEE (3) de autorizare a Greciei, cu efect de la 1 ianuarie 1989, să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(3)

Începând cu 1 iulie 2010, Grecia impozitează operațiunile menționate în partea B punctul 2 din anexa X la Directiva 2006/112/CE; autorizația acordată în acest sens ar trebui să înceteze, cu efect de la acea dată.

(4)

Începând cu 22 august 2011, Grecia impozitează operațiunile menționate în partea B punctul 8 din anexa X la Directiva 2006/112/CE; autorizația acordată în acest sens ar trebui să înceteze, cu efect de la acea dată.

(5)

Comisia a invitat Grecia să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Grecia a confirmat că două autorizații de a utiliza estimări aproximative pentru operațiunile menționate în partea B punctele 2 și 8 din anexa X la Directiva 2006/112/CE urmau să nu se mai aplice.

(6)

În cazul Greciei, țara a confirmat că, în ceea ce privește anexa X partea B punctele 11 și 12, necesitatea utilizării estimărilor aproximative nu va mai fi justificată deoarece datele furnizate de Ministerul Apărării sunt mai detaliate.

(7)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Comunității, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Articolul 1 punctul 1 din Decizia 90/185/Euratom, CEE se elimină.

(2)   Articolul 1 punctul 3 din Decizia 90/185/Euratom, CEE se elimină.

(3)   Articolul 1 punctul 5 din Decizia 90/185/Euratom, CEE se elimină.

(4)   Articolul 1 punctul 6 din Decizia 90/185/Euratom, CEE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 99, 19.4.1990, p. 39.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/61


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de autorizare a Danemarcei să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9551]

(Numai textul în limba daneză este autentic)

(2012/818/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 370 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, impozitau operațiunile enumerate în anexa X partea A pot continua să impoziteze respectivele operațiuni; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(3)

Danemarca a cerut autorizarea Comisiei pentru a utiliza anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA, întrucât nu poate efectua calculul precis al bazei resurselor proprii TVA pentru operațiunile menționate în partea A punctul 2 și în partea B punctul 10 din anexa X la Directiva 2006/112/CE. Este probabil ca astfel de calcule să implice o sarcină administrativă nejustificată pentru Danemarca în raport cu efectul acestor operațiuni asupra bazei totale a resurselor proprii TVA ale acesteia. Danemarca poate face un calcul utilizând estimări aproximative pentru aceste categorii de operațiuni. Prin urmare, Danemarca ar trebui să fie autorizată să calculeze baza resursei proprii TVA utilizând estimări aproximative în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) a doua liniuță din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89.

(4)

Din motive de transparență și de securitate juridică, este necesar să se limiteze în timp aplicabilitatea acestei autorizări.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Pentru calcularea bazei resurselor proprii TVA, începând cu 1 ianuarie 2012, Danemarca este autorizată să utilizeze estimări aproximative în ceea ce privește următoarele categorii de operațiuni menționate în anexa X la Directiva 2006/112/CE:

1.

activitățile organismelor publice de radio și televiziune, altele decât cele de natură comercială (partea A punctul 2);

2.

transportul de persoane (partea B punctul 10).

Articolul 2

Prezenta decizie se aplică de la 1 ianuarie 2012 până la 31 decembrie 2016.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Regatului Danemarcei.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/62


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/182/Euratom, CEE de autorizare a Regatului Unit să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9556]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2012/819/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În cazul Regatului Unit, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/182/Euratom, CEE (3) de autorizare a Regatului Unit, cu efect de la 1 ianuarie 1989, să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(3)

Comisia a invitat Regatul Unit să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Regatul Unit a confirmat că autorizația de a utiliza estimări aproximative în ceea ce privește operațiunile menționate la partea B punctul 7 din anexa X la Directiva 2006/112/CE nu mai este necesară având în vedere schimbările care au intervenit în metodologie.

(4)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Uniunii, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 90/182/Euratom, CEE se abrogă.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 99, 19.4.1990, p. 33.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/63


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/180/Euratom, CEE de autorizare a țărilor de Jos să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9567]

(Numai textul în limba neerlandeză este autentic)

(2012/820/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 370 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, impozitau operațiunile enumerate în anexa X partea A pot continua să impoziteze respectivele operațiuni; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(3)

În cazul Țărilor de Jos, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/180/Euratom, CEE (3) de autorizare a Țărilor de Jos, cu efect de la 1 ianuarie 1989, să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(4)

Începând cu 1 ianuarie 1993, Țările de Jos impozitează operațiunile menționate în partea B punctul 5 din anexa X la Directiva 2006/112/CE; autorizația acordată în acest sens ar trebui să înceteze, cu efect de la acea dată.

(5)

Comisia a invitat Țările de Jos să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Țările de Jos au confirmat că autorizația de a utiliza estimări aproximative pentru operațiunile menționate în partea B punctul 5 din anexa X la Directiva 2006/112/CE nu mai este necesară.

(6)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Uniunii, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 1 punctul 2 din Decizia 90/180/Euratom, CEE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Țărilor de Jos.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 99, 19.4.1990, p. 30.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/64


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/177/Euratom, CEE de autorizare a Belgiei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9568]

(Numai textele în limbile franceză și neerlandeză sunt autentice)

(2012/821/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 370 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, impozitau operațiunile enumerate în anexa X partea A pot continua să impoziteze respectivele operațiuni; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(3)

Începând cu 1 ianuarie 2011, Belgia impozitează livrarea terenurilor adiacente unei clădiri vândute cu plata TVA-ului (înainte de prima ocupare), operațiune menționată la articolul 12 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/112/CE; autorizația acordată în acest sens ar trebui să înceteze, cu efect de la acea dată.

(4)

Începând cu 1 ianuarie 2012, Belgia impozitează prestarea de servicii de către notari și de către executorii judecătorești; autorizația acordată în acest sens ar trebui să înceteze, cu efect de la acea dată.

(5)

În cazul Belgiei, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/177/Euratom, CEE (3) de autorizare a Belgiei, cu efect din anul 1989, să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(6)

Comisia a invitat Belgia să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Belgia a confirmat că domeniul de aplicare al unui număr de două autorizații trebuie să fie modificat.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 2 din Decizia 90/177/Euratom, CEE se modifică după cum urmează:

1.

Punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„2.

Serviciile furnizate de avocați în măsura în care aceste servicii nu sunt prevăzute în anexa B la a doua Directivă 67/228/CEE (anexa F, ex punctul 2);”.

2.

Punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

„4.

Livrarea de terenuri construibile descrisă la articolul 4 alineatul (3) din a șasea Directivă 77/388/CEE (anexa F, ex punctul 16).”

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 99, 19.4.1990, p. 24.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/65


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/179/Euratom, CEE de autorizare a Republicii Federale Germania să utilizeze statistici pentru anii anteriori penultimului an și să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni sau să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9569]

(Numai textul în limba germană este autentic)

(2012/822/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 370 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, impozitau operațiunile enumerate în anexa X partea A pot continua să impoziteze respectivele operațiuni; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(3)

Cu efect de la 1 ianuarie 1991, posibilitatea acordată statelor membre de a continua să scutească operațiunile enumerate la punctul 13 din anexa F la a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului (3) a fost eliminată, în temeiul articolului 1 punctul 2 litera (a) din a optsprezecea Directivă 89/465/CEE a Consiliului (4); prin urmare, autorizația acordată în acest sens de către Comisie în scopul determinării bazei resurselor proprii TVA ar trebui, de asemenea, să înceteze.

(4)

În cazul Germaniei, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/179/Euratom, CEE (5) de autorizare a Germaniei, cu efect de la 1 ianuarie 1989, să utilizeze statistici pentru anii anteriori penultimului an și să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni sau să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(5)

Comisia a invitat Germania să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Germania a confirmat că autorizația de a nu ține seama de operațiunile menționate la punctul 13 din anexa F la A șasea directivă și autorizația de a utiliza estimări aproximative pentru operațiunile menționate în partea B punctul 3 din anexa X la Directiva 2006/112/CE nu mai sunt necesare; prin urmare, autorizațiile acordate în acest sens de către Comisie în scopul determinării bazei resurselor proprii TVA ar trebui să înceteze.

(6)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Uniunii, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(7)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Articolul 2 punctul 3 din Decizia 90/179/Euratom, CEE se elimină.

(2)   Articolul 3 punctul 3 din Decizia 90/179/Euratom, CEE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Federale Germania.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 145, 13.6.1977, p. 1.

(4)  JO L 226, 3.8.1989, p. 21.

(5)  JO L 99, 19.4.1990, p. 22.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/67


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/183/Euratom, CEE de autorizare a Irlandei să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9570]

(Numai textul în limba engleză este autentic)

(2012/823/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 370 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, impozitau operațiunile enumerate în anexa X partea A pot continua să impoziteze respectivele operațiuni; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(3)

În cazul Irlandei, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/183/Euratom, CEE (3) de autorizare a Irlandei, cu efect din anul 1989, să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(4)

Comisia a invitat Irlanda să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; Irlanda a confirmat că autorizația de a utiliza estimări aproximative pentru operațiunile menționate în partea B punctul 13 din anexa X la Directiva 2006/112/CE a fost înlocuită prin introducerea regimului marjei și nu mai este necesară.

(5)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Uniunii, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Articolul 2 punctul 5 din Decizia 90/183/Euratom, CEE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Irlandei.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 99, 19.4.1990, p. 35.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/68


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 19 decembrie 2012

de modificare a Deciziei 90/176/Euratom, CEE de autorizare a Franței să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA

[notificată cu numărul C(2012) 9572]

(Numai textul în limba franceză este autentic)

(2012/824/UE, Euratom)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1553/89 al Consiliului din 29 mai 1989 privind regimul unitar definitiv de colectare a resurselor proprii provenite din taxa pe valoarea adăugată (1), în special articolul 13,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 370 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (2), statele membre care, la 1 ianuarie 1978, impozitau operațiunile enumerate în anexa X partea A pot continua să impoziteze respectivele operațiuni; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(2)

În temeiul articolului 371 din Directiva 2006/112/CE, statele membre care, la 1 ianuarie 1978, scuteau operațiunile enumerate în anexa X partea B pot continua să scutească respectivele operațiuni, în condițiile aplicabile în statul membru în cauză la data respectivă; aceste operațiuni trebuie luate în considerare pentru determinarea bazei resurselor TVA.

(3)

Cu efect de la 1 ianuarie 1990, posibilitatea acordată statelor membre de a continua să scutească operațiunile enumerate la punctul 20 din anexa F la a șasea Directivă 77/388/CEE a Consiliului (3) a fost eliminată, în temeiul articolului 1 alineatul (2) litera (a) din a optsprezecea Directivă 89/465/CEE a Consiliului (4); prin urmare, autorizația acordată în acest sens de către Comisie în scopul determinării bazei resurselor proprii TVA ar trebui, de asemenea, să înceteze.

(4)

Cu efect de la 17 octombrie 1998, punctul 26 din anexa F la A șasea directivă a fost eliminat în temeiul articolului 2 din Directiva 98/80/CE a Consiliului (5) și a fost introdus regimul special pentru aurul de investiții, aplicabil tuturor statelor membre; prin urmare, autorizația acordată în acest sens de către Comisie în scopul determinării bazei resurselor proprii TVA ar trebui, de asemenea, să înceteze.

(5)

În cazul Franței, pe baza Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1553/89, Comisia a adoptat Decizia 90/176/Euratom, CEE (6) de autorizare a Franței, cu efect de la 1 ianuarie 1989, să nu țină seama de anumite categorii de operațiuni și să utilizeze anumite estimări aproximative pentru calculul bazei resurselor proprii TVA.

(6)

Comisia a invitat Franța să verifice dacă autorizațiile care i-au fost acordate fără limitare explicită în timp sunt în continuare necesare și să confirme acest lucru Comisiei; pe lângă cele două autorizații caduce menționate mai sus, Franța a confirmat că două autorizații de a nu lua în considerare operațiunile menționate la punctele 5 și 6 din partea B a anexei X la Directiva 2006/112/CE nu mai erau utilizate efectiv; prin urmare, autorizațiile acordate în acest sens de către Comisie în scopul determinării bazei resurselor proprii TVA ar trebui să înceteze.

(7)

Din motive de claritate și de transparență a normelor Uniunii, dispozițiile care au devenit caduce sau au încetat să mai aibă efect ar trebui să fie abrogate.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ privind resursele proprii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1)   Articolul 1 din Decizia 90/176/Euratom, CEE se elimină.

(2)   Articolul 2 punctul 5 din Decizia 90/176/Euratom, CEE se elimină.

(3)   Articolul 2 punctul 6 din Decizia 90/176/Euratom, CEE se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Republicii Franceze.

