C_2011218RO.01008701.xml

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la răspunsul la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a celui de-al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative și la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor

La 9 februarie 2011, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

„Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la răspunsul la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a celui de-al șaptelea program-cadru pentru activități de cercetare, de dezvoltare tehnologică și demonstrative și la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor”

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la ….

Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor [articolele 20 și 57 alineatul (1) din Regulamentul de procedură], Comitetul Economic și Social European l-a numit pe dl WOLF raportor general în cadrul celei de-a 471-a sesiune plenară, care a avut loc la 4 și 5 mai 2011 (ședința din 4 mai 2011) și a adoptat prezentul aviz cu 118 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 3 abțineri.

1.1 Comitetul salută Raportul Grupului de experți și sprijină pe deplin recomandările conținute în acesta; sprijină, de asemenea, poziția adoptată în acest sens în comunicarea Comisiei, cu privire la care își exprimă un punct de vedere specific.

1.2 Cu referire și la Raportul Grupului de experți, Comitetul recomandă în special:

1.3 Comitetul invită statele membre să-și respecte pe deplin obligația de a aloca 3 % din PIB cercetării și chiar să depășească acest obiectiv, dacă este posibil din punct de vedere economic.

1.4 Cu referire la terminologia aleasă în Raportul Grupului de experți pentru cele trei categorii de cercetare, Comitetul are rezerve față de termen de „știință pentru știință”. El recomandă să se folosească în locul acestuia termenul de „știință pentru cunoaștere”.

1.5 Comitetul salută poziția Comisiei cu privire la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor. Comitetul sprijină evaluarea Grupului de experți și consideră că acest mecanism este un instrument financiar foarte util, care promovează inovarea.

2.1 În conformitate cu deciziile Parlamentului European și Consiliului, s-a realizat o evaluare intermediară (1) a celui de-al 7-lea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare de către un grup de experți externi. În acest context, au fost formulate 10 recomandări foarte clare, care merită urmate. Cu privire la acest raport al Grupului de experți și la recomandările acestuia, Comisia a elaborat comunicarea menționată mai sus, în care răspunde recomandărilor prezentate în evaluarea intermediară.

Prezentul aviz al Comitetului se referă la această comunicare și prin urmare și la Raportul Grupului de experți și la recomandările acestuia.

2.2 În comunicarea Comisiei, sunt examinate în special următoarele afirmații din recomandările Raportului Grupului de experți:

2.3 În esență, Comisia este de acord cu aceste recomandări ale Raportului Grupului de experți și își declară intenția de a ține seama în mod corespunzător de acestea în următorul program-cadru. Cu toate acestea, Comisia operează modificări în general minore legate de importanța temelor tratate și adaugă anumite explicații și interpretări clarificatoare.

3.1 Comitetul recunoaște faptul că Raportul Grupului de experți și comunicarea Comisiei referitoare la acesta constituie baza pentru Cartea verde a Comisie (2), în care sunt prezentate principiile avute în vedere de Comisie pentru finanțarea cercetării și inovării pe viitor. Prin urmare, acestor două documente le revine o importanță care depășește cadrul unei simple evaluări intermediare.

3.2 Comitetul constată cu mare satisfacție că cele mai multe dintre recomandările de mai sus (punctul 2.2) din Raportul Grupului de experți corespund în mare parte afirmațiilor și recomandărilor prezentate deja în avizele anterioare ale Comitetului.

3.3 În acest sens, Comitetul se exprimă pe scurt cu privire la câteva din recomandările din Raportul Grupului de experți comentate de Comisie:

3.3.1 Promovarea obiectivelor Spațiului european de cercetare (SEC) și ale inițiativei „O Uniune a inovării” prin integrarea capacităților de cercetare.

Comitetul sprijină clar recomandarea prezentată în acest sens în Raportul Grupului de experți, conform căreia finanțarea UE trebuie să se concentreze pe acele domenii în care este vitală o masă critică și în care succesul depinde de cooperarea transnațională. În opinia Comitetului, aceasta se referă în special la cercetarea în colaborare de succes, care joacă un rol vital și integrator și prin urmare trebuie menținută și extinsă.

3.3.2 Dezvoltarea și înființarea unor infrastructuri de cercetare de înaltă calitate.

Comitetul este întru totul de acord cu acest obiectiv, conform pozițiilor adoptate în avizele anterioare. Întrucât infrastructurile majore depășesc în general capacitatea statelor membre de a le finanța și de a le utiliza, acestea îndeplinesc condiția prevăzută la punctul 3.3.1 și, prin urmare, ar trebui să beneficieze de un sprijin fiabil din partea Comisiei în faza de construcție și operare.

