2.7.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 165/13

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 325/2012 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de acid oxalic originar din India și din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

În urma hotărârii Tribunalului din 20 mai 2015 (3), măsurile au fost anulate în măsura în care acestea vizau producătorul-exportator chinez Yuanping Changyuan Chemicals Co. Ltd (denumit în continuare „Yuanping”). În urma punerii în aplicare a acestei hotărâri, Comisia a reinstituit măsuri antidumping la importurile produsului în cauză produs de Yuanping începând cu 30 noiembrie 2016 (4).

(3)

Măsurile existente constau într-o taxă ad valorem cu niveluri cuprinse între 14,6 % și 52,2 % pentru importurile din țările în cauză. În ceea ce privește Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), taxele variază între 14,6 % și 37,7 % pentru societățile cooperante din China. Taxa antidumping la nivel național este de 52,2 %. În ceea ce privește India, taxele variază între 22,8 % și 31,5 % pentru societățile cooperante. Taxa la nivel național este de 43,6 %.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare (5), Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor împotriva țărilor în cauză, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă la data de 18 ianuarie 2017 de către Oxaquim S.A.(denumit în continuare „solicitantul”), care reprezintă peste 50 % din totalul producției din Uniune de acid oxalic.

(6)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la continuarea dumpingului și la reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(7)

Întrucât a stabilit că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 12 aprilie 2017 Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(8)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2016 și 31 martie 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada examinată”).

(9)

Comisia a informat în mod oficial solicitantul, celălalt producător cunoscut din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din țările în cauză, importatorii cunoscuți, utilizatorii și operatorii comerciali cunoscuți ca fiind interesați, asociațiile cunoscute care reprezintă producătorii și utilizatorii din Uniune, precum și reprezentanții țărilor exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(10)

Părților interesate li s-a acordat ocazia de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din India și din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Indiei și Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(13)

Trei producători-exportatori din India au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară, iar Comisia a trimis chestionarul tuturor celor trei societăți. Cu toate acestea, doar două societăți indiene au furnizat un răspuns la chestionar.

(14)

Nicio societate din RPC nu a furnizat un răspuns. La 18 mai 2017, Comisia a informat autoritățile chineze prin intermediul unei note verbale că producătorii-exportatori din RPC nu au cooperat cu aceasta. Prin urmare, Comisia a intenționat să își bazeze constatările în ceea ce privește producătorii-exportatori din RPC pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

(15)

Acidul oxalic a fost produs doar de către doi producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea producătorilor din Uniune. Deși au fost trimise chestionare ambelor societăți, numai solicitantul a furnizat un răspuns la chestionar.

(16)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(17)

Șapte societăți au formulat răspunsuri la formularul de eșantionare. Numai una dintre ele a indicat că a importat acid oxalic din țările în cauză. Din cauza acestui număr limitat de societăți, eșantionarea nu a fost considerată necesară.

(18)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(19)

Comisia a trimis chestionare celor doi producători cunoscuți din Uniune, unui număr de trei producători-exportatori indieni, tuturor utilizatorilor cunoscuți și unui număr de șapte importatori neafiliați care au formulat răspunsuri la formularul de eșantionare.

(20)

Au fost primite răspunsuri la chestionare din partea a doi producători-exportatori indieni, a unui producător din Uniune și a cinci utilizatori.

(21)

Comisia a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(22)

Produsul în cauză este acidul oxalic, fie sub formă dihidrată (număr CUS 0028635-1 și număr CAS 6153-56-6), fie sub formă anhidră (număr CUS 0021238-4 și număr CAS 144-62-7), indiferent dacă este sau nu în soluție apoasă, încadrat în prezent la codul NC ex 2917 11 00 (cod TARIC 2917110091) și originar din India și din RPC (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(23)

Acidul oxalic este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de exemplu, ca agent reducător și agent de albire în sinteza farmaceutică și la fabricarea produselor chimice.

(24)

În ancheta inițială, s-a constatat că există două tipuri de acid oxalic; acid oxalic nerafinat și acid oxalic rafinat. Acidul oxalic rafinat, care este produs în RPC, dar nu și în India, este obținut printr-un proces de purificare a acidului oxalic nerafinat, în scopul înlăturării urmelor de fier, cloruri și metale și a altor impurități. În absența cooperării din partea RPC, în cazul actualei anchete de reexaminare s-a presupus că producătorii-exportatori din RPC au fabricat și au exportat acid oxalic rafinat precum în ancheta inițială.

(25)

Acidul oxalic produs și comercializat de industria din Uniune pe piața Uniunii, acidul oxalic produs și comercializat pe piața internă a Indiei și pe cea a RPC și acidul oxalic importat în Uniune din India și RPC au, în esență, aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări finale de bază.

(26)

Prin urmare, aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea producătorilor-exportatori indieni și chinezi.

(28)

În cursul PAR, au continuat exporturile de acid oxalic din RPC și India către Uniune, deși la un volum mai scăzut decât în perioada de anchetă a anchetei inițiale (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2010). Conform datelor Eurostat, importurile de acid oxalic din RPC și India care au intrat în Uniune au reprezentat aproximativ 16 % din piață în cursul PAR.

(29)

Există patru producători cunoscuți de acid oxalic în India, dintre care doi au furnizat un răspuns la chestionar. Pe baza informațiilor de care dispune (7), Comisia a estimat producția totală în India la aproximativ 30 000 de tone metrice. Exporturile totale din India sunt estimate la aproximativ 9 000 de tone metrice, pe baza datelor de care dispune guvernul indian pentru perioada 2016-2017 (8).