Adoptat la Bruxelles, 19 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Janusz LEWANDOWSKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 7.6.1989, p. 9.

(2)  JO L 347, 11.12.2006, p. 1.

(3)  JO L 145, 13.6.1977, p. 1.

(4)  JO L 226, 3.8.1989, p. 21.

(5)  JO L 281, 17.10.1998, p. 31.

(6)  JO L 99, 19.4.1990, p. 22.


21.12.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 352/70


DECIZIA COMISIEI

din 20 decembrie 2012

de încheiere a procedurii antisubvenție cu privire la importurile de bioetanol originar din Statele Unite ale Americii și de încheiere a înregistrării importurilor menționate instituite prin Regulamentul (UE) nr. 771/2012

(2012/825/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolele 14 și 15,

după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   DESCHIDEREA PROCEDURII

(1)

La 25 noiembrie 2011, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), inițierea unei proceduri antisubvenție (denumită în continuare „procedura AS” sau „procedura”) cu privire la importurile în Uniune de bioetanol originar din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA” sau „țară în cauză”).

(2)

În aceeași zi, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), inițierea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de bioetanol originar din SUA și a început o anchetă separată (denumită în continuare „procedura AD”).

(3)

Procedura AS a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la data de 12 octombrie 2011 de Asociația producătorilor europeni de etanol regenerabil (ePURE) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători reprezentând peste 25 % din producția totală de bioetanol a Uniunii. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența subvențiilor în ceea ce privește produsul în cauză, precum și a prejudiciului material rezultând din aceasta și care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(4)

Înainte de inițierea procedurii AS și în conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a notificat autoritățile SUA cu privire la faptul că primise o reclamație documentată corespunzător, potrivit căreia importurile de bioetanol originar din SUA, care fac obiectul unor subvenții, ar cauza un prejudiciu material industriei din Uniune. Autoritățile din SUA au fost invitate la consultări în vederea clarificării situației cu privire la conținutul plângerii și în vederea găsirii unei soluții de comun acord. Autoritățile americane au acceptat invitația și consultările au avut loc ulterior, la 17 noiembrie 2011. În decursul consultărilor, nu s-a ajuns la nicio soluție de comun acord.

1.2.   PĂRȚILE VIZATE DE PROCEDURĂ

(5)

Un document informativ care conține faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a decis neimpunerea unor măsuri compensatorii provizorii (denumit în continuare „documentul informativ”) a fost comunicat părților interesate în luna august 2012. Mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la aceste constatări. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate. Comisia a continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive. Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

(6)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora s-a preconizat recomandarea încheierii atât a anchetei antisubvenție privind importurile de bioetanol originar din SUA cât și a înregistrării importurilor menționate (4). Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în cursul căreia au avut posibilitatea să formuleze observații în urma acestei comunicări finale.

(7)

Ținând cont de numărul potențial mare de exportatori/producători din SUA, în avizul de inițiere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(8)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în acest caz, să selecteze un eșantion, exportatorii/producătorii din SUA au fost invitați să se prezinte în fața Comisiei în termen de 15 zile de la data inițierii anchetei și să furnizeze, astfel cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de bioetanol în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”).

(9)

Autoritățile americane competente au fost, de asemenea, consultate în ceea ce privește selectarea unui eșantion reprezentativ.

(10)

Peste 60 de societăți s-au prezentat și au furnizat informațiile solicitate în termenul de 15 zile.

(11)

În conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion pe baza celui mai mare volum de exporturi de bioetanol către Uniune, care poate face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul selectat pe această bază a inclus cinci producători de bioetanol și un comerciant.

(12)

Ancheta a arătat, de asemenea, că, deși exportatorii au menționat exporturile către Uniune în chestionarul de eșantionare pe care l-au primit, niciunul dintre producătorii incluși în eșantion nu a exportat bioetanolul direct pe piața din Uniune, ci acesta a fost vândut către producători de amestecuri/comercianți neafiliați din SUA, care ulterior l-au amestecat cu benzină și l-au revândut. Pentru a identifica exporturile acestora către Uniune, producătorii s-au bazat în principal pe datele primite de la clienții producătorilor de amestecuri/comercianților neafiliați.

(13)

În acest context, trebuie notat faptul că informațiile furnizate de autoritățile americane au demonstrat că întreaga cantitate de bioetanol vândută în și exportată din Statele Unite ale Americii a beneficiat de principalul sistem de subvenții, în special atunci când bioetanolul a fost amestecat cu benzină. Activitatea de amestecare și vânzarea amestecului impozabil sunt cele care au declanșat subvenționarea bioetanolului în SUA. În cazul de față, s-a constatat că subvenția principală identificată în SUA a fost solicitată de și acordată producătorilor de amestecuri. Societățile selectate în eșantion erau, în special, producători de bioetanol și doar într-o măsură mai mică amestecau bioetanolul și, în mare parte, comercianții/producătorii de amestecuri care își exportau produsele în Uniune erau beneficiarii subvenției principale pe baza bioetanolului conținut în amestecurile pe care le produceau. În consecință, eșantionul, alcătuit, în principal, din producători de bioetanol care nu au exportau direct în Uniune și care, în esență, nu introduceau bioetanolul în amestecuri de combustibili, nu este fiabil pentru stabilirea nivelului de subvenționare în cazul de față.

1.2.1.   Alcătuirea eșantionului de producători din Uniune

(14)

Ținând cont de numărul potențial mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de eșantionare, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selectat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion a inclus cinci societăți și grupuri din cei 19 producători din Uniune care erau cunoscuți anterior inițierii anchetei. Eșantionul a fost selectat pe baza volumului producției de bioetanol în cursul perioadei de anchetă și a localizării producătorilor cunoscuți. Acest eșantion a reprezentat 48 % din producția totală estimată a Uniunii în cursul PA.

(16)

Cu toate acestea, ancheta a relevat că grupurile incluse în eșantion cuprindeau un număr mare de societăți sau entități unice care obțineau produsul similar. În acest caz, ar fi însemnat anchetarea a 13 societăți. Astfel, având în vedere intervalul disponibil pentru desfășurarea anchetei, nu a fost posibilă investigarea tuturor acestora. S-a decis reexaminarea datelor disponibile pentru eșantionul inițial. Această examinare a condus la concluzia că eșantionul ar trebui să se bazeze pe cele mai mari entități producătoare individuale și nu pe grupuri de producători, luând în considerare, de asemenea, o anumită răspândire geografică în rândul producătorilor incluși în eșantion.

(17)

Prin urmare, un eșantion definitiv de șase producători individuali a fost în cele din urmă selectat pe baza reprezentativității în ceea ce privește producția și volumul vânzărilor de bioetanol în cursul PA și localizarea geografică a producătorului. Acești producători reprezintă 36 % din producția totală estimată a Uniunii și 44 % din producția totală raportată de societățile care au prezentat date pentru selectarea unui eșantion. Acest eșantion a fost considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(18)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la caracterul adecvat al alegerii eșantionului.

(19)

Unele părți au susținut că eșantionul era mai puțin reprezentativ decât cel selectat inițial, care includea grupuri de societăți. În opinia acestora, o analiză obiectivă a situației industriei din Uniune ar putea fi realizată numai prin includerea în eșantion a tuturor companiilor care fac parte din grupuri. Acestea au pretins, în special, că veniturile și costurile ar putea fi alocate anumitor societăți dintr-un grup care nu sunt vizitate și nu pot fi, prin urmare, incluse în analiza prejudiciului.

(20)

În acest sens, trebuie remarcat faptul că Comisia a analizat și verificat în mod corespunzător datele furnizate de toate societățile neincluse în eșantion și, în special, societățile care fac parte din grupuri, pentru a se asigura că toate costurile și veniturile implicate în producția și vânzarea de către societățile selectate au fost reflectate pe deplin și în mod corect în analiza prejudiciului. Mai mult decât atât, cele șase societăți producătoare selectate în final au reprezentat 36 % din producția totală estimată a Uniunii și acest lucru a fost considerat a fi reprezentativ în sensul articolului 27 din regulamentul de bază.

(21)

Unele părți au contestat includerea în eșantion a producătorilor din Uniune aflați în fază de demarare. Acestea au afirmat, de asemenea, că o societate cu o capacitate importantă neutilizată în 2011, situată într-un stat membru care nu a pus în aplicare Directiva privind energia din surse regenerabile (Renewable Energies Directive, „RED”), nu ar fi trebuit inclusă în eșantion. Părțile au adăugat că, în cazul în care aceste societăți vor fi în cele din urmă incluse în eșantion, Comisia ar trebui să le adapteze datele pentru a ilustra aceste circumstanțe extraordinare.

(22)

Se consideră că, atunci când societățile și-au început sau reluat de curând activitatea, acest fapt nu le împiedică să facă parte din eșantion. Includerea acestor societăți nu este în contradicție cu criteriile de selecție a unui eșantion, astfel cum se prevede la articolul 27 din regulamentul de bază. În ceea ce privește adaptarea datelor acestora, părțile nu au furnizat nici o problemă deosebită ori dovezi întemeiate în sprijinul solicitării lor, nici o bază privind maniera de realizare a ajustării solicitate. În plus, ancheta nu a revelat niciun cost, cum ar fi, de exemplu, deprecierile accelerate, care ar trebui ajustate pentru a corecta orice denaturare datorată demarării activității. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(23)

Unele părți au contestat, de asemenea, excluderea din eșantion a unei societăți care a fost selectată provizoriu și era situată într-un stat membru, cu un consum și o producție ridicate de bioetanol. Ele au susținut că această societate era deosebit de performantă și că acesta reprezenta motivul excluderii sale din eșantion. De asemenea, ele au afirmat că selectarea eșantionului fusese orientată spre constatarea unui prejudiciu. Conform acestor părți, Comisia ar fi trebuit să trimită tuturor producătorilor așa-zise mini-chestionare pentru colectarea datelor relevante în scopul selectării unui eșantion. În această privință, trebuie remarcat că societatea în cauză a informat Comisia că nu mai putea fi inclusă în eșantion. În ceea ce privește trimiterea mini-chestionarelor, trebuie remarcat că, înainte de selecția eșantionului, Comisia a solicitat informații de la toți producătorii din Uniune cunoscuți ca fiind în cauză pentru colectarea datelor relevante în scopul selectării unui eșantion. Prin urmare, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(24)

În cele din urmă, s-a susținut că eșantionul ar fi trebuit să includă societăți producătoare de bioetanol din sfeclă de zahăr, deoarece producția din această materie primă poate fi mult mai profitabilă decât producția din grâu, de exemplu. Chiar dacă această afirmație nu a fost dovedită, informațiile disponibile au arătat că bioetanolul produs din sfeclă de zahăr reprezintă doar o mică parte din producția totală a Uniunii, aproximativ 12 % în 2011 și că două dintre societățile incluse în eșantion utilizează parțial sfecla de zahăr ca materie primă pentru producerea bioetanolului. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

1.2.2.   Alcătuirea eșantionului de importatori neafiliați

(25)

Având în vedere numărul potențial mare de importatori implicați în procedură, în avizul de deschidere s-a luat în considerare posibilitatea de eșantionare a importatorilor, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(26)

Doar trei importatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion în termenul stabilit în avizul de deschidere. Ținând cont de numărul limitat de importatori care au cooperat, s-a considerat că eșantionarea nu este necesară.

1.2.3.   Răspunsuri la chestionare și verificări

(27)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate. Astfel, s-au trimis chestionare autorităților din SUA, exportatorilor/producătorilor americani incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, celor trei importatori neafiliați din Uniune care au colaborat și tuturor utilizatorilor cunoscuți ca fiind vizați de anchetă.

(28)

S-au primit răspunsuri de la autoritățile din SUA, de la exportatorii/producătorii americani incluși în eșantion, producătorii din Uniune incluși în eșantion, doi importatori neafiliați și patru utilizatori.

(29)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile furnizate de părțile interesate pe care le-a considerat necesare în scopul determinării subvenționării, a prejudiciului rezultat din aceasta și a interesului Uniunii.