În timp ce în Raportul Grupului de experți se afirmă: „Procentul din bugetul total al UE care revine PC7 la încheierea sa ar trebui considerat minim” – ceea ce reprezintă, în opinia Comitetului, poziția minimă care merită încă susținută –, reacția Comisiei în comunicarea sa denotă o poziție chiar mai defensivă în această privință. Comitetul este extrem de îngrijorat cu privire la această tendință, care contravine tuturor afirmațiilor și obiectivelor politice de până acum în legătură cu Strategia UE 2020. Prin urmare, Comitetul îndeamnă Comisia și toți factorii politici relevanți să acorde obiectivelor cercetării și inovării în cadrul bugetului UE și Strategiei UE 2020 statutul și greutatea necesare.

Comitetul este pe deplin de acord și face trimitere la avizele sale INT/545 (3) și INT/571. Inovațiile duc la progres, creștere economică, prosperitate, securitate socială, competitivitate pe plan internațional și ocuparea forței de muncă. Inovațiile necesită și, totodată, sprijină un climat social de încredere în viitor și încredere în sine, care poate contribui la noi progrese și la un dinamism constructiv, pentru a înfrunta concurența existentă la nivel global. Pentru a înflori, acestea au nevoie de o abordare europeană și de o piață unică europeană, în care Spațiul european de cercetare să joace un rol central, împreună cu un solid program-cadru pentru cercetare și dezvoltare.

Comitetul este pe deplin de acord și face trimitere la avizul său pe această temă (4) (chiar dacă metafora „saltului cuantic” – utilizată în unele versiuni lingvistice – reprezintă o interpretare greșită a conceptului fizic). Numărul în creștere al diferitelor programe și instrumente, care adesea urmează reguli și proceduri foarte divergente, reprezintă o problemă gravă a finanțării cercetării în UE. Această complexitate este agravată și mai mult de regulile, uneori foarte diferite, ale statelor membre și ale organismelor lor de finanțare naționale. Prin urmare, este necesară o simplificare radicală, inclusiv acceptarea practicilor contabile uzuale ale statelor membre.

3.3.6 În pachetul de măsuri de finanțare din PC7 și în programele succesoare, abordările „bottom-up” și „top-down” privind cercetarea ar trebui să se regăsească într-o altă proporție.

Corect, dacă aceasta vrea să spună că abordărilor de jos în sus trebuie să li se acorde o importanță mai mare. În timp ce abordările de sus în jos rezultă dintr-o perspectivă strategică a părților interesate cu rol de conducere pe baza stadiului actual al cunoașterii, abordările de jos în sus utilizează potențialul creativ al oamenilor de știință și al inginerilor a căror activitate se concentrează direct pe aspectele care necesită investigație sau îmbunătățiri. Chiar și când este vorba de aspecte sociale majore, precum sănătatea, clima și energia, sau de tehnologii generice esențiale, ar trebui să se pună un accent mai puternic pe ideile lansate de jos în sus și pe propunerilor care provin din cadrul comunității științifice largi, mai degrabă decât numai pe directive venite de sus. „Investițiile realizate în contextul politicii în materie de inovare ar trebui orientate către inovațiile la locul de muncă în sens organizațional și cele bazate pe contribuția salariaților” (5).

Corect, cum s-a afirmat deja în mai multe avize ale Comitetului care abordează problema multiplicării continue a instrumentelor; aceasta se referă direct și la punctul 3.3.5. În măsura în care se consideră că afirmațiile clare din Raportul Grupului de experți (6) nu sunt suficiente în acest scop, instrumentele de finanțare ar trebui examinate împreună cu o gamă largă de utilizatori pentru a vedea ce instrumente au avut succes, astfel încât să se elimine sau să se reducă instrumentele mai puțin folositoare.

3.3.8 Ar trebui adoptate noi măsuri de creștere a participării feminine la PC7 care să fie aplicate în anii rămași din programul-cadru.

Corect. În primul rând, aceasta necesită încurajarea femeilor să studieze știință sau tehnologie. Apoi, se aplică chestiunii generale de gen a ocupării pozițiilor profesionale de către femei. În ceea ce privește carierele în cercetare și dezvoltare, o problemă specifică constă în asigurarea unor posibilități suficiente de carieră duală (7), care sunt deosebit de importante, având în vedere mobilitatea necesară a cercetătorilor.

3.3.9 Activități pregătitoare pentru creșterea participării statelor membre care sunt subreprezentate prin ameliorarea legăturilor dintre fondurile structurale și programul-cadru.