(30)

Importurile din India către Uniune în cursul PAR au fost limitate și s-au ridicat la aproximativ 800 până la 900 de tone, pe baza datelor Eurostat și ale guvernului indian.

(31)

Cei doi producători indieni cooperanți au realizat vânzări foarte limitate în Uniune, după ce au înregistrat o scădere începând cu data impunerii măsurilor. Principalul producător-exportator din India în cursul PAR a fost societatea care și-a încetat cooperarea prin faptul că nu a furnizat răspunsuri la chestionar.

(32)

Importurile din India sunt, de asemenea, supuse taxei de 6,5 % conform TVC (9).

(33)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă al celor două societăți indiene care au cooperat a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți de pe piața internă per producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export către Uniune în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, în cursul PAR. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale celor doi producători-exportatori cooperanți pe piața internă au fost reprezentative.

(34)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorii-exportatori cu vânzări interne reprezentative. Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările fiecărui producător-exportator pe piața internă, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că vânzările realizate de cei doi producători-exportatori cooperanți au fost reprezentative.

(35)

Ulterior, Comisia a definit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul PAR, pentru a decide dacă este posibil să utilizeze prețul real al vânzărilor interne pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

Valoarea normală se bazează pe prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

În ceea ce privește cele două societăți indiene care au cooperat în cadrul acestei anchete, s-a stabilit că niciuna dintre ele nu a realizat vânzări care îndeplinesc criteriile de mai sus.

(37)

Valoarea normală este prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor respective de produse în cursul PAR, în cazul în care:

În ceea ce privește una dintre societățile indiene cooperante, Radiant, care a vândut doar un tip de produs pe piața internă și pentru exporturi, valoarea normală a fost determinată pe baza acestei metodologii și au fost utilizate numai vânzările profitabile, reprezentând [10-15] % din vânzări. Aceste criterii nu s-au aplicat în cazul celeilalte societăți indiene cooperante.

(38)

În cazul în care vânzările unui tip de produs al produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale erau absente sau insuficiente, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. Pentru aceste tipuri de produse, valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al producătorului-exportator cooperant în cursul PAR a următoarelor elemente:

(39)

În ceea ce privește cealaltă societate indiană, Star Oxochem, aceasta a vândut două tipuri de produse: unul doar pe piața internă și celălalt aproape exclusiv pentru exporturi (cu câteva vânzări pe piața internă). În ceea ce privește tipul de produs care a fost exportat, nu au existat vânzări profitabile. Valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție a mediei aferente cheltuielilor de vânzare, administrative și altor cheltuieli generale (costuri VAG) și a procentajului din profit, pe baza vânzărilor pe piața internă efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale ale tipului de produs vândut pe piața internă, în conformitate cu metodologia descrisă la considerentul 38.

(40)

În ceea ce privește determinarea costurilor de producție, solicitantul a susținut că costul de producție a nitritului de sodiu, din care se scade venitul din vânzări, ar trebui alocat producției de acid oxalic. În opinia solicitantului, nitritul de sodiu ar trebui considerat drept un subprodus și nu o linie de activitate separată viabilă. Comisia a concluzionat, pe baza probelor colectate în cadrul anchetei, că nitritul de sodiu este un subprodus, deoarece este un produs secundar derivat din procesul de producție a acidului oxalic. Acesta nu reprezintă produsul primar fabricat. Subprodusele pot fi comercializate. Veniturile provenite din vânzările acestora trebuie deduse din costul de fabricare a produsului în cauză, care include costul de producție pentru subprodus. Costul de producție a fost modificat prin ajustări relevante pentru unul dintre producătorii indieni, astfel încât nitritul de sodiu este considerat un subprodus și nu o linie de activitate viabilă.

(41)

Cei doi producători-exportatori cooperanți au exportat în Uniune direct către clienți independenți. Prin urmare, prețul de export a fost prețul efectiv plătit sau de plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta a fost vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(42)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite mai sus la nivel franco fabrică.

(43)

În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și pentru costurile auxiliare, costurile de ambalare, reduceri, costurile de credit, spezele și comisioanele bancare plătite de producătorul-exportator cooperant. Nivelul ajustărilor la prețurile interne s-a situat între 0 % și 5 %. În cazul prețului de export, nivelul s-a situat între 10 % și 25 %. Fiecare dintre cei doi producători-exportatori indieni cooperanți a primit calculele detaliate ale ajustărilor efectuate în comunicarea specifică.