(30)

Au fost efectuate vizite de verificare la următoarele autorități din SUA:

Autoritățile federale din SUA

Departamentul pentru Agricultură

Departamentul pentru Comerț

Departamentul pentru Energie

Departamentul pentru Trezorerie

Administrația Comerțului Internațional

Biroul reprezentantului comercial al Statelor Unite

(31)

S-au efectuat, de asemenea, vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

 

Exportatori/producători din SUA

CHS Inc, Inver Grove Heights, Minnesota

Marquis Energy LLC, Hennepin, Illinois

Patriot Renewable Fuels LLC, Annawan, Illinois

Plymouth Energy Company LLC, Merrill, Iowa

POET LLC, Sioux Falls, Dakota de Sud

Valero Renewable Fuels Company LLC, San Antonio, Texas

 

Producători din Uniune

Abengoa Energy Netherlands B.V., Rotterdam, Țările de Jos

BioWanze, S.A., Wanze, Belgia

Crop Energies Bioethanol GmbH, Mannheim, Germania

Ensus, Yarm, Regatul Unit

Lantmännen Energi / Agroetanol, Norrkoping, Suedia

Tereos BENP, Lillebonne, Franța

 

Importatori neafiliați din Uniune

Shell Trading Rotterdam B.V., Rotterdam, Țările de Jos

Greenergy Fuels Limited, London, Regatul Unit

 

Utilizatori din Uniune

Shell Nederland Verkoopmaatschappij B.V., Rotterdam, Țările de Jos

1.3.   PERIOADA DE ANCHETĂ

(32)

Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011. Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

2.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ

(33)

Produsul în cauză este bioetanol, denumit uneori „etanol combustibil”, mai precis alcoolul etilic obținut din produsele agricole, denaturat sau nedenaturat, cu excepția produselor cu un conținut de apă mai mare de 0,3 % (m/m) măsurat conform standardului EN 15376, precum și alcoolul etilic obținut din produsele agricole existent în amestecuri cu benzină, cu un conținut de alcool etilic de peste 10 % (v/v), originar din Statele Unite ale Americii, încadrat în prezent în codurile NC ex 2207 10 00, ex 2207 20 00, ex 2208 90 99, ex 2710 12 11, ex 2710 12 15, ex 2710 12 21, ex 2710 12 25, ex 2710 12 31, ex 2710 12 41, ex 2710 12 45, ex 2710 12 49, ex 2710 12 51, ex 2710 12 59, ex 2710 12 70, ex 2710 12 90, ex 3814 00 10, ex 3814 00 90, ex 3820 00 00 și ex 3824 90 97.

(34)

Bioetanolul poate fi produs din diferite materii prime agricole, cum ar fi trestia de zahăr, sfecla de zahăr, cartofii, maniocul și porumbul. În SUA se face o distincție, în funcție de materiile prime variate, după cum urmează:

(a)

Biocombustibilul convențional (produs, în principal, din materii prime de porumb și denumit în mod frecvent etanol din porumb), definit ca fiind un combustibil regenerabil derivat din amidon de porumb produs în instalații a căror construcție a început după data de intrare în vigoare (19 decembrie 2007) și care în viitor trebuie să realizeze o reducere de 20 % a emisiilor de gaze cu efect de seră („GES”), comparativ cu valorile de referință ale emisiilor de GES generate de-a lungul ciclului de viață a benzinei și motorinei.

(b)

Biocombustibilul avansat, definit ca fiind un combustibil regenerabil, altul decât etanolul derivat din amidon de porumb, derivat din biomasă regenerabilă, care generează emisii de GES de-a lungul ciclului de viață, astfel cum este stabilit de către Administratorul Legii privind politica energetică (Energy Policy Act, „EPA”), care sunt cu cel puțin 50 % mai reduse decât valorile de referință ale emisiilor de GES. Acest termen include „biocombustibilii celulozici” precum bioetanolul și „motorina pe bază de biomasă”. Programul pentru biocombustibili avansați include programul pentru biocombustibili celulozici, motorină pe bază de biomasă, precum și biocombustibili avansați nediferențiați.

(35)

Mai precis, biocombustibilul celulozic (5) este definit ca fiind un combustibil regenerabil derivat din orice tip de celuloză, hemiceluloză sau lignină, derivată la rândul său, din biomasă regenerabilă, care generează emisii de GES de-a lungul ciclului de viață, astfel cum este stabilit de Administratorul EPA, care sunt cu cel puțin 60 % mai reduse decât valorile de referință ale emisiilor de GES de-a lungul ciclului de viață. Biocombustibilii celulozici includ bioetanolul. Există cercetări și proiecte-pilot susținute în mare parte de Guvernul federal al SUA pentru producerea de biocombustibili avansați și, în special, bioetanol celulozic, obținut în principal din deșeuri agricole și forestiere. Potrivit oficialilor americani și datelor publice disponibile (6), producția acestui tip de biodiesel va ajunge la aproximativ 4 miliarde de litri în 2014 și la peste 50 de miliarde de litri până în 2021. Producția de bioetanol celulozic a fost neglijabilă în perioada de anchetă.

(36)

În cursul perioadei de anchetă până în prezent, porumbul a fost principala materie primă utilizată în Statele Unite ale Americii, în timp ce, în Uniune, principala materie primă utilizată este grâul.

(37)

Ancheta a arătat că, în general, bioetanolul este vândut în forma sa pură producătorilor de amestecuri/comercianților, care îl amestecă (7) cu benzină, în special, pentru a obține amestecuri de înalt nivel, care sunt exportate sau vândute pe piața internă pentru a fi amestecate în continuare și pentru consum. Amestecul nu reprezintă o operațiune foarte complexă și poate fi realizat prin amestecarea produselor în rezervoare speciale, adăugând procentele dorite de bioetanol și benzină.

(38)

Pentru a identifica diferitele tipuri de bioetanol, amestecurile de bioetanol sau amestecurile utilizate în întreaga lume, amestecurile de carburant pe bază de etanol dețin numere „E”, care descriu procentul, exprimat ca volum, de carburant pe bază de etanol din amestec. De exemplu, E85 conține 85 % etanol anhidru și 15 % benzină. Amestecurile cu conținut redus de etanol, de la E5 la E25, sunt, de asemenea, cunoscute sub denumirea de gazohol, deși, la nivel internațional, cea mai frecventă utilizare a termenului gazohol se referă la amestecul E10. Amestecurile E10 sau inferioare au fost utilizate în peste douăzeci de țări din întreaga lume până în anul 2011, în frunte cu SUA, unde aproape întreaga cantitate de benzină vândută cu amănuntul în 2010 a fost amestecată cu 10 % etanol.

(39)

Ancheta a revelat că toate tipurile de bioetanol sunt considerate a fi biocombustibili, în conformitate cu Programul privind standardul național pentru combustibili regenerabili (RFS1) stabilit în temeiul Legii privind politica energetică din 2005, care a modificat Legea privind protecția aerului prin instituirea primului standard național privind combustibilii din surse regenerabile. Congresul Statelor Unite ale Americii a atribuit Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) responsabilitatea de a colabora cu Departamentul pentru Energie al SUA, Departamentul pentru Agricultură al SUA, precum și cu părțile interesate în vederea elaborării și punerii în aplicare a acestui program.

(40)

Ca urmare a politicii angajate de mai mulți ani în SUA pentru promovarea bioetanolului, SUA au devenit cel mai mare producător la nivel mondial de bioetanol începând din 2005, reprezentând 57,5 % din producția mondială. În 2009, EPA a anunțat că Standardul pentru combustibili regenerabili va impune majorității rafinăriilor, importatorilor și producătorilor de amestecuri neoxigenate de benzină înlocuirea a aproximativ 10 % din benzina lor cu combustibili regenerabili precum etanolul. Această cerință a vizat să garanteze producerea a cel puțin 11 miliarde de galoane americane de combustibili regenerabili în 2009, în special pentru a menține obiectivele stabilite de Legea privind independența și securitatea energetică din 2007 (EISA), dar și exportul către alte piețe.

(41)

Din surse oficiale, de pe piață și din informațiile publice disponibile (8), toate tipurile de bioetanol și bioetanolul din amestecuri, respectiv amestecuri de bioetanol cu benzină minerală care sunt produse și vândute în SUA și la export sunt considerate a fi carburanți cu bioetanol și fac parte dintr-un pachet legislativ privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile și combustibilii alternativi din Statele Unite ale Americii.

(42)

S-a constatat că toate tipurile de bioetanol și bioetanol din amestecurile care fac obiectul prezentei anchete, în ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau a variațiilor în procesul de producție, au proprietăți de bază fizice, chimice și tehnice identice sau foarte asemănătoare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Posibilele variații minore ale produsului în cauză nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre acesta.

(43)

Unele părți au afirmat că definiția produsului în cauză nu era clară, în special pentru că nu permitea diferențierea între bioetanolul utilizat drept combustibil și cel destinat altor întrebuințări. Prin urmare, acestea au susținut că ancheta ar trebui să vizeze etanolul pentru toate utilizările și etanolul din toate sursele, inclusiv etanolul sintetic care concurează cu bioetanolul pentru uz industrial.

(44)

O altă parte a susținut contrariul, și anume că ancheta ar trebui să vizeze doar bioetanolul utilizat drept combustibil și că bioetanolul pentru uz industrial ar trebui, în consecință, exclus.

(45)

În acest context, se observă că produsul în cauză ar trebui, în primul rând, definit în funcție de proprietățile sale fizice, tehnice și chimice de bază, și nu în funcție de utilizările sau întrebuințările sale. Un produs cu diferite întrebuințări poate avea, într-adevăr, proprietăți de bază identice sau similare, fără a aduce atingere utilizării suplimentare și, în anumite condiții, poate fi necesară aprofundarea analizei definiției produsului și a domeniului de aplicare a acestuia în lumina specificității industriei și pieței.

(46)

În speță, era clar că avizul de deschidere nu a urmărit includerea etanolului sintetic în definiția produsului. Etanolul sintetic are caracteristici diferite față de bioetanol și nu corespunde criteriilor de mai sus legate de definiția produsului în cauză. Nu există niciun producător care să se axeze pe obținerea acelui produs care a făcut obiectul prezentei anchete. Prin urmare, etanolul sintetic nu poate fi inclus în definiția produsului în cauză și se află în afara obiectului anchetei.

(47)

În cursul anchetei privind operatorii din SUA și din Uniune, nu a fost pusă nicio întrebare cu privire la eventualele probleme legate de distincția între bioetanolul carburant și bioetanolul destinat altor utilizări și astfel, nu există dovezi relevante care să poată fi examinate. Ancheta a confirmat că subvenționarea din SUA vizează bioetanolul carburant, și anume bioetanolul inclus într-un amestec de combustibili și ancheta privind producătorii din Uniune s-a concentrat pe bioetanolul destinat utilizării în calitate de combustibil și nu pentru alte utilizări.

2.2.   PRODUSUL SIMILAR

(48)

S-a constatat că bioetanolul produs de industria din Uniune și vândut pe piața Uniunii prezintă proprietăți de bază fizice, chimice și tehnice similare în comparație cu bioetanolul exportat în Uniune din Statele Unite ale Americii.

(49)

Conform considerentului 34 de mai sus, bioetanolul poate fi produs din materii prime diferite. Cu toate acestea, ancheta nu a demonstrat că materia primă utilizată ar determina eventuale diferențe în cazul produsului final. S-a constatat că produsul în cauză fabricat în SUA și exportat în Uniune este interschimbabil cu cel produs și vândut în Uniune de către producătorii din Uniune. În plus, nu există diferențe semnificative în ceea ce privește utilizările și percepția operatorilor și utilizatorilor de pe piață.

(50)

Prin urmare, se concluzionează că bioetanolul produs și vândut în Uniune și produsul în cauză ar trebui considerate produse similare în sensul articolului 2 litera (c) din regulamentul de bază.

3.   SUBVENȚIONAREA

3.1.   INTRODUCERE

(51)

Pe baza informațiilor conținute în reclamație și a răspunsurilor la chestionarele Comisiei, au făcut obiectul anchetei următoarele programe federale, despre care se afirmă că ar implica acordarea de subvenții:

Programe federale

(a)

Credite fiscale pentru amestecul de combustibili – Credite pentru accize/impozit pe venit

(b)

Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători

(c)

Creditul pentru impozitul pe venit pentru producătorii de bioetanol celulozic

(d)

Programul pentru bioenergie al Departamentului pentru Agricultură al SUA

(e)

Programul pentru bioenergie al USDA pentru combustibili avansați

(f)

Programul de asistență al USDA pentru biorafinării

(g)

Programul de asistență al USDA privind cultura de biomasă

(h)

Programul USDA de energie rurală pentru America

(i)

Granturi pentru proiecte de biorafinării acordate de Departamentul pentru Energie

(52)

Pe baza informațiilor conținute în reclamație și a răspunsurilor la chestionarele Comisiei, au făcut, de asemenea, obiectul anchetei următoarele programe de stat, despre care se afirmă că ar implica acordarea de subvenții:

Programe de stat

(a)

Stimulente pentru bioetanol din partea statului Illinois

(i)

Granturi pentru instalațiile de producție a biocombustibililor din Illinois

(ii)

Granturi privind infrastructura E85

(b)

Iowa

(i)

Programul de credite reînnoibile automate pentru energia alternativă din Iowa

(ii)

Granturi privind infrastructura pentru biocombustibilii

(c)

Stimulente pentru bioetanol din partea statului Minnesota

(i)

Credit pentru impozitul pe investiții în etanolul celulozic din Minnesota

(ii)

Granturi pentru infrastructura E85 de aprovizionare cu combustibil

(d)

Creditul privind impozitul aplicat producției de etanol din Nebraska

(e)

Stimulentul pentru producerea de etanol din Dakota de Sud

3.2.   PROGRAME FEDERALE

3.2.1.   Credite fiscale pentru amestecul de combustibili – Credite pentru accize/impozitul pe venit

(a)   Temei juridic

(53)

Titlul 26 din Codul Statelor Unite (USC) – Codul de venituri interne – secțiunile 6426 și 6427 reprezintă temeiul juridic pentru creditul fiscal pentru amestecul de combustibili („creditul fiscal pentru amestec”) pentru bioetanol.

