Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32022D2544

Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2022/2544 a Comisiei din 19 decembrie 2022 de stabilire a măsurilor necesare pentru administrarea și realizarea operațiunilor UE de împrumut și de gestionare a datoriei în cadrul strategiei de finanțare diversificate și a operațiunilor de credit conexe

C/2022/9700

JO L 328, 22.12.2022, p. 109–122 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 18/12/2023; abrogat prin 32023D2825

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2022/2544/oj

22.12.2022   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 328/109


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE, Euratom) 2022/2544 A COMISIEI

din 19 decembrie 2022

de stabilire a măsurilor necesare pentru administrarea și realizarea operațiunilor UE de împrumut și de gestionare a datoriei în cadrul strategiei de finanțare diversificate și a operațiunilor de credit conexe

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (1), în special articolul 220a,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE, Euratom) 2022/2434 al Parlamentului European și al Consiliului (2) a modificat Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 („Regulamentul financiar”) prin stabilirea strategiei de finanțare diversificate ca metodă de finanțare unică pentru realizarea operațiunilor de împrumut și de gestionare a datoriei de către Comisie. Articolul 220a din Regulamentul financiar se aplică programelor de asistență financiară pentru care actele de bază intră în vigoare la 9 noiembrie 2022 sau ulterior acestei date. Strategia de finanțare diversificată nu se aplică programelor existente, în cadrul cărora operațiunile de împrumut și de credit ar trebui să fie efectuate în continuare prin metoda tradițională back-to-back, în conformitate cu articolul 220 din Regulamentul financiar. Metoda back-to-back se poate aplica, de asemenea, în mod excepțional, noilor programe de asistență financiară și se aplică oricărui program Euratom.

(2)

În conformitate cu articolul 220a din Regulamentul financiar, Comisia ia măsurile necesare pentru implementarea strategiei de finanțare diversificate. Aceste măsuri ar trebui să cuprindă un cadru de guvernanță, proceduri de gestionare a riscurilor și o metodologie de alocare a costurilor, care ar trebui să asigure faptul că toate costurile înregistrate de Uniune care au legătură cu o asistență financiară sunt suportate de țara beneficiară. Prin urmare, este necesar să se stabilească măsurile aplicabile atât operațiunilor de împrumut și de gestionare a datoriei efectuate de Comisie în cadrul strategiei de finanțare diversificate, cât și operațiunilor de credit conexe.

(3)

Comisia a aplicat pentru prima dată strategia de finanțare diversificată pentru operațiunile de împrumut în contextul NextGenerationEU („NGEU”), instrumentul temporar al Uniunii de sprijinire a redresării economice în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Acest lucru a permis mobilizarea cu succes a fondurilor pentru sprijin nerambursabil și împrumuturi în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și pentru alte programe ale Uniunii menționate la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (4).

(4)

Modelul de guvernanță și procesele necesare pentru implementarea strategiei de finanțare diversificate în cadrul NGEU au fost stabilite în conformitate cu Decizia de punere în aplicare C(2021) 2502 a Comisiei (5). Aceste măsuri includ, printre altele, un cadru de guvernanță, proceduri de gestionare a riscurilor și de asigurare a conformității. O metodologie de alocare a costurilor a fost elaborată în Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1095 a Comisiei (6). Este oportun ca măsurile necesare pentru implementarea strategiei de finanțare diversificate în temeiul articolului 220a din Regulamentul financiar să se bazeze pe modelul de guvernanță pentru NGEU.

(5)

Cu toate că prezenta decizie ar trebui să se aplice în principal operațiunilor efectuate în cadrul strategiei de finanțare diversificate, este oportun ca unele dintre dispozițiile prevăzute în aceasta să fie extinse la operațiunile efectuate prin metoda back-to-back. Această abordare ar asigura coerența între diferitele programe, în măsura aplicabilă. De asemenea, aceasta ar garanta faptul că toate operațiunile sunt reglementate de cele mai adecvate norme, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Această abordare ar trebui să se aplice măsurilor legate de procedurile de gestionare a riscurilor și de asigurare a conformității.

(6)

Elementele operațiunilor de împrumut planificate în cadrul strategiei de finanțare diversificate pentru o perioadă de un an ar trebui stabilite printr-o decizie de împrumut anuală. În special, decizia ar trebui să stabilească dimensiunile operațiunilor de împrumut și de gestionare a datoriei care urmează să fie efectuate în vederea definirii expunerii globale a bugetului Uniunii și a beneficiarilor împrumuturilor. În acest scop, ar trebui să se stabilească un interval pentru cuantumurile maxime ale emisiunilor pentru finanțarea pe termen lung acordată în toate scopurile, un sold maxim al finanțării pe termen scurt, scadența medie maximă a finanțării pe termen lung a Uniunii, o limită pentru soldul final al fiecărei emisiuni și, dacă este cazul, cuantumul maxim al emisiunilor Comisiei care pot fi deținute într-un cont propriu și care pot fi utilizate ca sursă de finanțare suplimentară sau pentru a sprijini piața secundară.

(7)

Pentru a se asigura disponibilitatea fondurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul programelor de asistență financiară conexe, pe măsură ce acestea ajung la scadență, operațiunile de împrumut și de gestionare a datoriei din cadrul strategiei de finanțare diversificate ar trebui să fie efectuate pe baza unor planuri de finanțare bianuale. Planurile de finanțare ar urma să încadreze respectivele operațiuni în această perioadă în funcție de plățile care trebuie efectuate pentru punerea în aplicare a programelor conexe. Prin urmare, stabilirea planului de finanțare ar trebui să asigure o legătură directă cu nevoile de plată pentru a permite îndeplinirea angajamentelor în materie de cheltuieli care au fost asumate în temeiul actelor de bază corespunzătoare. Planul de finanțare ar trebui să fie stabilit în funcție de limitele prevăzute în decizia de împrumut anuală. Planul de finanțare reprezintă baza pentru informarea participanților pe piață cu privire la planurile de finanțare orientative pentru perioada următoare.