(44)

În contextul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, ambii producători cooperanți au indicat că au beneficiat de „Sistemul de exporturi de mărfuri din India” („MEIS”) (10). MEIS este un sistem al guvernului indian care oferă un stimulent exportatorilor sub forma unui credit pentru taxe pentru a compensa pierderile înregistrate la plata taxelor. Stimulentul este plătit sub forma unui procent din valoarea franco la bord („FOB”) realizată (în schimb valutar liber) pentru anumite mărfuri introduse pe piețe specifice. Acest stimulent la export nu este o ajustare admisibilă pentru compararea prețurilor. Acesta nu se califică drept sistem de rambursare a taxelor (duty drawback scheme), pentru care ar putea fi luată în considerare o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, deoarece articolul 2 alineatul (10) litera (b) permite doar ajustări ale valorii normale și nu ale prețului de export. În plus, valoarea dividendului sub formă de acțiuni nu este calculată în funcție de valoarea taxelor de import care ar fi încorporată în exporturile de produse din aval, ci, în schimb, este stabilită ca procent din valoarea FOB a mărfurilor exportate. De asemenea, indiferent de calcularea valorii stimulentului, funcționarea sistemului nu conduce la o situație în care taxele la import suportate de materialele care intră în componența vânzărilor interne ale produsului similar sunt rambursate sau nu sunt percepute atunci când același produs este exportat către Uniune. Pentru toate motivele de mai sus, nu ar putea fi acceptată nicio ajustare a valorii normale sau a prețului de export.

(45)

Unul dintre producătorii cooperanți a menționat că a beneficiat, de asemenea, de sistemul privind taxa centrală pe valoare adăugată („CENVAT”) (11). În cadrul acestui sistem, un producător al produsului final sau un furnizor de servicii impozabile este autorizat să obțină un credit pentru accize plătite, precum și pentru impozitul pe servicii plătit pentru orice intrare primită în fabrică sau pentru orice serviciu de intrare primit de producătorul produsului final. Societatea nu a demonstrat că acest sistem nu se aplică în mod egal pentru produsele finale vândute pe piața internă. Prin urmare, similară cu sistemul MEIS, această scutire de la plata accizelor nu reprezintă o ajustare admisibilă pentru compararea prețurilor în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază.

(46)

Prin urmare, nu s-au operat ajustări pentru MEIS și CENVAT.

(47)

Cei doi producători cooperanți au solicitat o ajustare pentru conversia valutară. Această solicitare a fost respinsă deoarece cursul de schimb valutar a fluctuat după stabilirea prețurilor și, prin urmare, nu a afectat compararea prețurilor.

(48)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată per tip de produs a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării. Pe baza acestei metodologii, marjele individuale de dumping constatate pentru cele două societăți sunt prezentate în tabelul de mai jos:

(49)

Pe baza observațiilor de mai sus, s-a concluzionat că producătorii-exportatori indieni au continuat să exporte acid oxalic către Uniune la prețuri de dumping în cursul PAR.

(50)

În urma constatării faptului că dumpingul a continuat în cursul PAR, Comisia a analizat, de asemenea, dacă ar exista probabilitatea creșterii volumelor exporturilor care fac obiectul unui dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Comisia a analizat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a Indiei, comportamentul exportatorilor indieni pe alte piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(51)

Întrucât doar doi producători-exportatori din India au cooperat, au fost colectate elemente suplimentare din datele disponibile, prezentate mai jos.

(52)

Pe baza datelor verificate ale producătorilor-exportatori cooperanți, cei doi producători indieni vizitați au avut un grad de utilizare a capacității de producție de peste 75 %.

(53)

În ansamblu, capacitatea totală a producătorilor de acid oxalic din India este estimată la aproximativ 40 000 de tone metrice, iar capacitatea neutilizată la aproximativ 10 000 de tone metrice (12). Volumul capacității neutilizate este egal cu consumul total al Uniunii.

(54)

Cele două societăți indiene cooperante au realizat vânzări semnificative la export către restul lumii în cursul PAR. Una dintre societăți a exportat majoritatea producției sale, în timp ce cealaltă a vândut majoritatea producției sale pe piața internă.

(55)

În ceea ce privește exporturile indiene în ansamblu, statisticile guvernului indian (13) indică faptul că cele mai importante destinații de export în 2016-2017 au fost Malaysia, Mexic, Pakistan, Rusia și Taiwan. Exporturile către aceste cinci țări s-au ridicat la 5 700 de tone metrice. Pe baza statisticilor guvernului indian, prețul mediu de export al Indiei către Uniune este cu 7 % mai ridicat decât prețul mediu de export către restul lumii. Prețurile de export ale Indiei către Uniune sunt, în general, mai ridicate decât cele către restul lumii, cu excepția SUA și a Mexicului.

(56)

Deși Uniunea este o piață relativ mică pentru acidul oxalic, aceasta rămâne atractivă pentru producătorii-exportatori indieni. Într-adevăr, astfel cum se menționează în considerentul de mai sus, prețul mediu al Uniunii este cu 7 % mai ridicat decât cel pentru restul lumii. Atractivitatea este, de asemenea, confirmată de faptul că, în pofida nivelului relativ ridicat al taxelor antidumping în vigoare, trei din patru producători-exportatori indieni continuă exporturile către piața Uniunii. În plus, una dintre societățile indiene, în răspunsul său neconfidențial la chestionar, a indicat în mod explicit că „piața UE are un potențial uriaș și [este] atractivă în ceea ce privește prețul produsului”.

(57)

Având în vedere capacitatea neutilizată disponibilă în India, nivelul prețurilor practicate de producătorii indieni, în general, pe piețele terțe și atractivitatea pieței Uniunii din punctul de vedere al prețurilor, este foarte probabil ca, în absența măsurilor, cel puțin o parte din capacitatea disponibilă în India să fie utilizată pentru producerea de acid oxalic destinat exportului către Uniune sau ca anumite exporturi către piețele terțe să fie redirecționate către Uniune, având în vedere prețurile mai ridicate de pe piața Uniunii.