(b)   Eligibilitate

(54)

Pentru a fi eligibile pentru un credit fiscal pentru amestec în PA, persoanele trebuiau să creeze un amestec de bioetanol și un combustibil impozabil (benzină, motorină sau kerosen), care urma a fi utilizat drept combustibil sau vândut pentru a fi utilizat drept combustibil. Pentru aceste persoane (producători de amestecuri), creditul era de 0,45 USD per galon de bioetanol amestecat într-un combustibil impozabil.

(55)

Producătorii de bioetanol pot solicita stimulentul numai în cazul în care execută ei înșiși o activitate de amestecare. Producătorul trebuie să amestece bioetanolul pur cu benzină, de exemplu. Societățile care nu produc, ci achiziționează bioetanol pur și îl introduc într-un amestec de bioetanol sunt, la rândul lor, îndreptățite la creditul fiscal pentru amestec. În ceea ce privește dreptul de a solicita stimulentul, nu există diferențe între bioetanolul amestecat destinat vânzării interne și cel destinat vânzării la export.

(c)   Aplicare practică

(56)

Activitatea de amestecare este cea care determină eligibilitatea pentru creditul fiscal pentru amestec. Cuantumul subvenției acordate pentru un amestec de combustibil depinde de proporția de bioetanol pe care o conține. Subvenția poate fi solicitată fie sub forma unui credit dedus din accize sau din obligația de impozit pe venit, fie sub forma unei plăți directe în numerar.

(57)

În cursul perioadei de anchetă, creditul fiscal pentru amestec a fost solicitat în mod predominant (peste 90 %) sub formă de credit pentru accize de către un producător de amestecuri pe anexa C a formularului 720 „Declarația trimestrială privind accizele federale”. Creditul a fost acceptat în măsura obligației privind combustibilii și va fi solicitat pe acest formular de orice persoană obligată la plata impozitului pe benzină, de exemplu, într-o situație în care amestecul de bioetanol și benzină s-a realizat în cadrul terminalului de stocare înainte de impozitarea benzinei.

(58)

Producătorul de amestecuri ar putea, de asemenea, solicita un credit rambursabil pentru impozitul pe venit sau o plată directă în locul unui credit pentru accize, însă numai pentru valoarea cu care creditul pentru accize a depășit obligația totală privind accizele, adică suma cu care subvenția maximă admisibilă pentru amestec a depășit creditul acceptat pe formularul 720. Ar trebui remarcat faptul că creditul pentru accize ar putea depăși obligația privind accizele în cazul în care, de exemplu, benzina utilizată pentru realizarea amestecurilor a fost impozitată înainte de a fi fost achiziționată de către producătorul de amestecuri. În astfel de cazuri, solicitările pot fi formulate pe formularul 8849 „Cerere de rambursare a accizelor”.

(59)

Creditul fiscal pentru amestec nu a fost cumulativ, adică a rămas același, indiferent dacă subvenția a fost solicitată sub formă de credit pentru accize, credit pentru impozitul pe venit, o plată directă către contribuabil sau orice combinație între variantele de mai sus. Cererile de plată au fost prezentate fie pe formularul 8849, anexa C a formularului 720, fie, în cazul creditului rambursabil pentru impozitul pe venit, pe formularul 4136 „Credit pentru impozitul federal achitat pentru combustibili”, care a fost anexat la declarația de venituri a solicitantului. Ar trebui remarcat, cu toate acestea, că valoarea totală a subvenției nu poate depăși 0,45 USD pe galon de bioetanol.

(60)

În perioada de anchetă, producătorii de amestecuri de bioetanol au avut la dispoziție și un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit. Acest credit nerambursabil pentru impozitul pe venit corespunzător unei cantități de combustibil disponibilă pentru un producător de amestecuri a fost redus cu suma creditului pentru accize solicitat cu privire la aceeași cantitate de combustibil, Cu alte cuvinte, un producător de amestecuri nu poate solicita simultan și creditul pentru accize și creditul nerambursabil pentru impozitul pe venit pentru aceeași cantitate de bioetanol amestecat cu benzină. În momentul solicitării creditului nerambursabil pentru impozitul pe venit, producătorul avea obligația să declare că nu a solicitat creditul pentru accize pentru aceeași cantitate de bioetanol.

(61)

Creditul fiscal pentru amestec poate fi solicitat o singură dată pentru aceeași cantitate de bioetanol utilizată pentru producerea unui amestec, și anume fie de către producătorul care realizează el însuși amestecul, fie de către un cumpărător care desfășoară o activitate de amestecare. În ambele cazuri, producătorul amestecului are dreptul la un credit fiscal de 0,45 USD per galon pentru numărul de galoane de bioetanol utilizate în producerea unui amestec.

(62)

Ancheta a arătat că, în majoritatea cazurilor, solicitantul subvenției („solicitantul”) a fost un producător de amestecuri/comerciant cu răspunderi fiscale privind accizele, cum ar fi o societate petrochimică. Într-adevăr, amestecarea va depinde de o serie de factori, cum ar fi capacitatea disponibilă a rezervorului, precum și localizarea geografică a bioetanolului disponibil și, respectiv, a benzinei. În cele mai multe cazuri, se pare că producătorul de bioetanol nu a solicitat creditul fiscal pentru amestec. De fapt, este clar că amestecul, în majoritatea cazurilor, s-a produs în terminale sau stații de terminale. În acest sens, se pare că solicitantul a fost, de cele mai multe ori, o persoană cu răspunderi fiscale privind accizele.

(63)

Piața de bioetanol pur ca utilizare finală nu era o piață vastă și, prin urmare, amestecul bioetanolului obținut și crearea unui amestec care să activeze creditul fiscal pentru amestec aveau logică din punct de vedre economic. Ar trebui remarcat faptul că creditul fiscal pentru amestec (creditul pentru accize/impozitul pe venit) pentru bioetanol exista încă din anul 1980, adică de peste 30 de ani, și a expirat la sfârșitul lunii decembrie 2011 (ulterior PA).

(64)

Ancheta a constatat că două societăți incluse în eșantion au prezentat solicitări privind creditul fiscal pentru amestec în cursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, subvențiile obținute pentru ambele societăți au fost nesemnificative.

(65)

Cu toate acestea, atunci când se compară producția totală de bioetanol din SUA în cursul PA cu cantitatea totală de bioetanol care beneficiază de un credit fiscal pentru amestec, este clar că întreaga cantitate de bioetanol produsă în Statele Unite ale Americii în cursul PA a beneficiat de o subvenție în cadrul acestui program. Acest lucru este confirmat și de statisticile furnizate de autoritățile americane competente.

(66)

Pe această bază, concluziile anchetei au arătat în mod clar că întreaga cantitate de bioetanol a fost subvenționată prin intermediul acestui credit fiscal pentru amestec în cursul PA.

(d)   Concluzie

(67)

Ancheta a relevat că, în perioada de anchetă, întreaga cantitate de bioetanol produsă în Statele Unite ale Americii a beneficiat de creditul fiscal pentru amestec. Acest credit fiscal pentru amestec trebuie considerat drept un stimulent fiscal, indiferent dacă se acordă pentru a fi dedus din obligațiile fiscale, fie că se plătește în numerar.

(68)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctele (i) și (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma unor subvenții directe (plăți în numerar) și sub forma anulării unor încasări publice, care, în mod normal, sunt exigibile (compensare fiscală). Subvenția reprezintă un beneficiu pentru societățile care o primesc.

(69)

Programul se limitează la societățile implicate în industria bioetanolului, respectiv amestecul de bioetanol, și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază și, implicit, pasibil de măsuri compensatorii.

(e)   Calculul cuantumului subvenției

(70)

Creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol a fost acordat în raport cu cantitățile de bioetanol utilizate într-un amestec, și anume 0,45 USD per galon de bioetanol amestecat într-un combustibil impozabil.

(71)

Se consideră că valoarea subvenției este de 0,45 USD per galon la nivel de țară, deoarece producția totală de bioetanol din SUA, inclusiv exporturile de bioetanol în Uniune, ar fi beneficiat în cele din urmă de creditul pentru amestecul de bioetanol. Prin urmare, nu este necesar să se facă distincție între operatorii economici, în special pentru că subvenția este rareori acordată producătorilor de bioetanol, ci, în mod predominant, operatorilor care amestecă bioetanolul cu benzină, de exemplu.

3.2.2.   Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători

(a)   Temei juridic

(72)

Titlul 26 din Codul USC de venituri interne, secțiunea 40 reprezintă temeiul juridic al creditului pentru impozitul pe venit pentru micii producători.

(b)   Eligibilitate

(73)

Acest program este disponibil numai pentru micii producători de bioetanol. Micul producător este definit ca fiind orice persoană a cărei capacitate de producție nu depășește 60 de milioane de galoane de bioetanol pe an. În perioada de anchetă, un mic producător ar putea solicita un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit pentru întreprinderi generale în valoare de 0,10 USD pentru fiecare galon de bioetanol produs. Orice producător de amestecuri sau comerciant care achiziționează, însă nu produce bioetanol, nu este eligibil pentru credit. În plus, pentru a fi eligibil pentru credit, producția nu poate depăși 15 milioane de galoane în orice exercițiu fiscal și cantitatea de bioetanol produsă trebuie utilizată drept combustibil, vândută pentru a fi utilizată drept combustibil sau întrebuințată pentru a crea un amestec de bioetanol și un combustibil impozabil care este ulterior utilizat drept combustibil sau vândut pentru a fi utilizat drept combustibil.

(c)   Aplicare practică

(74)

Solicitările privind creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători se prezintă anual, în cadrul declarației de venit a solicitantului. Creditul pentru fiecare galon de bioetanol produs de solicitant în cursul exercițiului fiscal relevant, până la o cantitate maximă de 15 milioane de galoane, se deduce din obligația de impozit pe profit a solicitantului. În cazul în care obligația fiscală a solicitantului este mai mică decât valoarea creditului solicitat, valoarea în exces se poate reporta pentru exercițiile fiscale următoare.

(75)

Având în vedere criteriile de eligibilitate, doar două societăți din eșantion au beneficiat de acest program în perioada de anchetă.

(d)   Concluzie

(76)

Se consideră că acest program constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, întrucât programul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma anulării unor încasări publice, care, în mod normal, sunt exigibile. Subvenția reprezintă un beneficiu pentru societățile care o primesc.

(77)

Programul se limitează la societățile producătoare de bioetanol și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază și, implicit, pasibil de măsuri compensatorii.

(78)

Statisticile furnizate de autoritățile americane au arătat în general o utilizare foarte scăzută a creditului fiscal al micului producător, în contrast cu solicitările prezentate pentru creditul fiscal pentru amestec. O comparație a sumei totale solicitate în temeiul prezentului stimulent în raport cu producția totală de bioetanol a arătat o subvenționare nesemnificativă per ansamblu în PA.

3.2.3.   Creditul pentru impozitul pe venit pentru producătorii de bioetanol celulozic

(a)   Temei juridic

(79)

Titlul 26 din Codul USC de venituri interne, secțiunea 40 reprezintă temeiul juridic pentru creditul pentru impozitul pe venit pentru producătorii de bioetanol celulozic.

(b)   Eligibilitate

(80)

Acest program este disponibil numai pentru producătorii de bioetanol celulozic.

(c)   Aplicare practică

(81)

Solicitările privind creditul pentru impozitul pe venit se prezintă anual, în cadrul declarației de venit a solicitantului.

(82)

Înainte de 1 ianuarie 2012, creditul disponibil era de 0,46 USD per galon de bioetanol celulozic produs. Începând cu 1 ianuarie 2012, creditul a crescut la 1,01 USD per galon.

(d)   Concluzie

(83)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma anulării unor încasări publice, care, în mod normal, sunt exigibile. Subvenția reprezintă un beneficiu pentru societățile care o primesc.