Corect, a se vedea în acest sens Avizul Comitetului privind Cartea verde. Comitetul sprijină afirmația făcută în această privință în Cartea verde a Comisiei (8): „Pe termen lung, excelența de nivel mondial se poate dezvolta doar într-un sistem în care toți cercetătorii din întreaga UE dispun de mijloacele necesare pentru a atinge excelența și, în cele din urmă, pentru a concura pentru locurile fruntașe. Pentru aceasta, statele membre trebuie să urmărească programe de modernizare ambițioase pentru baza lor de cercetare publică și să sprijine finanțarea din fonduri publice. Finanțarea UE, inclusiv prin intermediul fondurilor politicii de coeziune, ar trebui să contribuie la dezvoltarea excelenței, acolo unde și dacă este cazul.”

Corect, Comitetul și-a exprimat deja sprijinul pentru această acțiune importantă (9). Cooperarea internațională are un impact favorabil asupra progresului științific și tehnologic, dar și asupra înțelegerii între popoare. Ar trebui să se recunoască faptul că s-au realizat multe lucruri în acest domeniu. Cu toate acestea, succesul cooperării internaționale depinde și de atractivitatea Spațiului european de cercetare și de performanța universităților și a institutelor de cercetare europene.

3.4 Comitetul salută poziția Comisiei cu privire la Raportul Grupului de experți privind evaluarea intermediară a mecanismului de finanțare cu partajarea riscurilor. Comitetul sprijină evaluarea Grupului de experți și consideră că acest mecanism este un instrument financiar foarte util, care promovează inovarea. În acest sens face trimitere și la cerințele sale privind capitalul de risc, în special în cazul înființării de noi întreprinderi, de exemplu de la punctul 4.8 din Avizul său privind o Uniune a inovării (10).

4.1 În acest capitol, Comitetul dorește să abordeze acele aspecte care, în opinia sa, nu au fost tratate suficient de clar în comunicarea Comisiei sau care impun comentarii asupra Raportului Grupului de experți.

Comisia a elaborat deja o comunicare în care evidențiază importanța pentru competitivitatea la nivel global a unei poziții fruntașe în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor generice esențiale, iar Comitetul a redactat un aviz pe această temă (11). Dezvoltarea și disponibilitatea tehnologiilor generice esențiale reprezintă o condiție prealabilă vitală pentru ca economia europeană să facă față concurenței globale și să îndeplinească sarcinile impuse de marile provocări societale. Cu toate acestea, în comunicarea aflată în discuție nu se acordă suficientă importanță acestei teme esențiale. Prin urmare, Comitetul recomandă explicit să se acorde mai multă importanță și vizibilitate acestui chestiuni în cadrul pregătirilor PC8.

În recomandările Raportului Grupului de experți și în comunicarea Comisiei referitoare la acesta nu se examinează suficient succesul vizibil deja al componentei „Idei” a programului-cadru, avizată și coordonată de Consiliul European pentru Cercetare, și al standardului ridicat al activităților derulate în cadrul acesteia. De aceea, Comitetul își reiterează recomandarea ca acestei părți a programului să i se aloce 20 % din bugetul total al PC 8.

Pentru abordarea marilor provocări, Raportul Grupului de experți propune următoarea structură a programului:

Comitetul consideră că aceste formulări sunt foarte pătrunzătoare și oportune, însă este cu atât mai îngrijorat că acestea ar putea să nu reflecte suficient relația complexă între abordări „bottom-up” și „top-down” sau între cercetarea fundamentală și cercetarea aplicată. În acest sens, face trimitere la avizul său INT/571, subliniind aici doar faptul că nu există de fapt cercetare de tipul „știință pentru știință”, ci doar „știință pentru cunoaștere”. În cazul celor trei categorii menționate mai sus propuse în Raportul Grupului de experți, ne putem întreba mai degrabă dacă și în ce măsură noile cunoștințe așteptate în urma cercetării sunt considerate a priori ca fiind relevante și folositoare pentru rezolvarea problemelor existente.

4.4.1 Comitetul face, de asemenea, trimitere la afirmațiile din avizul său INT/545 cu privire la inovațiile incrementale și revoluționare; din acestea rezultă că tocmai inovațiile revoluționare, deschizătoare de drumuri nu au apărut – sau au apărut foarte rar – de pe agenda industriilor deja existente, tocmai datorită lor fiind create industrii și ramuri economice complet noi.

4.4.2 Prin urmare, Comitetul propune reexaminarea acestei terminologii, oricât de sugestivă ar fi, pentru a nu apărea în niciun caz neînțelegeri care ar putea duce la decizii și alocări greșite ale resurselor.

Bruxelles, 4 mai 2011

Președintele Comitetului Economic și Social European

Staffan NILSSON

(1) Disponibilă online la adresa http://ec.europa.eu/research/evaluations.

(6) A se vedea în acest sens Raportul Grupului de experți începând cu punctul 4.3.