(8)

Prin stabilirea unui cuantum maxim indicativ al împrumuturilor care acoperă, de regulă, o perioadă de șase luni și prin stabilirea altor parametri-cheie ai operațiunilor planificate, planul de finanțare ar asigura, de asemenea, o mai mare previzibilitate a emisiunilor, menținând în același timp flexibilitatea și oferind transparență piețelor. Baza de investitori vizată are nevoie de informații cu privire la emisiunile care urmează să fie lansate și de o indicație privind calendarul stabilit pentru a pregăti planificarea investițiilor.

(9)

Decizia anuală de împrumut și planul de finanțare ar trebui să servească drept bază, pe de o parte, pentru informațiile comunicate de Comisie Parlamentului European și Consiliului, în conformitate cu articolul 220a alineatul (2) din Regulamentul financiar, iar, pe de altă parte, pentru informațiile puse la dispoziția piețelor și a publicului. În plus, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului rapoarte cu privire la toate aspectele strategiei sale de împrumut și de gestionare a datoriei, în mod cuprinzător și periodic, în conformitate cu articolul 220a alineatul (2) din Regulamentul financiar.

(10)

Definirea unor planuri de finanțare precise și de interes real în cadrul strategiei de finanțare diversificate depinde de comunicarea periodică și promptă a informațiilor de către ordonatorii de credite responsabili cu punerea în aplicare a programelor de asistență financiară în termenele și în limitele cuantumurilor stabilite în cadrul aprobărilor plăților preconizate. Aceste informații ar trebui comunicate Direcției Generale Buget, în calitate de serviciu responsabil pentru definirea și punerea în aplicare a planurilor de finanțare, prin intermediul instrumentului de previziune financiară al Comisiei.

(11)

Strategia de finanțare diversificată ar trebui să urmărească obținerea celor mai avantajoase condiții financiare pentru Uniune, printr-o planificare solidă și o executare fără impedimente a tranzacțiilor în cele mai bune condiții posibile și în condițiile predominante pe piață. Având în vedere necesitatea de a mobiliza fonduri pentru a permite efectuarea plăților către programele respective, Comisia dispune de o marjă de apreciere limitată în ceea ce privește calendarul tranzacțiilor de pe piață. Strategia de finanțare diversificată ar oferi Comisiei o gamă mai largă de tehnici de finanțare, inclusiv finanțarea pe termen scurt, care să îi permită să reducă riscul de execuție pe piață atunci când este necesar să mobilizeze fonduri în condiții de piață mai nefavorabile.

(12)

Instrumentele de finanțare din cadrul strategiei de finanțare diversificate ar trebui să includă, printre altele, o varietate de obligațiuni de referință și de titluri de creanță pe termen scurt ale UE. Operațiunile de împrumut din cadrul strategiei de finanțare diversificate ar trebui organizate sub formă de licitații, tranzacții sindicalizate sau plasamente private, alegând-o pe cea mai adecvată dintre acestea având în vedere dimensiunea și natura operațiunilor.

(13)

Strategia de finanțare diversificată ar trebui să includă capacitatea de a emite instrumente pe termen scurt și de a menține o rezervă de lichidități care să permită Comisiei să elimine neconcordanțele dintre împrumuturi și plăți în ceea ce privește calendarul, precum și să onoreze o cerere de plată în cazul unor condiții de finanțare nefavorabile. Operațiunile de împrumut pe termen scurt prin intermediul titlurilor de creanță pe termen scurt ale UE ar trebui realizate prin intermediul unor licitații periodice pentru a oferi flexibilitate și eficiență. Licitațiile respective ar trebui să fie organizate astfel încât să se asigure un statut de emitent transparent și previzibil pentru Uniune și egalitatea de tratament pentru participanți.

(14)

Operațiunile de gestionare a datoriei din cadrul strategiei de finanțare diversificate permit o mai bună gestionare a ratei dobânzii și a altor riscuri financiare. Prin urmare, este oportun să se permită utilizarea instrumentelor financiare derivate, cum ar fi swapurile, pentru a gestiona rata dobânzii sau alte riscuri financiare legate de împrumuturile acordate țărilor beneficiare, respectând întotdeauna principiul echilibrului, sau pentru a efectua tranzacții garantate sau negarantate pe piața monetară cu oficii de gestionare a datoriei din statele membre, instituții supranaționale, agenții naționale din sectorul public, instituții de credit și firme de investiții cu o bonitate adecvată sau cu contrapărți centrale. În acest context, Comisia ar trebui, de asemenea, să fie autorizată să răscumpere și/sau să dețină propriile obligațiuni în scopul administrării lichidității și al sprijinirii lichidităților pe piața obligațiunilor UE.

(15)

Operațiunile de credit ar trebui efectuate în conformitate cu actul de bază relevant și cu acordurile de împrumut corespunzătoare. Este oportun să se stabilească condițiile minime în care sunt plătite împrumuturile. De asemenea, ar trebui să se asigure faptul că țările beneficiare suportă toate costurile înregistrate de Uniune care au legătură cu împrumuturi în conformitate cu o metodologie stabilită de Comisie printr-o decizie separată, completată de orientări detaliate pentru calcularea acestor costuri.

(16)

Țărilor beneficiare ar trebui să li se ofere posibilitatea de a solicita Comisiei să acorde împrumuturi la o rată fixă de acoperire a dobânzilor. Acest lucru ar necesita utilizarea de către Comisie a unor instrumente financiare, cum ar fi swapurile pe rata dobânzii, pentru a oferi credite cu dobândă fixă. Costurile de gestionare a riscurilor cu instrumente financiare derivate ar trebui să fie suportate de țara beneficiară.