(84)

Programul se limitează la societățile producătoare de bioetanol și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază și, implicit, pasibil de măsuri compensatorii.

(85)

În cursul anchetei nu au existat solicitări în ceea ce privește creditul pentru impozitul pe venit din partea producătorilor de bioetanol celulozic care să coincidă cu lipsa producției comerciale de bioetanol celulozic până la sfârșitul PA. În aceste circumstanțe, nu a fost calculată niciun fel de subvenție.

3.2.4.   Programul pentru bioenergie al Departamentului pentru Agricultură al SUA

(a)   Temei juridic

(86)

Programul pentru bioenergie al Departamentului pentru Agricultură al SUA (denumit în continuare „USDA”) a fost inițial autorizat și finanțat de Corporația creditului pentru produse de bază a USDA (denumită în continuare „CCC”) sub autoritatea generală conferită acesteia prin secțiunea 5 a Legii de constituire a CCC.

(87)

Programul s-a derulat de la 1 decembrie 2000 până în iunie 2006. Acesta a fost administrat de către Agenția pentru servicii agricole (Farm Service Agency–FSA) a USDA.

(b)   Eligibilitate

(88)

În timpul derulării programului, toți producătorii comerciali de bioenergie au fost eligibili pentru participare. Producătorilor li s-a cerut să prezinte dovezi de producție, precum și dovezi de achiziție și utilizare a produselor agricole de bază în legătură cu producția respectivă. În mod special, producătorilor de bioetanol li s-a cerut să producă și să vândă bioetanol la scară comercială.

(89)

Pentru a fi eligibil, un producător trebuia să îndeplinească anumite cerințe în ceea ce privește ținerea evidenței și să prezinte informațiile solicitate, precum și să acorde CCC permisiunea să verifice informațiile respective. Reglementările relevante prevedeau detaliile procedurilor care trebuiau urmate pentru înscrierea în program, cererile pentru plăți și procedurile de raportare pe care solicitanții trebuiau să le urmeze pentru a fi eligibili pentru plăți.

(c)   Aplicare practică

(90)

În fiecare exercițiu fiscal, producătorii de bioetanol se puteau înscrie în program prin completarea formularelor relevante. După înscriere, producătorii de bioetanol prezentau cereri trimestriale pentru plata stimulentelor. Producătorii de bioetanol trebuiau să prezinte documente doveditoare a achizițiilor nete de produse de bază eligibile și a producției nete de bioetanol în perioadele relevante.

(91)

Programul a efectuat plăți către producătorii de bioetanol pe baza unei combinații între producția lor de bază de bioetanol și sporul de producție de bioetanol în perioada corespunzătoare a exercițiului fiscal anterior. Pentru exercițiul fiscal 2006, societățile au primit stimulente numai datorită sporului de producție de bioetanol.

(92)

Întrucât programul s-a încheiat în iunie 2006, niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu au primit stimulente în cadrul acestui program în cursul perioadei de anchetă.

(93)

Se pare că a existat o confuzie în ceea ce privește reintroducerea acestui program pentru exercițiul fiscal 2009 (octombrie 2008-septembrie 2009). Cu toate acestea, ancheta a confirmat că nu este cazul. Programul descris mai sus a expirat în anul 2006.

(d)   Concluzie

(94)

S-a constatat că programul s-a încheiat în iunie 2006 și că nu au fost acordate subvenții în cursul perioadei de anchetă.

3.2.5.   Programul pentru bioenergie al USDA pentru biocombustibili avansați

(95)

Programul pentru bioenergie al USDA pentru biocombustibili avansați (denumit în general „Programul de plată pentru biocombustibilii avansați”) prevede plăți bazate pe producție către producătorii eligibili de „biocombustibili avansați”. Potrivit autorităților americane, „biocombustibilii avansați” sunt definiți în mod specific pentru a exclude combustibilul derivat din porumb, care este materia primă principală pentru producția de bioetanol din SUA.

(a)   Temei juridic

(96)

Titlul IX secțiunea 9005 din Legea securității agricole și investițiilor rurale din 2002 (Legea agricolă din 2002), astfel cum a fost modificată prin titlul IX secțiunea 9001 din Legea privind alimentația, conservarea și energia din 2008, reprezintă temeiul juridic al Programul pentru bioenergie pentru biocombustibili avansați.

(b)   Eligibilitate

(97)

Un solicitant trebuie să fie un „producător de biocombustibili avansați”. Termenul „ producător de biocombustibili avansați ” este definit astfel: „O persoană, o corporație, o societate comercială, o fundație, o asociație, o organizație sindicală, o firmă, un parteneriat, o societate, o societate pe acțiuni, un grup de organizații sau o entitate non-profit care produce și comercializează un biocombustibil avansat.” O entitate care amestecă sau combină în alt mod biocombustibili avansați într-un biocombustibil amestecat nu este considerată a fi producător de biocombustibili avansați în cadrul acestui program.

(98)

Biocombustibilul avansat este definit în secțiunea 9001 din Legea privind alimentația, conservarea și energia din 2008 ca fiind „combustibilul derivat din biomasă regenerabilă, alta decât amidon de porumb”. Conform acestei legi, biocombustibilii avansați includ în special:

Biocombustibilul derivat din celuloză, hemiceluloză sau lignină;

Biocombustibilul derivat din zahăr și amidon (altul decât etanolul derivat din amidon de porumb);

Biocombustibilul derivat din deșeuri, inclusiv reziduuri de recolte, alte deșeuri vegetale, deșeuri de origine animală, deșeuri alimentare și de grădină;

Combustibilul echivalent al motorinei derivat din biomasă regenerabilă, inclusiv ulei vegetal și grăsime animală;

Biogazul produs prin conversia materiei organice din biomasă regenerabilă;

Butanolul sau alți alcooli obținuți prin conversia materiei organice din biomasă regenerabilă; precum și

Alți combustibili derivați din biomasă celulozică.

(c)   Aplicare practică

(99)

Producătorii de bioetanol pot beneficia de acest program. Pentru a fi eligibili pentru plăți, producătorii trebuie să țină evidențe pentru toate exercițiile fiscale și trimestrele relevante. Aceste evidențe includ documentația pentru achiziția de materie primă, producția de bioetanol, prețul și cantitatea de bioetanol vândută. Producătorii primesc plăți directe de la Guvern.

(100)

Schema prevede plăți către producătorii de bioetanol, pe baza unei combinații între producția efectivă a acestora și producția suplimentară, și anume creșterea producției față de anul anterior. Ratele efective de plată privind producția se calculează trimestrial pentru cantitatea de biocombustibil avansat produsă efectiv în fiecare trimestru. Plățile privind producția suplimentară sunt efectuate pentru cantitatea de biocombustibil avansat eligibil produsă într-un exercițiu fiscal de către un producător eligibil care depășește cantitatea produsă în anul fiscal anterior.

(101)

Produsul final este exact același, indiferent dacă bioetanolul este derivat din materiile prime menționate la considerentul 98 sau dacă acesta a fost obținut din porumb, materia primă principală pentru producția de bioetanol din SUA.

(d)   Concluzie

(102)

S-a constatat că niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a beneficiat de subvențiile prevăzute în cadrul acestui sistem. Majoritatea producătorilor care beneficiază de acest sistem sunt producătorii de biodiesel. De fapt, numai 15 din aproximativ 155 de societăți din Statele Unite ale Americii care au primit subvenții în cadrul acestui program în 2011 au produs bioetanol.

(103)

În ceea ce privește societățile care nu au fost selectate pentru a face parte din eșantion, ancheta a arătat că valoarea totală a subvențiilor acordate în cadrul acestei scheme producției de bioetanol a fost nesemnificativă în comparație cu producția totală de bioetanol în PA.

(104)

Prin urmare, nu este necesară evaluarea în continuare a aplicabilității măsurilor compensatorii ale acestei scheme.

3.2.6.   Programul de asistență al USDA pentru biorafinării

(105)

Programul de asistență al USDA pentru biorafinării este destinat să sprijine dezvoltarea unor tehnologii noi și emergente pentru biocombustibili avansați.

(a)   Temei juridic

(106)

Titlul IX, secțiunea 9003 din Legea securității agricole și a investițiilor rurale din 2002 (Legea agricolă din 2002), astfel cum a fost modificată prin titlul IX secțiunea 9001 din Legea privind alimentația, conservarea și energia din 2008, reprezintă temeiul juridic pentru Programul de asistență pentru biorafinării.

(b)   Eligibilitate

(107)

Programul este administrat de o divizie a Departamentului pentru Agricultură. Aceasta oferă garanții de împrumut pentru solicitanții eligibili în sprijinul dezvoltării și construcției la scară comercială a unor biorafinării prin utilizarea tehnologiei eligibile, sau retehnologizarea instalațiilor existente cu tehnologie eligibilă. Pentru a fi eligibil pentru program, un anumit proiect trebuie să utilizeze o tehnologie adaptată pentru o operațiune viabilă la scară comercială sau trebuie dovedit că are potențialul tehnic și economic pentru aplicații comerciale într-o biorafinărie care produce biocombustibil avansat. Proiectul trebuie să utilizeze o materie primă eligibilă pentru producția de biocombustibili avansați și produse de origine biologică. Exemple de materii prime eligibile includ, dar nu se limitează la, biomasă regenerabilă, biosolide, nămoluri de epurare tratate, precum și subproduse din industria celulozei și hârtiei. Cea mai mare parte a producției unei biorafinării eligibile trebuie să fie cea de biocombustibili avansați.

(c)   Aplicare practică

(108)

Producătorii de bioetanol pot beneficia de acest program în cazul în care îndeplinesc criteriile de eligibilitate și cu condiția să fie disponibile fonduri guvernamentale suficiente. Un proiect trebuie să aibă merit tehnic și împrumutatul trebuie să îndeplinească anumite criterii financiare prevăzute în legislația relevantă. Trebuie să existe, de asemenea, o asigurare rezonabilă că împrumutul care este garantat va fi rambursat.

(109)

Un solicitant câștigător va primi o garanție de împrumut pentru a permite solicitantului să obțină finanțarea necesară de la un creditor terț. Participarea maximă a Agenției (guvernului federal) la un proiect eligibil este o garanție de 90 % dintr-un împrumut care acoperă până la 80 % din costurile eligibile ale proiectului care este finanțat. Debitorul trebuie să furnizeze restul de 20 %. În plus, procentul maxim de garantare scade pe măsură ce crește cuantumul împrumutului.

(d)   Concluzie

(110)

Ancheta a arătat că nicio societate nu a primit încă plăți din partea Guvernului SUA în cadrul acestei scheme. În cursul PA trei societăți care nu au fost selectate pentru a face parte din eșantion au solicitat o garanție de împrumut cu privire la producția de bioetanol celulozic, deși două dintre cererile de garantare a împrumuturilor erau în așteptare. Niciuna din aceste societăți nu este producătoare de bioetanol derivat din porumb. Ancheta a arătat, de asemenea, că nu a fost încă produs bioetanol ca urmare a acestui sistem.

(111)

De asemenea, ancheta a arătat că acordarea de garanții de împrumut către viitorii producători de bioetanol celulozic nu a avut niciun impact asupra producției și vânzării de bioetanol în PA.

(112)

Prin urmare, nu este necesară evaluarea în continuare a aplicabilității măsurilor compensatorii ale acestui program în contextul prezentei anchete.

3.2.7.   Programul de asistență al USDA privind cultura de biomasă

(113)

Programul de asistență al USDA privind cultura de biomasă („BCAP”) sprijină producția de materii prime pentru biocombustibili avansați de nouă generație. BCAP oferă beneficii producătorilor de culturi eligibile sau proprietarilor de materiale de biomasă cultivate pe terenuri eligibile. Ca atare, sunt furnizate beneficii pentru producția de culturi și materiale care pot fi utilizate ca aport pentru biocombustibili avansați, dar nu și pentru producția de biocombustibili.

(114)

Potrivit autorităților din Statele Unite ale Americii, bioetanolul produs din porumb, care reprezintă aproape întreaga producție de bioetanol din SUA și exporturile, este exclus în mod expres din BCAP. În opinia autorităților americane, având în vedere accentul BCAP asupra biocombustibililor avansați și lipsa producției comerciale de biocombustibili avansați, programul nu a conferit niciun avantaj producătorilor comerciali de bioetanol din SUA în cursul PA.

(a)   Temei juridic

(115)

Secțiunea 9011 din Legea privind alimentația, conservarea și energia din 2008 (Legea agricolă din 2008) reprezintă temeiul juridic al Programului de asistență al USDA privind cultura de biomasă.