(58)

În răspunsurile pe care le-a furnizat la 23 octombrie 2017, o societate cooperantă din India a susținut că rezervase capacitatea maximă până în martie 2018, din cauza reducerii producției din RPC. Aceasta a indicat că reducerea producției în RPC ar putea genera presiuni asupra pieței Uniunii. Cu toate acestea, după cum se arată mai jos în secțiunea 3.3, nu s-a stabilit că există o astfel de scădere a producției chineze și că, chiar dacă ar exista, aceasta ar afecta piața mondială și cea a Uniunii în acest mod.

(59)

În general, se consideră că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca societățile indiene să realizeze exporturi către Uniune în cantități mai mari decât în prezent și la prețuri de dumping.

(60)

RPC este de departe cea mai mare țară producătoare de acid oxalic din lume, cu o producție estimată la [150 000-200 000] de tone metrice (14). Exporturile totale din RPC se ridică la aproximativ [25 000-50 000] de tone metrice. Niciun producător chinez nu a cooperat în cadrul acestei anchete, iar constatările se bazează astfel pe cele mai bune date disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(61)

La 28 noiembrie 2016, au fost reinstituite măsuri pentru Yuanping după o anulare pronunțată de Tribunal. Până la această reinstituire, Yuanping putea realiza exporturi fără taxe antidumping.

(62)

Importurile din RPC sunt supuse taxei de 6,5 % conform TVC.

(63)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) literele (a) și (b) din regulamentul de bază, valoarea normală trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața internă sau pe baza valorii construite într-o țară terță care are o economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analogă”).

(64)

Avizul de deschidere prevedea utilizarea Indiei ca țară analogă. Avizul de deschidere indica, de asemenea, Japonia ca potențială țară analogă. Într-o notă la dosarul din 18 mai 2017, Comisia a precizat că India va fi utilizată ca țară analogă. India este principala țară exportatoare de acid oxalic către Uniune. Ea face obiectul aceleiași anchete. India a servit deja ca țară analogă în cadrul anchetei antidumping inițiale. În plus, doi producători-exportatori din India au cooperat în cadrul anchetei.

(65)

Nu s-au primit observații cu privire la această alegere.

(66)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că India este o țară analogă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) literele (a) și (b) din regulamentul de bază.

(67)

Pentru stabilirea valorii normale s-au folosit ca bază informațiile primite de la cei doi producători cooperanți din țara analogă. Metodologia utilizată în acest scop a fost prezentată în secțiunea 3.2.1. O valoare normală medie ponderată între cele două societăți indiene a fost utilizată ca valoare normală pentru RPC.

(68)

În conformitate cu ancheta inițială, s-a efectuat o ajustare a valorii normale, deoarece societățile chineze, pe lângă acidul oxalic nerafinat, produc și exportă, de asemenea, în Uniune așa-numitul acid oxalic „rafinat”, care nu a fost produs în țara analogă, India. În lipsa cooperării și a indicațiilor privind tipurile produse și exportate în cursul PAR, se consideră rezonabil, pe baza constatărilor din ancheta inițială, să se efectueze o ajustare (creștere de 12 %) la valoarea normală medie ponderată a celor două societăți indiene cooperante.

(69)

În lipsa cooperării din partea exportatorilor chinezi, Comisia a recurs la datele statistice disponibile drept cele mai bune date disponibile pentru a stabili prețul de export. Comisia a decis să își bazeze calculele pe informațiile legate de preț din baza de date Comext (Eurostat).

(70)

În cazurile justificate de necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora: Un preț mediu de export pentru PAR a fost extras din baza de date Eurostat. Prețul CIF a fost ajustat la nivelul franco fabrică pe baza costurilor efective de transport și de asigurare determinate pe baza datelor verificate furnizate de societățile chineze cooperante în cadrul anchetei inițiale (ajustare de [15-20] %). Ar trebui remarcat faptul că, deși cele mai recente date furnizate de societățile indiene cooperante ar fi fost utilizate și ajustate pentru o distanță mai mare de transport din porturile din China, nivelul de ajustare ar fi fost foarte similar (diferență de mai puțin de un punct procentual).

(71)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul mediu de export al Chinei stabilit mai sus la nivel franco fabrică.

(72)

Pe această bază (ajustări bazate pe datele verificate ale societăților cooperante indiene), s-a stabilit că marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, în cursul PAR, înainte de vămuire, era de 8,7 %. Comisia a observat că, dacă și-ar baza constatările pe datele oferite de baza de date privind exporturile din China, marja de dumping constatată ar fi chiar mai mare.

(73)

Pe această bază, Comisia a stabilit că dumpingul a continuat să existe în Uniune, întrucât producătorii-exportatori chinezi încă exportau acid oxalic la prețuri de dumping în cursul PAR.

(74)

În urma constatării faptului că dumpingul a continuat în cursul PAR, Comisia a analizat, de asemenea, dacă ar fi probabilă creșterea volumelor exporturilor care fac obiectul unui dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(75)

În lipsa cooperării producătorilor-exportatori chinezi, această analiză a fost efectuată pe baza celor mai bune date disponibile, și anume pe baza informațiilor conținute în cererea de reexaminare și a informațiilor disponibile în mod public.

(76)

Comisia a evaluat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a Chinei, comportamentul exportatorilor chinezi pe alte piețe și atractivitatea pieței Uniunii.