(17)

Operațiunile de împrumut din cadrul programelor de asistență financiară existente sunt efectuate în temeiul „Programului privind emisiunile de titluri de creanțe UE-Euratom” instituit în 2019 și actualizat în 2021 (denumit în continuare „programul privind emisiunile de titluri de creanțe”). Programul include, printre altele, o circulară privind ofertele care conține toate informațiile necesare piețelor în conformitate cu legislația aplicabilă, precum și acorduri operaționale și contractuale cu contrapărți care sunt esențiale pentru activitățile de împrumut. Operațiunile de împrumut din cadrul strategiei de finanțare diversificate ar trebui să fie efectuate în temeiul Programului privind emisiunile de creanțe, după introducerea modificărilor necesare în documentația existentă.

(18)

Pentru a efectua operațiunile de împrumut și de gestionare a datoriei în cadrul strategiei de finanțare diversificate, ar trebui stabilite capacități operaționale adecvate, inclusiv capacități de decontare a tranzacțiilor, o platformă de licitație și posibilitatea de a recurge la tranzacții de recumpărare și swapuri.

(19)

Pentru a efectua operațiuni de împrumut și de gestionare a datoriei în cadrul strategiei de finanțare diversificate și operațiuni de credit conexe, Comisia ar trebui să deschidă conturi speciale, exclusiv pentru efectuarea acestor operațiuni. Acestor conturi ar trebui să li se aplice aceleași considerații ca și în cazul conturilor destinate operațiunilor NGEU. În special, pentru a aborda riscul de lichiditate care decurge din aceste operațiuni, ar trebui stabilite dețineri prudențiale de numerar sigure și specifice obiectivului urmărit pentru plăți. Cerința de a deține o astfel de rezervă prudențială de numerar specifică reprezintă o parte integrantă și indispensabilă a abordării de gestionare a riscurilor pentru o strategie de finanțare diversificată. Pentru a se asigura că aceste dețineri de numerar critice nu sunt supuse niciunui risc de contrapartidă care decurge din intrarea în dificultate a instituției la care sunt păstrate aceste rezerve, este imperativ ca aceste dețineri prudențiale de numerar să fie deținute la o bancă centrală. Aceste dețineri de numerar ar trebui să fie păstrate într-un cont special deschis la BCE și ar trebui menținute la cel mai scăzut nivel necesar pentru a onora plățile care urmează să fie efectuate într-un orizont scurt de timp, dar pot varia în ceea ce privește cuantumul în funcție de calendarul emisiunilor și al plăților. Ar trebui încheiat cu BCE un contract de servicii de agenție fiscală, care să permită acoperirea costurilor aferente.

(20)

În plus, un cadru de gestionare a riscurilor și de asigurare a conformității pentru operațiunile de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit ar trebui să asigure protecția intereselor financiare ale Uniunii și să garanteze că toate activitățile se desfășoară în conformitate cu cele mai înalte standarde de integritate, de probitate, de bună gestiune financiară și gestionare a riscurilor. În acest sens, rolul de responsabil cu gestionarea riscurilor instituit anterior în temeiul Deciziei C(2021) 2502 a Comisiei ar trebui extins pentru a se aplica tuturor operațiunilor din cadrul strategiei de finanțare diversificate în temeiul prezentei decizii. Responsabilul cu gestionarea riscurilor ar trebui să fie sprijinit în îndeplinirea sarcinilor sale de Comitetul pentru riscuri și conformitate.

(21)

Responsabilul cu gestionarea riscurilor, în conformitate cu cele mai bune practici și cu standardele internaționale recunoscute, ar trebui să elaboreze o politică la nivel înalt privind riscurile și conformitatea care să conțină orientări privind riscurile și conformitatea pentru realizarea operațiunilor în condiții de independență deplină.

(22)

În special, responsabilul cu gestionarea riscurilor ar trebui să se asigure că operațiunile respectă politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea și că riscurile legate de aceste operațiuni sunt identificate, înțelese, gestionate și raportate responsabilului cu gestionarea riscurilor. În îndeplinirea acestor sarcini, responsabilul cu gestionarea riscurilor ar trebui să fie sprijinit de un responsabil cu asigurarea conformității, care ar trebui să raporteze direct responsabilului cu gestionarea riscurilor cu privire la aspectele legate de respectarea normelor și a procedurilor de prevenire a spălării banilor și a finanțării terorismului.

(23)

Pentru a se asigura că măsurile aplicabile tuturor operațiunilor efectuate în cadrul strategiei de finanțare diversificate sunt uniforme, este oportun ca Decizia C(2021) 2502 să fie abrogată.

(24)

Pentru a se asigura că operațiunile de împrumut care urmează să fie efectuate în cadrul instrumentului pentru acordarea de sprijin Ucrainei (7) vor beneficia de strategia de finanțare diversificată, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL 1

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)   Prezenta decizie stabilește măsurile necesare pentru implementarea strategiei de finanțare diversificate pentru operațiunile de împrumut și de gestionare a datoriei care intră sub incidența articolului 220a din Regulamentul financiar, precum și pentru operațiunile de credit conexe.

(2)   Capitolul 4 se aplică, de asemenea, operațiunilor de împrumut și de credit efectuate în conformitate cu metoda back-to-back.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

1.

„operațiuni de împrumut” înseamnă operațiuni pe piețe, în special emisiuni de creanțe pentru împrumuturi, inclusiv pentru împrumuturi reînnoibile;

2.