(b)   Eligibilitate

(116)

BCAP are două componente, fiecare cu eligibilitate specifică și diferită. Prima componentă, Zona de proiect, oferă beneficii producătorilor de „culturi eligibile”, în timp ce a doua componentă, Asistență corelată, oferă beneficii proprietarilor de „materiale eligibile”. Culturile eligibile și materialele eligibile servesc drept aporturi pentru biocombustibili avansați, căldură, energie electrică și bioproduse. Potrivit autorităților americane, plățile nu se efectuează direct către producătorii de biocombustibili și bioenergie.

(117)

O cultură eligibilă este definită ca fiind orice cultură de „biomasă regenerabilă”, excluzând orice cultură eligibilă pentru a beneficia de plăți în temeiul titlului I din Legea agricolă din 2008. Printre altele, culturile excluse sunt cele de porumb, semințe de sorg, ovăz, orez, grâu, miere și zahăr.

(118)

Materialul eligibil este definit ca fiind orice „biomasă regenerabilă”, cu excepția cerealelor integrale din orice cultură excluse din categoria „culturi eligibile” menționate mai sus. Deși cerealele din culturile excluse (cum ar fi porumbul) sunt excluse din categoria „materiale eligibile”, reziduurile provenite de la aceste culturi (cum ar fi materialul celulozic) sunt „materiale eligibile”.

(119)

Prima componentă a BCAP oferă beneficii producătorilor de culturi eligibile. Pentru a fi eligibile pentru prestații, culturile eligibile trebuie să fie produse într-o zonă geografică desemnată drept „zonă de proiect”. A doua componentă a BCAP prevede plăți corelate pentru colectarea, recoltarea, depozitarea și transportul surselor de biomasă sau materialelor regenerabile eligibile.

(c)   Aplicare practică

(120)

Instalațiile de conversie a biomasei, inclusiv producătorii de bioetanol, nu primesc compensații prin BCAP. Furnizorii acestora, care produc culturi eligibile sau materiale proprii eligibile, primesc plăți. Autoritățile din SUA au declarat că BCAP nu a contribuit la producția de bioetanol, nici la cea de bioetanol celulozic în cursul PA.

(121)

În ceea ce privește plățile în temeiul BCAP efectuate în cursul PA, trei instalații de bioetanol s-au calificat în scopuri de cercetare și dezvoltare în domeniul transportului și depozitării. În cursul PA, s-a plătit suma totală de 1,7 milioane USD către 83 de proprietari de materiale care au livrat porumb unei unități autorizate. Nu s-au efectuat plăți către ceilalți proprietari de materiale pentru livrarea de materiale către celelalte două instalații calificate de conversie a biomasei.

(122)

Înainte de PA, erau 458 de instalații de conversie a biomasei calificate pentru a primi livrarea de materiale eligibile. Doar două dintre aceste instalații calificate erau producători de bioetanol.

(123)

În cursul PA au fost stabilite proiecte din nouă domenii. În acest timp, recoltele erau înscrise sau erau în curs de înscriere în BCAP. Astfel, în acea perioadă nu s-a înregistrat nicio recoltare.

(d)   Concluzie

(124)

După cum s-a explicat mai sus, furnizorii care produc culturi eligibile sau dețin materiale eligibile primesc plăți în cadrul acestei program. Nu a existat nicio dovadă care să arate că beneficiile au ajuns la producătorii de bioetanol, iar sumele plătite nu sunt, deci, compensabile.

3.2.8.   Programul USDA de energie rurală pentru America

(125)

Programul USDA de energie rurală pentru America („REAP”) oferă garanții de împrumut și subvenții întreprinderilor rurale mici și producătorilor agricoli pentru a achiziționa sisteme de energie regenerabilă și pentru a face îmbunătățiri ale eficienței energetice. Acesta prevede, de asemenea, subvenții pentru realizarea unor studii de fezabilitate pentru sisteme de energie regenerabilă, pentru a efectua audituri energetice, precum și surse regenerabile de energie pentru dezvoltarea asistenței pentru producătorii agricoli și întreprinderile rurale mici. Potrivit autorităților din Statele Unite ale Americii, REAP sprijină o gamă largă de producători agricoli și întreprinderi mici în eforturile lor de a reduce consumul de energie; nu susține producția vreunui produs de bază și nu este specifică unei întreprinderi sau unui grup de întreprinderi.

(126)

REAP are trei componente:

Sistemul de energie regenerabilă („RES”) și Îmbunătățirea eficienței energetice („EEI”) oferă garanții de împrumut și/sau granturi pentru producătorii agricoli și întreprinderile rurale mici, pentru a achiziționa, instala și construi sisteme de energie regenerabilă și pentru a efectua îmbunătățiri ale eficienței energiei;

Programul de granturi pentru asistență în domeniul auditului energetic și al dezvoltării energiei regenerabile oferă asistență prin granturi entităților care ajută producătorii agricoli și întreprinderile rurale de mici dimensiuni prin realizarea de audituri energetice și furnizarea de informații privind asistența pentru dezvoltarea energiei regenerabile;

Programul de granturi pentru studii de fezabilitate oferă asistență solicitanților de finanțare care trebuie să finalizeze un studiu de fezabilitate, necesar în cererile pentru multe dintre programele energetice guvernamentale.

(127)

Prin aceste trei componente, REAP este disponibil pentru următoarele tipuri de proiecte: Sisteme de Energie Regenerabilă, Îmbunătățirea Eficienței Energetice, Audituri Energetice, Asistență pentru Dezvoltarea Energiei Regenerabile și Studii de Fezabilitate.

(a)   Temei juridic

(128)

Titlul IX secțiunea 9006 din Legea securității agricole și a investițiilor rurale din 2002 (Legea agricolă din 2002), precum și titlul IX secțiunea 9007 din Legea agricolă din 2002, astfel cum a fost modificată prin titlul IX secțiunea 9001 din Legea privind alimentația, conservarea și energia din 2008, reprezintă temeiul juridic al Programului USDA de energie rurală pentru America.

(b)   Eligibilitate

(129)

Criteriile de eligibilitate variază în funcție de tipul proiectului, astfel cum se menționează în considerentul 127 și în ceea ce privește proiectele pentru sistemele de energie regenerabilă și îmbunătățirea eficienței energetice, indiferent dacă se solicită garanția unui grant sau a unui împrumut.

(c)   Aplicare practică

(130)

Ancheta a arătat că, de când a fost adoptată Legea agricolă din 2002, REAP a acordat granturi la peste 5 960 de proiecte, care acoperă perioada 1 octombrie 2008 - 30 septembrie 2011 (perioada de anchetă). Potrivit autorităților americane, majoritatea acestor granturi au fost pentru proiecte care nu au legătură cu biocombustibilii de orice fel. Astfel de proiecte au inclus, dar nu s-au limitat la, eficiența solară, eoliană și energetică.

(131)

În cursul PA, doar doi producători de bioetanol au primit prestații în cadrul programelor REAP, fiecare pentru o subvenție pentru studiul de fezabilitate. Înainte de PA, o societate a primit o grant pentru Sisteme de Energie Regenerabilă pentru un proiect care implică producția de bioetanol din deșeuri de zahăr și alcool.

(d)   Concluzie

(132)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea guvernului SUA sub forma unui grant. Subvenția reprezintă un beneficiu pentru societățile care o primesc.

(133)

Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că niciuna dintre aceste subvenții nu pare să fie specifică pentru producția oricărei mărfi, inclusiv bioetanol, ceea ce înseamnă că ele nu pot fi considerate măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 din regulamentul de bază.

3.2.9.   Granturi pentru proiecte de biorafinării acordate de Departamentul pentru Energie

(134)

Legislația relevantă autorizează finanțarea de „Proiecte demonstrative integrate de biorafinării” pentru a demonstra: utilitatea comercială a biorafinăriilor integrate, cu accent pe materii prime lignocelulozice; aplicarea comercială a tehnologiilor de biomasă pentru o varietate de utilizări, inclusiv combustibili lichizi pentru transporturi, produse biochimice de mare valoare, înlocuitori de materii prime pe bază de petrol și produse, precum și energie sub formă de electricitate sau de energie termică utilă; precum și colectarea și tratarea unei varietăți de biomasă ca materie primă.

(a)   Temei juridic

(135)

Legea privind politica energetică din 2005 secțiunile 931-932 reprezintă temeiul juridic pentru Granturile pentru proiecte de biorafinării acordate de Departamentul pentru Energie.

(b)   Eligibilitate

(136)

Eligibilitatea este specifică anunțului de oportunitate de finanțare (FOA) pentru fiecare proiect publicat de către autoritățile competente ale Departamentului de Energie. În ceea ce privește FOA relevante pentru bioetanol, beneficiarii trebuie să utilizeze biomasă celulozică și să producă un biocombustibil; biomasa eligibilă și biocombustibilul (biocombustibilii) sunt descrise în fiecare FOA.

(c)   Aplicare practică

(137)

Programul este administrat printr-o serie de solicitări anuale competitive sau FOA care distribuie fondurile alocate. Solicitările competitive sunt deschise pentru solicitanții eligibili din industrie, mediul academic și laboratoarele naționale. Solicitanții eligibili formulează propuneri, care sunt revizuite în funcție de criteriile stabilite în FOA. Odată ce s-a acordat o grant, autoritățile relevante ale Departamentul de Energie monitorizează performanța beneficiarului în raport cu domeniul de aplicare, programul și costurile pe durata atribuirii. Plata pentru costurile suportate de beneficiar în executarea proiectului se efectuează pe bază de rambursare.

(138)

Nu există acorduri de asistență financiară în cadrul acestui program care să sprijine dezvoltarea tehnologiilor de proces pentru obținerea de bioetanol din porumb. Asistența se axează exclusiv pe biocombustibili celulozici avansați.

(139)

Beneficiarii trebuie să utilizeze biomasă celulozică și să producă un biocombustibil; biomasa eligibilă și biocombustibilul (biocombustibilii) sunt descrise în fiecare FOA.

(140)

În cursul PA au existat cinci proiecte la scară largă de bioetanol finanțate în cadrul acestui program. Una dintre societățile din eșantion a beneficiat de acest program în cursul PA.

(d)   Concluzie

(141)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea guvernului SUA sub forma unor granturi. Subvenția reprezintă un beneficiu pentru societățile care o primesc.

(142)

Cu toate acestea, ancheta a stabilit că, în PA nu s-a vândut pe piață bioetanol celulozic comercial. Având în vedere circumstanțele speciale în cazul de față, și anume faptul că programul se concentrează, de exemplu, pe biocombustibili celulozici, precum și lipsa producției de bioetanol celulozic comercial, se consideră că în PA acest sistem nu a conferit un avantaj asupra producătorilor comerciali de bioetanol în Statele Unite ale Americii și, prin urmare, nu a avut niciun impact asupra exporturilor de bioetanol către UE în PA.

(143)

De asemenea, se menționează faptul că, în ceea ce privește cifra de afaceri a produsului în cauză realizată de societățile incluse în eșantion, valoarea subvențiilor prevăzute în cadrul acestui sistem a fost nesemnificativă.

3.2.10.   Concluzie în ceea ce privește Programele federale

(144)

S-a stabilit că în PA, Guvernul SUA a oferit un credit de 0,45 USD pentru fiecare galon de etanol utilizat în producerea de amestecuri de combustibil cu alcool. Acest lucru înseamnă că producătorii de amestecuri de bioetanol au beneficiat de o rată de impozitare redusă la momentul vânzării sau au primit o plată directă, care a compensat răspunderea lor normală pentru o parte a accizelor pentru benzină. Creditul fiscal a fost utilizat numai într-o măsură mai mică pentru amestec pentru a compensa obligația de impozit pe venit. Aceasta este o contribuție financiară, sub forma anulării unor venituri publice, care conferă un avantaj beneficiarilor sub forma unei obligații fiscale reduse. Programul este limitat la societățile implicate în industria bioetanolului, și anume amestecul de bioetanol, și este, prin urmare, pasibil de măsuri compensatorii.

(145)

Ancheta a stabilit, însă, că schema de subvenționare principală, creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol, a expirat la sfârșitul anului 2011 și nu a fost reintrodus.

(146)

Ca urmare a comunicării faptelor și considerațiilor esențiale pe baza cărora Comisia a hotărât continuarea anchetei fără să impună măsuri provizorii, una dintre părți a susținut că diferitele formulare fiscale permit beneficiarilor să continue să solicite această subvenție după 31 decembrie 2011.