(77)

Conform statisticilor prezentate de solicitant în cererea de reexaminare, producătorii chinezi au o capacitate anuală combinată de aproximativ [150 000-200 000] de tone metrice. Consumul de acid oxalic pe piața internă din RPC se ridică la aproximativ [50 000-100 000], iar exporturile la aproximativ [25 000-50 000]. În consecință, presupunând că piața internă din China este aprovizionată exclusiv de producătorii chinezi, capacitatea neutilizată a producătorilor chinezi este estimată la aproximativ [30 000-40 000] de tone metrice, ceea ce reprezintă aproximativ 20 % din capacitatea totală și de trei ori valoarea consumului estimat al Uniunii.

(78)

Deși una dintre societățile indiene a indicat că, recent, o parte din producția chineză a fost oprită din cauza preocupărilor legate de protecția mediului, solicitantul, în răspunsurile sale furnizate la 28 noiembrie 2017, a afirmat că această reducere a avut loc înainte de 2013. Nu au fost furnizate probe pentru a justifica vreuna dintre aceste afirmații. Prin urmare, Comisia a respins ambele afirmații.

(79)

Pentru a analiza comportamentul probabil al producătorilor-exportatori chinezi în lipsa măsurilor, Comisia a examinat nivelul prețurilor cu privire la vânzările la export chineze către restul lumii, utilizând baza de date privind exporturile din China. Pe principalele zece piețe de export ale RPC (cu excepția Japoniei), prețul de export ajustat la nivelul franco fabrică a fost semnificativ inferior valorii normale stabilite, de asemenea, la nivelul franco fabrică, ceea ce ar indica existența unui comportament de dumping pe piețele terțe. În medie, prețul practicat în restul lumii (la nivel franco fabrică) este cu 30 % mai mic decât valoarea normală, precum și sub prețul de export al Chinei către Uniune.

(80)

Astfel cum s-a menționat anterior în secțiunea 3.2, piața Uniunii este considerată mică, dar atractivă din punctul de vedere al prețurilor. În plus, exporturile chineze au continuat să intre pe piața Uniunii, în pofida taxelor convenționale și de antidumping în vigoare.

(81)

Având în vedere capacitatea neutilizată disponibilă în RPC, comportamentul producătorilor chinezi, în general, pe piețele terțe și atractivitatea pieței Uniunii din punctul de vedere al prețurilor, este probabil ca, în absența măsurilor, cel puțin o parte din capacitatea disponibilă în RPC să fie utilizată pentru producerea de acid oxalic destinat exportului către Uniune sau ca anumite exporturi către piețele terțe să fie redirecționate către Uniune, având în vedere prețurile mai ridicate de pe piața Uniunii.

(82)

În general, Comisia a considerat că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca societățile chineze să realizeze exporturi către Uniune în cantități mai mari decât în prezent și la prețuri de dumping.

(83)

În concluzie, capacitatea importantă de producție estimată, capacitatea neutilizată semnificativă, în combinație cu nivelurile prețurilor de pe alte piețe de export, precum și atractivitatea pieței Uniunii indică faptul că abrogarea măsurilor ar duce, probabil, la o creștere semnificativă a exporturilor către Uniune. Ținând cont de marja de dumping constatată în cursul PAR pentru ambele țări în cauză, este, de asemenea, probabil ca exporturile viitoare să fie realizate la prețuri care fac obiectul unui dumping semnificativ.

(84)

Pe această bază, Comisia a stabilit că dumpingul din India și din RPC ar continua dacă s-ar permite expirarea măsurilor.

(85)

În continuare, industria Uniunii este alcătuită din aceleași instalații existente pe parcursul anchetei inițiale. Produsul în cauză este fabricat de doi producători cunoscuți din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare: Oxaquim S.A. (denumit în continuare „Oxaquim”) și WeylChem Lamotte S.A.S. (denumit în continuare „WeylChem”) (15). În această calitate, Oxaquim a reprezentat o proporție majoră din producția totală de acid oxalic din Uniune pe parcursul perioadei de reexaminare (peste 50 % din producția totală a Uniunii). WeylChem nu s-a opus deschiderii anchetei de reexaminare, dar a decis să nu coopereze. În prezent, în Uniune nu există niciun alt producător al produsului în cauză. Pe această bază, cei doi producători, Oxaquim și WeylChem, constituie industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Aceștia vor fi denumiți în continuare „industria Uniunii”.

(86)

Producția totală a Uniunii a fost stabilită pe baza tuturor informațiilor disponibile, inclusiv a informațiilor furnizate în cererea de reexaminare a expirării, a datelor colectate înainte și după deschiderea anchetei și a informațiilor obținute de la producătorul cooperant din Uniune. Aceste informații au permis confirmarea existenței și a nivelului de producție a producătorului care nu a cooperat în cadrul anchetei. Pe această bază, producția totală a Uniunii în cursul PAR a fost estimată între 15 000 și 20 000 de tone (16).

(87)

Consumul a fost stabilit pe baza volumului importurilor și a volumului total al vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii, inclusiv a datelor verificate pentru Oxaquim și a unei estimări pentru WeylChem realizate pe baza Eurostat.

(88)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(89)

Consumul Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate, și anume de la 11 544 de tone în 2013 la 10 482 de tone în cursul PAR, reprezentând o scădere de 9 %.