„operațiuni de gestionare a datoriei” înseamnă operațiuni de piață legate de datoria rezultată din operațiunile de împrumut în vederea optimizării structurii datoriei neachitate și a atenuării riscului de dobândă, a riscului de lichiditate și a altor riscuri financiare, precum și operațiunile de sprijinire a lichidității pieței secundare;

3.

„operațiuni de credit” înseamnă operațiuni legate de execuția împrumuturilor și a liniilor de credit pentru asistență financiară în temeiul articolului 220 din Regulamentul financiar;

4.

„plată” înseamnă transferul veniturilor obținute prin operațiuni de împrumut și de gestionare a datoriei pentru a finanța sprijinul rambursabil sau nerambursabil acordat unui beneficiar;

5.

„ordonator de credite al programului” înseamnă ordonatorul de credite competent, în conformitate cu anexa I la normele interne stabilite prin Decizia C(2018) 5120 a Comisiei (8), pentru execuția liniilor bugetare ale unui program de asistență financiară și ale unui program finanțat în temeiul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/2094, în măsura în care pune în aplicare măsurile menționate la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul respectiv;

6.

„swap” înseamnă swap astfel cum este definit în secțiunea 1 punctul 10 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei (9);

7.

„instrumente financiare derivate” înseamnă instrumente financiare derivate astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 5 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (10);

8.

„tranzacție de recumpărare” sau „tranzacție reverse repo” înseamnă o tranzacție de recumpărare sau o tranzacție reverse repo astfel cum este definită la articolul 3 punctul 9 din Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului (11);

9.

„tranzacție de cumpărare-revânzare” (buy-sell back) sau „tranzacție de vânzare-recumpărare” (sell-buy back) înseamnă tranzacție de cumpărare-revânzare și tranzacție de vânzare-recumpărare astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 8 din Regulamentul (UE) 2015/2365;

10.

„tranzacție sindicalizată” înseamnă o tranzacție prin care finanțarea este oferită de un grup de creditori, denumit sindicat, unui singur debitor;

11.

„licitație” înseamnă procesul de emisiune de titluri de creanță ale Uniunii și ale Euratom care se bazează pe prezentarea de oferte competitive prin intermediul unei platforme de licitație;

12.

„finanțare pe termen lung” înseamnă finanțarea prin operațiuni de împrumut pe o perioadă mai mare de un an, cu excepția cuantumurilor deținute în contul propriu;

13.

„finanțare pe termen scurt” înseamnă finanțarea prin operațiuni de împrumut pe o perioadă mai mică sau egală cu un an și utilizarea tranzacțiilor negarantate pe piața monetară și a tranzacțiilor de pe piața monetară garantate cu titluri de valoare deținute în contul propriu.

CAPITOLUL 2

OPERAȚIUNI DE ÎMPRUMUT, DE GESTIONARE A DATORIEI ȘI DE CREDIT

SECȚIUNEA 1

Strategia de finanțare

Articolul 3

Decizia de împrumut anuală

(1)   Comisia adoptă o decizie-cadru de împrumut care stabilește limitele maxime pentru operațiunile de împrumut și pentru operațiunile de gestionare a datoriei și care acoperă o perioadă de un an (denumită în continuare „decizia de împrumut anuală”).

(2)   Decizia de împrumut anuală stabilește următorii parametri de finanțare:

(a)

cuantumul anual maxim al finanțării pe termen lung pe baza volumelor preconizate ale plăților planificate, precum și a necesităților de refinanțare;

(b)

soldul maxim al finanțării pe termen scurt, inclusiv prin emisiunea de titluri ale creanță pe termen scurt ale UE, utilizarea tranzacțiilor negarantate pe piața monetară, pe baza nevoilor preconizate de administrare a lichidității și de finanțare temporară și, după caz, utilizarea tranzacțiilor pe piața monetară garantate cu emisiuni proprii deținute în contul propriu, inclusiv pentru a sprijini piața secundară a obligațiunilor UE;

(c)

soldul maxim final pentru fiecare emisiune, care reflectă riscul de concentrare la scadență;

(d)

scadența medie maximă a finanțării pe termen lung;

(e)

dacă este cazul, soldul maxim al emisiunilor proprii care pot fi deținute de Comisie în contul propriu și care pot fi utilizate pentru tranzacții garantate pe piața monetară sau pentru a sprijini piața secundară a obligațiunilor UE.

(3)   Pentru elaborarea deciziei de împrumut anuale se iau în considerare următorii factori:

(a)

cerințele care decurg din actele de bază subiacente, în special actele de bază menționate la articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul financiar;

(b)

obligațiile de plată a datoriei neachitate pentru servicii și rambursarea principalului, în conformitate cu programul anual de lucru și ținând seama de programarea financiară;

(c)

compatibilitatea cu limitele stabilite în Decizia (UE, Euratom) 2020/2053 și, după caz, în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (12), precum și cu limitele duratei maxime sau ale scadenței medii maxime stabilite în actul de bază subiacent. În ceea ce privește NGEU, aceste limite sunt cele prevăzute la articolul 6 din Decizia (UE, Euratom) 2020/2053, și anume 0,6 puncte procentuale din VNB-urile statelor membre, în cazul plafoanelor resurselor proprii suplimentare, și limita prevăzută la articolul 5 alineatul (2) al treilea paragraf din decizia respectivă, în cazul rambursării planificate a împrumuturilor de la bugetul Uniunii;

(d)

scadențele împrumuturilor prevăzute în acordurile de împrumut încheiate între Comisie și țara beneficiară;

(e)

alți factori relevanți pentru determinarea operațiunilor de împrumut și de gestionare a datoriei.

(4)   Decizia de împrumut anuală se adoptă înainte de începerea perioadei pe care o acoperă.