(147)

Drept răspuns la această solicitare se remarcă faptul că, potrivit anchetei, creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol a fost solicitat, în principal, de un producător de amestecuri ca un credit pentru acciză, atunci când efectua amestecuri de bioetanol cu benzină pentru a reduce obligația solicitantului în ceea ce privește accizele. Creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol a fost utilizat numai într-o măsură mai mică pentru a compensa obligația solicitantului privind impozitul pe venit. Este de la sine înțeles că se scurge o anumită perioadă de timp între momentul în care se efectuează amestecul și cel în care se achită creditul datorat solicitantului. Suma creditelor fiscale pentru amestecuri în cursul PA este legată și de efectuarea amestecului înainte de PA. În consecință, în afara cazului în care sistemul este aplicat în mod retroactiv, în momentul în care se decide impunerea sau nu a măsurilor definitive în 2012, orice solicitări privind creditul fiscal pentru amestecuri ar fi nesemnificative. Prin urmare, nu există elemente care să dovedească continuarea subvenției.

(148)

Aceeași parte interesată a susținut că, din dispozițiile articolului 15 alineatul (1) paragraful patru reiese în mod clar că o subvenție nu ar trebui să fie considerată drept „retrasă” până când partea reclamată nu a adus probe convingătoare că nu ar mai fi posibile niciun fel de plăți, în cadrul niciunui sistem de care să beneficieze producătorii/exportatorii produsului în cauză. Totuși, ar trebui să se noteze că creditul fiscal pentru amestecuri de bioetanol a fost unicul sistem de subvenționare care a oferit subvenții potențial compensabile în cursul PA și că acest sistem a expirat. Celelalte sistem examinate care au adus beneficii directe industriei bioetanolului au fost nesemnificative. Prin urmare, acest argument este respins.

(149)

Partea interesată a susținut, de asemenea, că impozitul pe venituri aplicat producătorilor de bioetanol celulozic, care este descris în considerentele 79-85 de mai sus, constituie un sistem menit să înlocuiască sistemul creditului fiscal pentru amestecuri ca un mijloc de subvenționare a produsului în cauză. Drept răspuns la această afirmație se remarcă faptul că, în timp ce asistența oferită primei generații de bioetanol a fost aproape eliminată, sistemele referitoare la a doua generație s-au amplificat Totuși, producția de biocarburanți de a doua generație este nesemnificativă și, prin urmare, subvențiile acordate la acest nivel sunt foarte limitate. Ar trebui clarificat faptul că impozitul pe venituri pentru producătorii de bioetanol celulozic nu constituie un sistem de înlocuire a sistemului de credit fiscal pentru amestecuri, pentru simplul motiv că există deja. Mai mult, impozitul pe venituri aplicat producătorilor de bioetanol celulozic este, după cum sugerează denumirea sistemului, un stimulent pentru producătorii de bioetanol celulozic. Creditul fiscal pentru amestecuri constituie un stimulent pentru producătorii de amestecuri. Ancheta a arătat că, în majoritatea cazurilor, solicitantul creditului fiscal pentru amestecuri a fost un producător/comerciant de amestecuri cu obligații fiscale privind accizele, cum ar fi o companie petrochimică. Cu alte cuvinte, nu producătorii de bioetanol au solicitat majoritatea creditelor fiscale pentru amestecuri în cursul PA. Prin urmare, nu se poate susține că impozitul pe venituri aplicat producătorilor de bioetanol celulozic înlocuiește creditul fiscal pentru amestecuri. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(150)

În sfârșit, partea interesată a susținut că, după încheierea sistemului creditelor fiscale pentru amestecuri se mai pot acorda subvenții, datorită continuării utilizării plății activelor fixe din subvenții. S-a susținut că, în cazul unor subvenții recurente legate de achiziționarea unor active fixe, beneficiile rezultate din anii precedenți în cadrul perioadei de depreciere ar trebui să fie luate în considerație la calculul profitului. În primul rând, se remarcă faptul că subvenția nu este legată de achiziționarea de active fixe. Creditul fiscal pentru amestecuri constituie o subvenție recurentă în sensul că este periodic, iar beneficiile sunt susceptibile să crească în anul în care aceasta este acordată. Mai mult, astfel cum se menționează mai sus, în timpul PA, solicitanții nu au fost decât într-o mică măsură producători de bioetanol. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(151)

Statisticile furnizate de autoritățile americane au arătat în general o utilizare foarte scăzută a creditului fiscal al micului producător, în contrast cu solicitările prezentate pentru creditul fiscal pentru amestec. O comparație a sumei totale solicitate în temeiul prezentului stimulent în raport cu producția totală de bioetanol a arătat o subvenționare nesemnificativă per ansamblu în PA.

(152)

Nu au existat solicitări în ceea ce privește creditul pentru impozitul pe venit din partea producătorilor de bioetanol celulozic în cursul anchetei care să coincidă cu lipsa producției comerciale de bioetanol celulozic până la sfârșitul PA.

(153)

Ancheta a stabilit că Programul pentru bioenergie al Departamentului pentru Agricultură a expirat în 2006 și nu a fost reintrodus. În ceea ce privește Programul pentru bioenergie al USDA pentru combustibili avansați, Programul de asistență al USDA pentru biorafinării, Programul de asistență al USDA privind cultura de biomasă, Programul USDA de energie rurală pentru America și Granturile pentru proiecte de biorafinării acordate de Departamentul pentru Energie, ancheta a arătat că, în măsura în care aceste șase programe au oferit beneficii pentru producția de bioetanol în cursul PA, valoarea subvențiilor a fost nesemnificativă.

3.3.   PROGRAME DE STAT

3.3.1.   Introducere

(154)

Ancheta a arătat că trei programe de stat, și anume Granturile pentru infrastructură E85, derulate de statul Illinois, Granturile pentru infrastructură privind biocombustibilii derulate de statul Iowa, precum și Granturile pentru infrastructura E85 de aprovizionare cu combustibil derulate de statul Minnesota nu sunt aplicabile producătorilor de bioetanol. Aceste programe oferă unităților de vânzare cu amănuntul a combustibilului asistență pentru instalarea de pompe de combustibil capabile de a livra combustibil cu conținut mare de etanol și sunt limitate la comercianții de bioetanol cu amănuntul. În consecință, producătorii de bioetanol nu mai beneficiază de prestații de la aceste programe. În acest sens, se remarcă faptul că niciuna dintre societățile din eșantion nu a primit beneficii de la aceste programe în mod direct sau indirect.

(155)

Mai mult decât atât, autoritățile din SUA au clarificat că statul Minnesota nu are un program de credit pentru investiții privind etanolul celulozic, astfel cum a susținut reclamantul. A fost clarificat faptul că statul Minnesota a adoptat o lege la începutul anului 2010 numită „Creditul pentru investiții pentru întreprinderi mici”, denumită în mod obișnuit „Creditul pentru investitori-înger”. Contrar celor afirmate în plângere, „Creditul pentru investitori-înger” nu prevede credite fiscale pentru întreprinderi, ci mai degrabă pentru investitorii care investesc în întreprinderi mici.

3.3.2.   Granturi pentru instalațiile de producție a biocombustibililor din Illinois

(156)

Potrivit autorităților din Statele Unite ale Americii, acest sistem nu era în funcțiune în cursul PA, nu a primit finanțare din iulie 2007 și a fost nefuncțional din anul 2008 atunci când fondurile s-au epuizat. Când era în vigoare, programul autoriza granturi pentru construirea de noi instalații de producere a combustibilului regenerabil sau extinderea instalațiilor existente.

(157)

Două granturi au fost acordate în 2008, când programul era încă în funcțiune, și două societăți din afara eșantionului, situate în Illinois, a primit fiecare o grant. Cu toate acestea, acest program nu mai este în funcțiune și niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a beneficiat de prestații în cadrul acestui sistem în PA.

3.3.3.   Programul de credite reînnoibile automate pentru energia alternativă din Iowa

(158)

Programul de credite reînnoibile automate pentru energia alternativă din Iowa (AERLP) este autorizat prin secțiunea 476.46 a Codului din Iowa 1997, astfel cum a fost modificat. Acest cod afirmă că Centrul de Energie din Iowa va institui și administra un program de credite reînnoibile automate pentru energia alternativă și va crea un fond de credite reînnoibile automat pentru energie alternativă în mandatul Trezorierului de Stat care urmează să fie administrat de Centrul pentru Energie.

(159)

Banii din fondul AERLP pot fi utilizați pentru a furniza împrumuturi pentru construirea de instalații de producere a energiei alternative sau instalații hidroelectrice de mici dimensiuni, astfel cum sunt definite în secțiunea 476.46 din Codul din Iowa 1997, modificat.

(160)

Potrivit autorităților americane, nicio instalație de producție a bioetanolului nu a primit împrumuturi în conformitate cu AERLP pentru anii 2008, 2009, 2010 și în PA. Niciuna dintre societățile care fac parte din eșantion nu au beneficiat de avantaje în cadrul acestui sistem. În consecință, s-a decis să nu se continue investigarea acestui sistem, în contextul prezentei proceduri.

3.3.4.   Creditul privind impozitul aplicat producției de etanol din Nebraska

(161)

Rata actuală de impozitare a carburanților din statul Nebraska este de 0,267 USD per galon pentru toate tipurile de benzină, gazohol, motorină, bioetanol și gaze comprimate vândute în stat. Sistemul de stimulare a producției de etanol în vigoare în cursul PA prevede un credit fiscal de 0,18 USD per galon pentru instalațiile calificate de producție a etanolului în funcțiune la sau înainte de 30 iunie 2004.

(162)

Termenul limită pentru participarea la acest program a fost 16 aprilie 2004. O unitate de producție calificată trebuie să fi fost situată în statul Nebraska și trebuie fie: (i) să nu fi intrat în producție la sau înainte de 1 septembrie 2001 sau (ii) să nu fi primit credite înainte de 1 iunie 1999. Orice fermentare, distilare și deshidratare trebuie să aibă loc la instalația calificată.

(163)

De acest sistem nu a beneficiat niciuna dintre societățile incluse în eșantion. În orice caz, se pare că valoarea subvenției a fost neglijabilă în comparație cu producția totală de bioetanol din Statele Unite ale Americii.

3.3.5.   Stimulentul pentru producerea de etanol din Dakota de Sud

(164)

Statul Dakota de Sud gestionează un program de plată a producătorilor de bioetanol care prevede asistență financiară pentru instalațiile eligibile de bioetanol de 0,20 USD per galon de bioetanol produs până la o sumă eventuală de 1 milion USD anual per instalație.

(165)

Alcoolul etilic trebuie să fie complet distilat și produs în Dakota de Sud, de puritate 99 %, distilat din cereale și denaturat. Plata pentru producția de etanol este disponibilă doar pentru alcoolul etilic admisibil produs de instalațiile care au început producția la sau înainte de 31 decembrie 2006.

(166)

Fiecare instalație eligibilă poate primi maxim 83 333 USD pe lună ca plăți de stimulare a producției. În cazul în care nu sunt disponibile fonduri suficiente pentru a efectua plata lunară de 83 333 USD pentru fiecare unitate de producție a bioetanolului, fiecare unitate primește o cotă parte din fondurile disponibile pe baza galoanelor de alcool etilic produse în acea lună proporțional cu toate galoanele de alcool etilic admisibil produse la toate instalațiile calificate. Fiecare instalație eligibilă poate primi o sumă maximă de 1 milion USD pe an și pentru toți anii de participare în program o sumă maximă de 9 682 000 USD ca plăți de producție. Ca atare, subvențiile sunt recurente și considerate a fi utilizate în anumiți ani.

(167)

Ancheta a arătat că două dintre societățile care fac parte din eșantion au beneficiat de avantaje în cadrul acestui sistem în timpul PA. Pentru ambele societăți, suma subvențiilor a fost calculată pe baza sumei plăților încasate în timpul PA. Suma subvențiilor a fost, astfel, alocată având ca numitor corespunzător vânzările totale de bioetanol efectuate de societățile vizate în timpul PA

(168)

Acest calcul a arătat că valoarea subvenției pentru ambele societăți a fost nesemnificativă.

3.3.6.   Concluzie referitoare la programele de stat

(169)

Ancheta a arătat că două dintre sistemele de stat din SUA identificate de reclamant, și anume, Creditul privind impozitul aplicat producției de etanol din Nebraska și Stimulentul pentru producere de etanol din Dakota de Sud, au oferit subvenții pentru producerea de bioetanol sub formă de contribuții financiare care conferă un avantaj producătorilor din aceste state. Deși sistemele par a fi specifice în cadrul statelor în cauză, valoarea subvențiilor este nesemnificativă în comparație cu producția totală de bioetanol din Statele Unite ale Americii. În ceea ce privește subvențiile primite de către societățile din eșantion, s-a ajuns, de asemenea, la concluzia că valoarea subvenției a fost nesemnificativă.