(90)

Volumul importurilor din India și RPC a scăzut de la 2 633 de tone în 2013 la 1 658 de tone în cursul PAR, adică cu 37 %, cu o scădere corespunzătoare a cotei de piață de la 22,8 % la 15,8 %, respectiv o scădere de 7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(91)

Deși volumul importurilor și cota de piață din India și RPC au scăzut, producătorii-exportatori din țările în cauză au reușit totuși să mențină o cotă de piață care nu este de neglijat.

(92)

Prețul mediu al importurilor din țările în cauză a scăzut mai întâi de la 745 EUR/tonă în 2013 la 645 EUR/tonă în 2014, însă a crescut la 769 EUR/tonă în 2015. Acesta a scăzut din nou în 2016 și în PAR, când a atins un nivel de 718 EUR/tonă. În ansamblu, scăderea înregistrată între 2013 și PAR a fost de 4 %.

(93)

S-a făcut o comparație a prețurilor de vânzare pe piața Uniunii între prețurile producătorului cooperant din Uniune și prețurile importurilor din țările în cauză. Prețurile de vânzare relevante practicate de producătorul cooperant din Uniune au fost prețurile practicate față de clienți independenți, ajustate, după caz, la nivelul franco fabrică, și anume excluzând costurile de transport în Uniune și după deducerea reducerilor și rabaturilor.

(94)

Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile percepute de producătorii-exportatori indieni și chinezi ajustate la prețul CIF la frontiera Uniunii. Ca urmare a necooperării RPC, prețul s-a bazat pe datele Eurostat, întrucât acestea furnizează cotații de preț la nivelul prețului CIF la frontiera Uniunii. Prețul CIF a fost ajustat apoi în sus pentru costurile ulterioare importului, și anume vămuirea, taxa vamală convențională și taxa antidumping, costurile de manipulare și încărcare.

(95)

S-a observat că prețurile practicate de producătorul cooperant din Uniune au scăzut cu 10 % în perioada cuprinsă între 2013 și PAR (a se vedea Tabelul 7), în timp ce scăderea a fost mai puțin accentuată pentru mărfurile importate din țările în cauză, în jur de 3,6 % pentru RPC și 6 % pentru India. Cu toate acestea, diferența de preț dintre mărfurile importate și mărfurile produse în Uniune a rămas ridicată și a avut ca rezultat o subcotare semnificativă a prețurilor în cursul PAR. Rezultatul comparației, exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorului din Uniune în cursul PAR, a arătat o subcotare medie ponderată. Marja de subcotare pentru RPC a fost stabilită ca fiind de 8 % (17), iar pentru cei doi producători-exportatori indieni cooperanți, subcotarea prețurilor a fost stabilită ca fiind de 7,1 % și, respectiv, de 6,6 %.

(96)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei din Uniune.

(97)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 15, pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune nu s-a utilizat eșantionarea.

(98)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici privind întreaga industrie a Uniunii pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, în statisticile comerciale și în datele colectate după inițierea anchetei de reexaminare. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici care se referă numai la producătorul cooperant din Uniune, Oxaquim, pe baza datelor cuprinse în răspunsul la chestionar care a fost verificat. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(99)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(100)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor.

(101)

Având în vedere faptul că datele destinate analizei prejudiciului provin, în mare măsură, dintr-o singură sursă, a fost necesar ca datele referitoare la industria din Uniune să fie exprimate în indici, pentru păstrarea confidențialității, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(102)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(103)

Producția a crescut în cursul perioadei examinate. În ansamblu, volumul producției a crescut cu 24 % pe parcursul perioadei examinate.

(104)

Capacitatea de producție a crescut cu 8 % pe parcursul perioadei examinate datorită investițiilor.

(105)

Ca urmare a unei creșteri a volumului de producție ușor mai mari decât a capacității de producție, rata de utilizare a capacității a crescut cu 15 % pe parcursul perioadei examinate.

(106)

Volumul vânzărilor din industria Uniunii către clienții neafiliați din Uniune și cota de piață au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Volumul vânzărilor către clienți neafiliați și cota de piață

(107)

Volumul vânzărilor a scăzut în perioada examinată cu 6 % ca urmare a scăderii cu 9 % a consumului la nivelul Uniunii descrise la considerentul 91. Deși volumul vânzărilor a scăzut, cota de piață a industriei Uniunii a crescut ușor în perioada anchetei de reexaminare. Această creștere este corelată cu scăderea cotei de piață a importurilor din India și RPC.

(108)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Ocuparea forței de muncă, productivitate și costurile forței de muncă

(109)

Ocuparea forței de muncă în industria Uniunii a crescut în total cu 17 % în perioada examinată, ceea ce este în concordanță cu creșterea de 24 % a volumului producției în aceeași perioadă.

(110)

Între 2013 și PAR, costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorul cooperant din Uniune au crescut cu 11 %.

(111)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, marjele individuale de dumping constatate pentru producătorii-exportatori indieni cooperanți, precum și pentru importurile din China erau încă substanțiale (a se vedea considerentele 48 și 72 de mai sus).

(112)

Cu toate acestea, în pofida faptului că India și RPC au recurs în continuare la practici de dumping, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare au avut un impact pozitiv asupra industriei Uniunii.

(113)

Analiza indicatorilor microeconomici (prețurile de vânzare și costul de producție, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor) a fost efectuată la nivelul singurului producător din Uniune care a cooperat.