(5)   Decizia de împrumut anuală poate fi modificată în special în cazul unui risc grav ca scadența medie maximă să nu poată fi respectată din cauza subexecutării emisiunilor cuantumurilor finanțării pe termen lung sau în cazul modificării unuia sau a mai multora dintre factorii menționați la alineatul (3).

(6)   Comisia transmite decizia de împrumut anuală Parlamentului European și Consiliului.

Articolul 4

Planul de finanțare

(1)   Planul de finanțare stabilește o țintă indicativă pentru fondurile care urmează să fie mobilizate prin operațiuni de împrumut și gestionate prin operațiuni de gestionare a datoriei, care acoperă, de regulă, o perioadă de șase luni.

(2)   Planul de finanțare indică operațiunile de împrumut planificate și, după caz, operațiunile de gestionare a datoriei, care urmează să fie efectuate în cadrul strategiei de finanțare diversificate. În limitele stabilite în decizia de împrumut anuală și ținând seama de factorii menționați la articolul 3 alineatul (3) și de condițiile financiare de pe piața primară și cea secundară, planul de finanțare include, printre altele, următorii parametri de finanțare:

(a)

cuantumul maxim preconizat al finanțării pe termen scurt și al finanțării pe termen lung pentru perioada respectivă;

(b)

scadența medie maximă ponderată a finanțării pe termen lung care urmează să fie efectuată;

(c)

o limită superioară a lichidității medii preconizate a fi disponibilă ca rezervă pentru a răspunde nevoilor de plată pentru perioada planificată;

(d)

dacă este cazul, soldul maxim al emisiunilor proprii care pot fi deținute de Comisie în contul propriu și care pot fi utilizate pentru tranzacții garantate pe piața monetară sau pentru a sprijini piața secundară.

Pentru elaborarea planului de finanțare, se ține seama în mod corespunzător de avizul responsabilului cu gestionarea riscurilor menționat la articolul 18 alineatul (2) litera (a).

(3)   Planul de finanțare se adoptă înainte de începerea perioadei pe care o acoperă.

(4)   Planul de finanțare poate fi modificat în cazul unei modificări substanțiale a unuia sau a mai multora dintre factorii menționați la articolul 3 alineatul (3).

(5)   Pe baza planului de finanțare adoptat, Comisia informează Parlamentul European și Consiliul.

Articolul 5

Comunicarea necesităților de plată preconizate în scopul pregătirii și punerii în aplicare a planului de finanțare

(1)   Planul de finanțare se elaborează pe baza unor informații actualizate, care trebuie furnizate Direcției Generale Buget de către ordonatorii de credite ai programelor, cu privire la calendarul plăților preconizate pentru perioada de șase luni vizată. Informațiile furnizate sunt, în măsura posibilului, exacte și fiabile.

(2)   Cu o lună înainte de adoptarea planului de finanțare, ordonatorii de credite ai programelor furnizează o estimare detaliată a necesităților de plată pentru programele respective.

(3)   Ordonatorii de credite ai programelor furnizează, în măsura posibilului, actualizări periodice, exacte și fiabile ale informațiilor transmise cu privire la plățile preconizate, inclusiv modificări ale termenelor de finalizare a procedurilor de aprobare a plăților.

(4)   În scopul comunicării informațiilor solicitate în temeiul alineatelor (1)-(3) de la prezentul articol, ordonatorii de credite ai programelor utilizează sistemul electronic pentru comunicarea și actualizarea informațiilor privind necesitățile de plată preconizate, prevăzut la articolul 11 alineatul (2) litera (h), pentru a transmite informațiile privind previziunile de plată.

Articolul 6

Realizarea operațiunilor de împrumut și de gestionare a datoriei

(1)   Operațiunile individuale de împrumut se efectuează în conformitate cu cea mai recentă actualizare aplicabilă a planului de finanțare pentru perioada vizată.

Pe baza actualizărilor periodice ale informațiilor privind cuantumurile și calendarul preconizat pentru aprobarea plăților, furnizate în temeiul articolului 5 alineatul (3) de către ordonatorii de credite ai programelor, directorul general al Direcției Generale Buget emite instrucțiuni periodice cu privire la cuantumurile care urmează să fie mobilizate prin emisiunea de creanțe.

(2)   Cuantumurile indicate sunt mobilizate prin aplicarea strategiei de finanțare diversificate definite la articolul 7, cu respectarea parametrilor de finanțare din planul de finanțare, prevăzuți la articolul 4 alineatul (2).

Operațiunile de împrumut și operațiunile de gestionare a datoriei respectă principiul bunei gestiuni financiare, care cuprinde separarea adecvată a rolurilor și responsabilităților, fluxurile de informații și de raportare menite să garanteze supravegherea independentă și răspunderea, precum și legalitatea și regularitatea tuturor tranzacțiilor. Aceste operațiuni se desfășoară în conformitate cu cele mai bune practici de pe piață și cu respectarea convențiilor pieței.