3.4.   VALOAREA SUBVENȚIILOR CARE FAC OBIECTUL MĂSURILOR COMPENSATORII ÎN CURSUL PERIOADEI DE ANCHETĂ

(170)

Ancheta a arătat că toate sistemele examinate, cu excepția celui menționat în considerentul 171 de mai jos, au fost neglijabile și nu au fost compensabile în cursul PA.

(171)

Conform mențiunilor din considerentele 53-71 de mai sus, ancheta a arătat că Guvernul SUA oferă un credit fiscal pentru amestecuri de 0,45 USD per galon de bioetanol utilizat pentru producerea unui amestec de combustibil și alcool de care beneficiază producătorii de amestecuri de etanol.

(172)

Ca atare, subvenția a fost acordată pe o bază unitară, și anume prin referire la cantitățile de bioetanol utilizate. Beneficiul este, de asemenea, legat de produsul importat în Uniune.

(173)

Valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază este de 0,45 USD per galon.

(174)

Se remarcă faptul că valoarea subvenției depinde de proporția, în greutate, de bioetanol în amestec.

(175)

Se consideră că valoarea subvenției este de 0,45 USD per galon la nivel de țară, deoarece întreaga cantitate de bioetanol produsă în Statele Unite, inclusiv exporturile către Uniune, în cele din urmă a beneficiat de creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol. Prin urmare, nu este necesar să se diferențieze între operatorii economici, în special deoarece subvenția este rareori acordată producătorilor de bioetanol, dar în principal comercianților/operatorilor care amestecă bioetanolul.

(176)

În urma comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora Comisia a decis să continue ancheta fără instituirea de măsuri provizorii, mai multe părți au susținut că în orice caz, producătorilor din eșantion ar trebui să le fie alocate marje individuale de subvenție, iar în cazul în care aceștia nu au primit creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol ar trebui să li se atribuie o marjă de subvenție zero.

(177)

În conformitate cu articolul 15 din regulamentul de bază, orice regulament de instituire a taxei va specifica fie taxa pentru furnizorii individuali fie țara furnizoare în cauză. În acest caz, s-a constatat că structura industriei bioetanolului și modul în care au fost acordate subvențiile, în special creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol, orice marje individuale de subvenție nu ar fi reprezentative și nu ar reflecta situația reală de pe piața de bioetanol, în special în ceea ce privește exportul.

(178)

Este clar din Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii și Articolul VI:3 din GATT că scopul oricăror măsuri este de a compensa efectul importurilor care fac obiectul unor subvenții.

(179)

În cazul în speță, probele găsite în cursul anchetei au arătat că toți exportatorii de bioetanol din SUA erau subvenționați cu o sumă maximă de 0,45 USD per galon în timpul PA. Se remarcă faptul că la un moment dat în cursul anchetei, a devenit clar faptul că niciun eșantion nu era reprezentativ, în special datorită naturii subvenționării în cazul de față. Mai mult, producătorii care fac parte din eșantion nu au exportat produsul în cauză în Uniune.

(180)

Într-adevăr, activitatea de amestecare a fost cea care a generat creditul, indiferent de faptul că producătorul de amestecuri este un producător sau un exportator. În cazul de față s-a stabilit că exportatorii au fost în mod predominant cei care au solicitat credit fiscal pentru amestecul de bioetanol.

(181)

De asemenea, s-a susținut că, pe lângă atribuirea unor marje individuale de subvenție pentru societățile incluse în eșantion, Comisia ar trebui să furnizeze o analiză transversală cu privire la modul în care creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol poate fi atribuit în mod automat și poate aduce beneficii producătorilor. Cererea privind analiza transversală pare nefondată. Subvenția se plătește o singură dată și produsul nu se schimbă. Bioetanolul, produsul exportat în UE, face obiectul unor subvenții. Prin urmare, nu este nevoie de o astfel de analiză.

3.5.   EVOLUȚII ULTERIOARE PERIOADEI DE ANCHETĂ

(182)

Părțile au subliniat faptul că principalul sistem de subvenții, creditul fiscal pentru amestecuri, care a conferit subvenții compensatorii beneficiarilor din SUA în perioada de anchetă, a expirat la sfârșitul anului 2011 și nu a fost reintrodus. Acestea au remarcat faptul că articolul 15 din regulamentul de bază prevede că nu se impun măsuri în cazul în care subvenția sau subvențiile sunt retrase sau atunci când subvențiile nu mai conferă un avantaj exportatorilor în cauză.

(183)

Având în vedere încetarea, în prezent, a principalului sistem de subvenții identificat în perioada de anchetă și faptul că nu există semne că acesta va fi introdus, aceste părți au considerat că instituirea unor măsuri compensatorii definitive nu ar fi justificată. Acestea au susținut, de asemenea, că orice impunere a unor măsuri definitive ar depăși oricum ceea ce este necesar pentru a contracara efectele subvenționării la momentul la care aceste măsuri vor fi impuse.

(184)

Ancheta a arătat că creditul fiscal pentru amestecul de bioetanol oferit în cursul PA a fost retras la sfârșitul anului 2011. Având în vedere că acest eveniment s-a produs după încheierea perioadei de anchetă, Comisia a contactat, astfel, în mai multe rânduri autoritățile SUA pentru a primi informații suplimentare în privința încetării definitive a principalului sistem de subvenții.

(185)

Informațiile colectate în cursul anchetei la sediile autorităților SUA și clarificările ulterioare oferite au dovedit că anumite sume au fost plătite beneficiarilor din SUA imediat după perioada de anchetă, și anume în cursul exercițiului fiscal american 2012, care s-a desfășurat între 1 octombrie 2011 și 30 septembrie 2012. Deși aceste sume ar continua să conducă la menținerea subvenționării peste pragul de minimis în primul trimestru al anului fiscal 2012, sumele plătite după această perioadă, și în special la sfârșitul anului 2012, ar fi neglijabile în lumina încheierii principalului sistem de subvenții în decembrie 2011. Până în prezent, nu există semne de reinstaurare a creditului fiscal pentru amestec și orice reinstaurare a sistemului respectiv ar necesita, în mod normal, o decizie a Congresului Statelor Unite ale Americii.

4.   ÎNREGISTRAREA IMPORTURILOR DIN ȚARA ÎN CAUZĂ

(186)

Reclamantul a solicitat în mai multe rânduri înregistrarea importurilor de bioetanol originar din Statele Unite ale Americii în vederea colectării retroactive a taxelor. Cererea conținea suficiente elemente de probă pentru a justifica înregistrarea, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(187)

Comisia a considerat că, deși ar fi concluzionat provizoriu că principalul program de subvenții în vigoare în cursul perioadei de anchetă a încetat, în sensul că nu mai conferea un avantaj în momentul în care ar fi fost impuse măsuri provizorii, existau dovezi că SUA ar putea restabili acest sistem de subvenții. Astfel, pentru a păstra drepturile Uniunii Europene în aceste condiții speciale, Comisia a decis ca importurile de produs în cauză să se supună înregistrării în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, astfel încât, în final, măsurile să poată fi percepute retroactiv pentru acele importuri de la data înregistrării. Regulamentul (UE) nr. 771/2012 al Comisiei a fost publicat la 24 august 2012 în acest sens (9).

5.   ÎNCHEIEREA PROCEDURII ANTISUBVENȚIE ȘI DE ÎNREGISTRARE

(188)

Ancheta a stabilit că, în afară de sistemul principal de subvenționare, creditul fiscal pentru amestec descris în considerentele 53-71 de mai sus, suma subvențiilor primite pentru toate celelalte sisteme de subvenționare examinate a fost nesemnificativă și nu poate face obiectul unor compensații în cursul PA.

(189)

Astfel cum se menționează în considerentele 182-185 de mai sus, sistemul principal de subvenționare, creditul fiscal pentru amestec, a expirat la sfârșitul anului 2011 și nu a fost reintrodus. Informațiile disponibile conduc cu claritate la încetarea principalul sistem de subvenționare. Până în prezent, nu există semne de reinstaurare a creditului fiscal pentru amestec și orice reinstaurare a sistemului respectiv ar necesita, în mod normal, o decizie a Congresului Statelor Unite ale Americii.

(190)

Articolul 15 din regulamentul de bază prevede că nu se impun măsuri în cazul în care subvenția sau subvențiile sunt retrase sau s-a demonstrat că subvențiile nu mai conferă un avantaj exportatorilor în cauză.

(191)

Se notează, de asemenea că, în conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din regulamentul de bază, nu va avea loc o încheiere imediată a procedurii în cazul în care se stabilește că suma subvențiilor care fac obiectul unei compensații este de minimis, și anume sub 2 % ad valorem.

(192)

Având în vedere retragerea principalului sistem de subvenționare instituit în cursul PA și faptul că suma subvențiilor primite pentru toate celelalte sisteme de subvenționare examinate a fost inferioară pragului de minimis în cursul PA în sensul articolului 14 alineatul (3) din regulamentul de bază, se consideră că impunerea unor măsuri definitive nu este justificată.

(193)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că prezenta anchetă antisubvenție ar trebui să fie încheiată.

(194)

În conformitate cu încheierea prezentei anchete, înregistrarea importurilor ar trebui să se încheie.

(195)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențial, pe baza cărora s-a preconizat să se recomande încheierea procedurii Părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații ca urmare a acestei comunicări.

(196)

Prin urmare, în lumina celor de mai sus, Comisia a concluzionat că procedura antisubvenție privind importurile în Uniune de bioetanol originar din Statele Unite ale Americii ar trebui încheiată fără instituirea de măsuri antisubvenție și că înregistrarea importurilor ar trebui, de asemenea, să fie încheiată,

6.   COMITETUL CONSULTATIV

(197)

În cadrul Comitetului consultativ au fost ridicate obiecții cu privire la încheierea acestei proceduri antisubvenție. În consecință, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009, procedura va fi încheiată dacă, în interval de o lună, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, nu a decis în alt sens. Această decizie va fi apoi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Procedura antisubvenție privind importurile de bioetanol, denumit uneori „etanol combustibil”, mai precis alcoolul etilic obținut din produse agricole (astfel cum este menționat în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), denaturat sau nedenaturat, cu excepția produselor cu un conținut de apă mai mare de 0,3 % (m/m) măsurat conform standardului EN 15376, precum și alcoolul etilic obținut din produse agricole (astfel cum este menționat în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) existent în amestecuri cu benzină, cu un conținut de alcool etilic de peste 10 % (v/v), originar din Statele Unite ale Americii, încadrat în prezent la codurile NC ex 2207 10 00, ex 2207 20 00, ex 2208 90 99, ex 2710 12 11, ex 2710 12 15, ex 2710 12 21, ex 2710 12 25, ex 2710 12 31, ex 2710 12 41, ex 2710 12 45, ex 2710 12 49, ex 2710 12 51, ex 2710 12 59, ex 2710 12 70, ex 2710 12 90, ex 3814 00 10, ex 3814 00 90, ex 3820 00 00 și ex 3824 90 97 este încheiată.

Articolul 2

Autoritățile vamale sunt invitate să înceteze înregistrarea importurilor efectuată în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 771/2012. Nu se percepe nicio taxă compensatorie asupra importurilor astfel înregistrate.

Articolul 3

Regulamentul (UE) nr. 771/2012 se abrogă.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2012.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 188, 18.7.2009, p. 93.

(2)  JO C 345, 25.11.2011, p. 13.

(3)  JO C 345, 25.11.2011, p. 7.

(4)  JO L 229, 24.8.2012, p. 20.

(5)  A se vedea Codul administrației fiscale din SUA (IRC) – secțiunea 40(b)(4) punctul E.

(6)  A se vedea www.ethanol.org – RFS (Standardul pentru combustibilii regenerabili) în temeiul Legii privind independența și securitatea energetică din 2007.

(7)  Ancheta a relevat că, pentru a beneficia de creditul privind amestecul de alcool, astfel cum este definit în secțiunea 40(b)(3) din IRC, în SUA este suficient să se amestece bioetanol pur cu o cantitate minimă de 0,1 % benzină.

(8)  De exemplu (a) Informațiile publicate de Coaliția americană a etanolului (ACE) pe internet (b) Legea privind politica energetică (EPA) din 2005, în special P.L. 110-58(c) Legea privind independența și securitatea energetică din 2007 (P.L. 110-140, H.R.6), care a modificat și ridicat Standardul pentru combustibili regenerabili (RFS), impunând utilizarea unei cantități de 9 miliarde de galoane de combustibili regenerabili în 2008 și de 13,9 miliarde de galoane în 2011, (d) fișe informative emise de Departamentul pentru Energie al SUA în cadrul acțiunilor „Orașe curate” etc.

(9)  JO L 229, 24.8.2012, p. 20.