(114)

Prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Prețuri medii de vânzare și costuri unitare

(115)

Prețul de vânzare unitar mediu aplicat de industria din Uniune clienților neafiliați din Uniune a scăzut cu 10 % pe parcursul perioadei examinate. Această scădere a survenit într-o anumită măsură ulterior scăderii costului de producție cu 20 % în cursul PAR.

(116)

Ancheta a arătat că scăderea costurilor a fost determinată, în principal, de scăderea prețului materiilor prime pe parcursul perioadei, precum și de optimizarea procesului de producție prin investiții în îmbunătățiri tehnologice.

(117)

Pe parcursul perioadei examinate, nivelurile stocurilor deținute de industria Uniunii au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Stocurile

(118)

Dată fiind natura produsului în cauză, stocurile sunt foarte mici. Întrucât produsul în cauză se deteriorează rapid, producătorii produc mărfuri pentru expediere imediată. Prin urmare, acest indicator nu este foarte semnificativ pentru a descrie starea industriei Uniunii.

(119)

Comisia a determinat rentabilitatea producătorului cooperant din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului în cauză către clienți neafiliați din Uniune, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei Uniunii a crescut constant, reflectând scăderea mai mare a costului de producție în comparație cu prețul de vânzare în cursul perioadei examinate, astfel cum se explică în considerentul 116.

(120)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de numerar a crescut în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2015, când a scăzut. Per ansamblu, fluxul net de numerar a crescut cu 65 % în cursul perioadei examinate, corespunzător creșterii rentabilității.

(121)

Investițiile au crescut cu 147 % în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2014, când au scăzut cu 44 % față de 2013. Investițiile au contribuit, în principal, la creșterea capacității și, prin urmare, a exporturilor, pentru a menține competitivitatea pe piața mondială, dar au condus și la îmbunătățiri tehnologice, la o calitate superioară, la o producție mai bună și la un consum redus de materii prime, îmbunătățind astfel productivitatea și sporind protecția mediului.

(122)

La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor rezultat din producerea și din vânzarea produsului similar a fost pozitiv, reflectând tendința rentabilității.

(123)

Ancheta a arătat că instituirea unor măsuri începând cu 2011 a permis industriei Uniunii să se redreseze în urma prejudiciului suferit.

(124)

Indicatorii de prejudiciu arată o tendință pozitivă pentru industria Uniunii.

(125)

Rentabilitatea industriei Uniunii a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate (cu 332 % între 2013 și PAR). Aceasta reprezintă o îmbunătățire considerabilă în comparație cu nivelul scăzut sau negativ al rentabilității observat în perioada 2007-2011 (perioada examinată în cursul anchetei inițiale). Aceste profituri, care sunt parțial legate și de scăderea prețului materiilor prime, au permis industriei Uniunii să realizeze unele investiții, inclusiv diminuarea cantității de deșeuri și reducerea impactului asupra mediului.

(126)

În pofida faptului că consumul în Uniune a scăzut cu 9 % în perioada examinată, volumul producției a crescut cu 24 %, iar capacitatea de producție cu 8 %, în timp ce volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut cu 6 %. Cota de piață a industriei Uniunii a crescut cu doar 3 % în cursul PAR în comparație cu 2013. Vânzările la export realizate de industria Uniunii au crescut, de asemenea, în cursul perioadei examinate.

(127)

Investițiile au crescut cu 147 % în cursul perioadei examinate, iar randamentul investițiilor cu 333 %.

(128)

Producția s-a îmbunătățit în cursul perioadei examinate. Ocuparea forței de muncă a crescut, de asemenea, corespunzător volumului producției în cursul perioadei examinate.

(129)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada examinată.

(130)

Dat fiind că industria Uniunii nu a suferit prejudicii importante în cursul perioadei anchetei de reexaminare, s-a analizat dacă ar mai exista probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva Indiei și a RPC, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(131)

În acest sens, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitățile neutilizate din India și RPC, atractivitatea pieței Uniunii și impactul potențial al evoluției prețurilor asupra volumului importurilor și a prețurilor de import ale Indiei și Chinei, precum și impactul unei astfel de evoluții asupra volumului vânzărilor din cadrul industriei Uniunii, asupra prețurilor și asupra rentabilității.

(132)

În ceea ce privește nivelurile prețurilor de import, ancheta a arătat că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, a existat încă o subcotare constantă a prețurilor industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. În plus, în cazul în care măsurile în vigoare ar fi abrogate și presupunând că prețurile de import din țările în cauză și prețurile practicate de industria Uniunii ar rămâne aceleași ca și pe parcursul PAR, prețurile de import ar duce la o subcotare a prețurilor practicate de industria Uniunii de 12 % până la 34,1 %. În consecință, este probabil că industria din Uniune va suferi pierderi în ceea ce privește volumul de vânzări, precum și pierderi în ceea ce privește cotele de piață pe piața Uniunii.

(133)

În ceea ce privește capacitățile de producție și capacitățile neutilizate din India și RPC, a fost luată în considerare analiza efectuată la considerentele 52, 53, 77 și 78. Această analiză a arătat că RPC dispune de o capacitate neutilizată semnificativă, iar capacitatea neutilizată a Indiei este egală cu sau mai mare decât dimensiunea totală a pieței europene. Este puțin probabil ca cererea de pe piața internă și piețele de export ale Chinei și Indiei, altele decât piața Uniunii, să poată absorbi pe deplin întreaga capacitate neutilizată.