Articolul 7

O strategie de finanțare diversificată

(1)   Pentru implementarea strategiei de finanțare diversificate, serviciile Comisiei aplică, după caz, următoarele principii, cu respectarea deplină a principiului bunei gestiuni financiare, pentru a împrumuta fondurile necesare pentru a satisface în timp util nevoile programelor relevante de sprijin rambursabil și de sprijin nerambursabil și pentru a gestiona datoria rezultată într-un mod cât mai eficient și cât mai rapid posibil, urmărind în același timp să obțină cele mai avantajoase condiții financiare pentru bugetul Uniunii și pentru țările beneficiare în condițiile predominante de pe piață și să își asigure o prezență regulată pe piața de capital:

(a)

operațiunile de împrumut și de gestionare a datoriei pot fi efectuate pe piața primară, pe piața secundară și pe piețele monetare;

(b)

operațiunile de împrumut sunt organizate printr-un set de împrumuturi individuale cu scadențe diferite, de la finanțare pe termen scurt la finanțare pe termen lung;

(c)

operațiunile de împrumut pot fi organizate printr-o combinație de tranzacții sindicalizate și licitații și de plasamente private, în ambele cazuri bazându-se pe serviciile instituțiilor de credit și ale firmelor de investiții care sunt membre ale rețelei de dealeri primari instituite în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2021/625 a Comisiei (13);

(d)

datoria rezultată poate fi reînnoită în scopul gestionării scadențelor;

(e)

neconcordanțele dintre fluxurile de numerar și riscul de lichiditate sunt gestionate prin intermediul unor măsuri de administrare a lichidității pe termen scurt pentru cuantumurile deținute într-un cont special, utilizând tranzacții garantate și negarantate pe piața monetară.

(2)   Dacă este necesar pentru a asigura o mai bună gestionare a ratei dobânzii și a altor riscuri financiare care decurg din execuția strategiei de finanțare diversificate, serviciile Comisiei pot utiliza, de asemenea, operațiuni de gestionare a datoriei care pot consta în utilizarea instrumentelor financiare derivate, cum ar fi swapurile, pentru a gestiona rata dobânzii sau alte riscuri financiare, sau care pot implica efectuarea de tranzacții garantate sau negarantate pe piața monetară cu oficii de gestionare a datoriei din statele membre, instituții supranaționale, agenții naționale din sectorul public, instituții de credit și firme de investiții cu o bonitate adecvată sau cu contrapărți centrale. În acest scop, serviciile Comisiei își pot răscumpăra și păstra propriile obligațiuni. În special, swapurile pot fi utilizate exclusiv pentru acoperirea riscurilor de rată a dobânzii suportate de țările care beneficiază de împrumuturi. Costurile de gestionare a riscurilor cu instrumente financiare derivate sunt suportate de beneficiarul operațiunii de gestionare a riscurilor.

SECȚIUNEA 2

Operațiuni de credit

Articolul 8

Operațiuni de credit

Realizarea operațiunilor de credit se efectuează în conformitate cu normele specifice prevăzute în actul de bază relevant, precum și în condițiile prevăzute în acordurile de împrumut încheiate de Comisie cu țara beneficiară în conformitate cu actul de bază relevant.

Articolul 9

Plățile și accelerarea împrumutului

Plata ratelor sau a tranșelor de împrumut se efectuează într-un mod cât mai eficient și cât mai rapid posibil, sub rezerva disponibilității fondurilor. Acordurile de împrumut conțin angajamentul necondiționat și irevocabil al țării beneficiare de a suporta toate costurile care au legătură cu împrumutul, inclusiv costurile administrative, și de a rambursa principalul și dobânzile și pot permite utilizarea instrumentelor financiare derivate, în special a swapurilor.

Acordurile de împrumut încheiate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 conțin o clauză de accelerare care permite Comisiei să solicite, printre altele, rambursarea anticipată a împrumutului, în conformitate cu articolul 22 alineatul (5) și cu articolul 24 alineatul (9) din Regulamentul (UE) 2021/241, precum și recuperarea prefinanțării necompensate.

Articolul 10

Costurile aferente împrumutului

Toate costurile, inclusiv cele asociate gestionării riscului de dobândă și a altor riscuri financiare, înregistrate de Uniune în legătură cu împrumutarea de fonduri pentru împrumuturi sunt suportate de țările beneficiare, în conformitate cu articolul 220 din Regulamentul financiar și cu actele de bază relevante, și se calculează în conformitate cu metodologia stabilită de Comisie în Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2022/2545 a Comisiei (14), completată de orientări specifice, cu respectarea deplină a principiilor transparenței și egalității de tratament.

Toate costurile înregistrate de Uniune în legătură cu instrumentele financiare derivate sunt suportate de țara beneficiară.

Costurile sunt facturate în mod regulat țării beneficiare.

SECȚIUNEA 3

Realizare și raportare

Articolul 11

Stabilirea capacităților operaționale

(1)   Realizarea operațiunilor de împrumut și de gestionare a datoriei în cadrul strategiei de finanțare diversificate și a operațiunilor de credit conexe include stabilirea și gestionarea capacităților operaționale care asigură faptul că sistemele instituite susțin buna gestiune financiară și fac obiectul unei gestionări solide a riscurilor și al documentării proceselor și deciziilor.

(2)   Aceste capacități operaționale includ în special:

(a)

negocierea, revizuirea și semnarea acordurilor cu instituțiile de credit publice sau private și cu depozitarii centrali de titluri de valoare naționali sau internaționali necesari pentru finalizarea procedurii de decontare a tranzacțiilor;

(b)

revizuirea, modificarea, schimbarea, reformularea și finalizarea documentației de împrumut, inclusiv a documentației prevăzute în programul privind emisiunile de titluri de creanțe;

(c)

stabilirea măsurilor și a normelor pentru organizarea licitațiilor, inclusiv a acordurilor cu furnizorii externi de sisteme, și pentru supravegherea constantă a desfășurării licitațiilor;

(d)

efectuarea de tranzacții individuale de împrumut prin intermediul tranzacțiilor sindicalizate, al licitațiilor și al plasamentelor private;

(e)

calcularea, în conformitate cu metodologia care urmează să fie stabilită de Comisie în orientările specifice, a costurilor care vor fi suportate de la bugetul Uniunii și de țările beneficiare în contextul operațiunilor de credit;

(f)

stabilirea măsurilor necesare și negocierea, revizuirea și semnarea acordurilor, inclusiv a acordurilor cu contrapărțile și cu furnizorii de sisteme de tranzacționare, necesare pentru coordonarea următoarelor tranzacții și instrumente:

(i)

tranzacții repo sau tranzacții reverse repo, tranzacții de cumpărare-revânzare sau tranzacții de vânzare-recumpărare și alte tranzacții generatoare de datorii;

(ii)

instrumente financiare derivate, cum ar fi swapurile, pentru gestionarea și acoperirea riscurilor cu unicul scop al împrumuturilor;

(g)

efectuarea de tranzacții pe piața secundară, de tranzacții negarantate și garantate pe piața monetară, inclusiv cele menționate la litera (f) punctele (i) și (ii) de mai sus;

(h)

instituirea și gestionarea sistemului electronic pentru comunicarea și actualizarea informațiilor privind necesitățile de plată preconizate menționate la articolul 5 alineatul (4).

Articolul 12

Raportarea cu privire la realizarea operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit

Comisia întocmește un raport de două ori pe an cu privire la toate aspectele strategiei sale de împrumut și de gestionare a datoriei, cum ar fi temeiul juridic, soldul obligațiunilor și al titlurilor de creanță pe termen scurt, profilul de scadență, granturile și împrumuturile plătite, calendarul de rambursare a împrumuturilor plătite, costul de finanțare și cuantumul pe care Comisia intenționează să îl emită în semestrul următor. Raportul este transmis Parlamentului European și Consiliului.

CAPITOLUL 3

CONTABILITATEA ȘI CONTABILUL

Articolul 13

Contabilizarea în scopul gestionării veniturilor

(1)   Veniturile obținute din operațiunile de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit sunt gestionate printr-un cont deschis de contabilul Comisiei. Contabilul deleagă administrarea acestui cont serviciilor competente din cadrul Direcției Generale Buget, care îl administrează în conformitate cu normele, principiile și procedurile stabilite în prezenta decizie.

(2)   Contul este deschis la BCE pe baza unui contract de servicii de agenție fiscală. Respectivul cont este utilizat pentru deținerile prudențiale de numerar specifice, care se adaptează la cuantumurile plăților viitoare.

Articolul 14

Contabilizarea operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit

Contabilul este responsabil cu asigurarea unei contabilități adecvate pentru toate operațiunile de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit, în conformitate cu normele contabile ale Uniunii și cu titlul XIII din Regulamentul financiar.

Articolul 15

Întocmirea situațiilor financiare

(1)   Contabilul este responsabil cu întocmirea situațiilor financiare anuale referitoare la operațiunile de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit, în conformitate cu normele contabile ale Uniunii și pe baza informațiilor furnizate de ordonatorii de credite ai programelor.

(2)   Aceste situații financiare fac parte din conturile anuale consolidate ale bugetului Uniunii.

CAPITOLUL 4

GESTIONAREA RISCURILOR ȘI ASIGURAREA CONFORMITĂȚII

Articolul 16

Rolul responsabilului cu gestionarea riscurilor pentru operațiunile de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit

(1)   Pentru operațiunile de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit, este numit un responsabil cu gestionare riscurilor, ale cărui competențe și funcții sunt stabilite prin prezenta decizie.

(2)   Rolul responsabilului cu gestionarea riscurilor este de a se asigura că sistemele și procesele utilizate pentru realizarea operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit sunt concepute și implementate într-un mod care să asigure, în cea mai mare măsură posibilă, protecția intereselor financiare ale Uniunii și buna gestiune financiară a operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit.

(3)   Rolul de responsabilului cu gestionarea riscurilor se exercită independent de funcțiile și sarcinile legate de planificarea, realizarea, execuția și contabilizarea operațiunilor. Responsabilul cu gestionarea riscurilor beneficiază de autonomie în îndeplinirea sarcinilor și responsabilităților descrise în prezentul capitol și dispune de resursele necesare.

(4)   Responsabilul cu gestionarea riscurilor raportează direct membrului colegiului responsabil cu bugetul în ceea ce privește responsabilitățile prevăzute în prezentul capitol.

(5)   Membrul personalului căruia i s-a încredințat rolul de responsabil cu asigurarea conformității raportează direct responsabilului cu gestionarea riscurilor cu privire la aspectele prevăzute la articolul 17 alineatul (4).

Articolul 17

Instituirea unei politici la nivel înalt privind riscurile și conformitatea

(1)   Responsabilul cu gestionarea riscurilor elaborează o politică la nivel înalt privind riscurile și conformitatea, care identifică principalele riscuri la adresa intereselor financiare ale Uniunii care decurg din realizarea operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit. În acest context, responsabilul cu gestionarea riscurilor ține seama de principiile privind recunoașterea și evaluarea riscurilor, conform cărora un sistem de control intern eficace identifică și evaluează în permanență principalele riscuri.

(2)   Politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea stabilește obiectivele strategice în materie de riscuri și oferă cadrul general pentru orientările privind gestionarea riscurilor aplicabile operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit.

(3)   Politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea identifică toate riscurile asociate, inclusiv riscurile de lichiditate, de piață, de finanțare, de credit, de contraparte și operaționale, care decurg din realizarea operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit. Politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea stabilește pentru fiecare risc apetitul pentru risc ridicat, metodologiile generale de măsurare a expunerii la risc, cerințele de monitorizare și raportare, precum și mecanismul de escaladare care trebuie adoptat în cazul unor încălcări sau neconformități. Prin intermediul acestei politici se verifică soliditatea procedurilor necesare pentru a asigura probitatea, integritatea și transparența operațiunilor respective și se limitează în mod corespunzător orice risc financiar sau operațional.