(134)

În cele din urmă, după cum se observă la considerentele 54, 55, 56, 79 și 80, piața Uniunii pentru acidul oxalic este atractivă și, în cazul abrogării măsurilor în vigoare, există un stimulent pentru producătorii indieni și chinezi în vederea reorientării exporturilor din alte țări terțe către piața Uniunii pe care se practică prețuri mai ridicate.

(135)

Se consideră că, în absența măsurilor, importurile potențial semnificative de produse care fac obiectul unui dumping originare din India și RPC ar slăbi din nou industria Uniunii și ar pune în pericol viabilitatea și supraviețuirea acesteia.

(136)

Pentru a evalua impactul probabil asupra industriei Uniunii al unor astfel de importuri cu preț mic din țările în cauză, Comisia a analizat mai întâi posibilele pierderi de la nivelul cotei de piață. Aceasta a simulat care ar fi impactul dacă producătorii-exportatori din țările în cauză ar importa aceleași cantități ca și în perioada anchetei inițiale, adică înainte de instituirea măsurilor. Potrivit celor stabilite în cursul anchetei inițiale, un astfel de volum al importurilor produsului în cauză la prețuri de dumping a fost suficient pentru a cauza prejudicii importante industriei Uniunii.

(137)

Pentru această analiză, Comisia a considerat că prețurile practicate de producătorii-exportatori din țările în cauză și cele practicate de industria Uniunii vor rămâne aceleași ca și în cursul PAR. În plus, Comisia a presupus că volumul importurilor din țările în cauză ar prelua mai întâi cota de piață deținută de alte țări terțe și ulterior cota de piață deținută de industria Uniunii. Prin aceste ipoteze, analiza menționată la considerentul 136 a arătat că, în cazul în care măsurile sunt abrogate iar importurile din China și India ating nivelurile lor de volum din perioada anchetei inițiale, producătorul cooperant din Uniune ar înregistra pierderi, iar industria Uniunii ar suferi din nou prejudicii.

(138)

Ancheta a arătat că, în cazul în care măsurile sunt abrogate iar importurile din China și India ating nivelul lor din perioada anchetei inițiale, producătorul cooperant din Uniune ar înregistra din nou pierderi și ar reapărea prejudiciul.

(139)

Pe această bază, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a exporturilor din RPC și India la prețuri de dumping și la o posibilă reapariție a unor prejudicii importante.

(140)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor existente împotriva Indiei și a RPC ar fi împotriva interesului Uniunii. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor diferite implicate, care cuprind interesele industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(141)

Ancheta a constatat că, în cursul PAR, industria Uniunii s-a redresat în urma prejudiciului cauzat de importurile din India și RPC care fac obiectul unui dumping. Însă în eventualitatea abrogării măsurilor instituite împotriva Indiei și a RPC, există probabilitatea ca prejudiciul să reapară, întrucât industria Uniunii ar fi expusă la importuri care fac obiectul unui dumping, posibil în volume semnificative și cu exercitarea unei presiuni semnificative asupra prețurilor. Drept consecință, situația economică a industriei Uniunii s-ar putea deteriora în mod semnificativ din motivele descrise mai sus. În schimb, menținerea măsurilor ar aduce siguranță pe piață, permițând industriei Uniunii să își mențină situația economică pozitivă și să își continue planurile de investiții și de creștere.

(142)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că menținerea în continuare a măsurilor antidumping în vigoare ar fi în interesul industriei din Uniune.

(143)

Importatorii neafiliați nu au cooperat cu Comisia în cursul anchetei.

(144)

Astfel, nu au existat indicii potrivit cărora menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii.

(145)

S-au trimis chestionare unor utilizatori cunoscuți. Comisia a primit un formular de răspuns numai din partea a cinci utilizatori ai produsului în cauză, deși produsul respectiv este utilizat în multe industrii. Doi utilizatori au trimis răspunsuri complete la chestionar; alți doi utilizatori au trimis numai tabele completate și un singur utilizator a prezentat observații.

(146)

Niciun utilizator nu s-a opus extinderii măsurilor, iar patru dintre aceștia au afirmat în mod clar că sunt în favoarea menținerii măsurilor antidumping actuale.

(147)

Dat fiind că Comisia nu a primit nicio contestație din partea utilizatorilor, pare puțin probabil ca menținerea măsurilor antidumping să aibă efecte negative asupra utilizatorilor din Uniune care să depășească efectele pozitive ale măsurilor asupra industriei Uniunii.

(148)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperative bazate pe interesul Uniunii pentru încetarea măsurilor antidumping privind importurile de acid oxalic originar din India și RPC.

(149)

Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la principalele fapte și considerente pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor existente împotriva Indiei și a RPC. De asemenea, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări. Comisia a primit observații doar din partea industriei Uniunii. Aceste observații au fost analizate și luate în considerare în cazurile în care acest lucru a fost justificat.

(150)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la continuarea/reapariția dumpingului și continuarea/reapariția prejudiciului, astfel cum s-a descris mai sus, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de acid oxalic originar din India și RPC, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (CE) nr. 325/2012, ar trebui menținute.

(151)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (18). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(152)

Având în vedere jurisprudența recentă a Curții de Justiție (19), este necesar să se prevadă rata dobânzilor de întârziere care urmează să fie plătite în caz de rambursare a taxelor definitive, deoarece dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii și aplicarea normelor naționale ar duce la distorsiuni nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire.

(153)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,