(4)   Politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea include următoarele norme și proceduri:

(a)

normele și procedurile care trebuie respectate de persoanele responsabile cu implementarea operațională și cu execuția strategiei de finanțare diversificate; și

(b)

normele și procedurile cu privire la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, precum și cu privire la execuția operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit de către entități înregistrate sau stabilite în jurisdicțiile enumerate în cadrul politicii relevante privind jurisdicțiile necooperante sau care sunt identificate ca țări cu grad înalt de risc în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (15) sau care nu respectă efectiv standardele fiscale ale Uniunii sau standardele fiscale convenite la nivel internațional privind transparența și schimbul de informații, încălcările regimurilor de sancțiuni și alte nereguli financiare relevante.

(5)   Politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea este reexaminată cel puțin o dată pe an și, dacă este necesar, se revizuiește.

(6)   Politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea este prezentată spre aprobare membrului colegiului responsabil cu bugetul de către responsabilul cu gestionarea riscurilor.

Articolul 18

Rolul responsabilului cu gestionarea riscurilor

(1)   Responsabilul cu gestionarea riscurilor monitorizează punerea în aplicare în mod cuprinzător și consecvent a politicii la nivel înalt privind riscurile și conformitatea.

(2)   În mod special, responsabilul cu gestionarea riscurilor îndeplinește următoarele sarcini:

(a)

emite un aviz cu privire la proiectul de plan de finanțare;

(b)

revizuiește normele interne și documentele de orientare emise de directorul general al Direcției Generale Buget pentru punerea în aplicare a prezentei decizii în scopul asigurării coerenței cu politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea și poate solicita modificarea acesteia din urmă;

(c)

stabilește și supraveghează respectarea permanentă a unor procese solide de identificare, cuantificare și monitorizare a riscurilor;

(d)

identifică potențialele încălcări ale politicii la nivel înalt privind riscurile și conformitatea sau ale altor orientări, politici și limite legate de riscuri și recomandă posibile măsuri care trebuie luate în cazul unor încălcări sau neconformități.

Articolul 19

Raportarea de către responsabilul cu gestionarea riscurilor

(1)   Responsabilul cu gestionarea riscurilor prezintă periodic membrului colegiului responsabil cu bugetul, Comitetului pentru riscuri și conformitate, directorului general al Direcției Generale Buget și contabilului rapoarte cu privire la riscurile materiale și la respectarea normelor și procedurilor stabilite în conformitate cu articolul 17 alineatul (4). De asemenea, responsabilul cu gestionarea riscurilor furnizează persoanelor responsabile cu execuția operațională a strategiei de finanțare diversificate informații periodice cu privire la riscuri și limite.

Directorul general al Direcției Generale Buget ia, fără întârzieri nejustificate, măsurile necesare pentru a răspunde acestor constatări și furnizează responsabilului cu gestionarea riscurilor explicații cu privire la măsurile luate.

În cadrul rapoartelor transmise membrului colegiului responsabil cu bugetul, responsabilul cu gestionarea riscurilor poate, de asemenea, după caz, să informeze membrul respectiv cu privire la constatările menționate la al doilea paragraf și la deliberările Comitetului pentru riscuri și conformitate.

(2)   Responsabilul cu gestionarea riscurilor prezintă Comisiei, o dată pe an, un raport privind punerea în aplicare a politicii la nivel înalt privind riscurile și conformitatea.

Articolul 20

Rolul Comitetului pentru riscuri și conformitate

(1)   Se instituie Comitetul pentru riscuri și conformitate cu scopul de a oferi sprijin responsabilului cu gestionarea riscurilor în exercitarea responsabilităților sale.

(2)   Comitetul pentru riscuri și conformitate:

(a)

este consultat de responsabilul cu gestionarea riscurilor cu privire la politica la nivel înalt privind riscurile și conformitatea;

(b)

sprijină responsabilul cu gestionarea riscurilor în îndeplinirea sarcinilor menționate la articolul 18 alineatul (2) literele (a), (b) și (c);

(c)

participă la evaluarea, monitorizarea și aprobarea practicilor cu privire la punerea în aplicare a politicii la nivel înalt privind riscurile și conformitatea și cu privire la gestionarea riscurilor aferente operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit;

(d)

oferă sprijin responsabilului cu gestionarea riscurilor pentru evaluarea expunerilor la riscuri emergente, asociate operațiunilor de împrumut, de gestionare a datoriei și de credit și este informat de către acesta din urmă cu privire la depășirea limitelor stabilite pentru reducerea riscurilor sau cu privire la nerespectarea politicii la nivel înalt privind riscurile și conformitatea, precum și a altor orientări, politici și limite legate de riscuri.

Articolul 21

Membrii și organizarea Comitetului pentru riscuri și conformitate

(1)   Membrii Comitetului pentru riscuri și conformitate sunt responsabilul cu gestionarea riscurilor, contabilul Comisiei, responsabilul cu asigurarea conformității, doi membri ai personalului din cadrul direcțiilor generale ale căror funcții presupun cunoștințe în materie de gestionare a riscurilor și de supraveghere a piețelor financiare, precum și doi membri ai personalului Direcției Generale Buget desemnați de directorul general al acestei direcții generale.

(2)   Responsabilul cu gestionarea riscurilor invită doi experți externi la reuniunile Comitetului pentru riscuri și conformitate. Experții externi emit avize și participă la deliberările cu privire la aspectele aduse în atenția comitetului, însă fără a avea drept de vot în cadrul acestor deliberări.

(3)   Comitetul pentru riscuri și conformitate adoptă, dacă este posibil, poziții pe bază de consens sau, în cazul în care nu se ajunge la un consens, pe baza unei majorități simple a membrilor săi. În caz de egalitate de voturi, votul responsabilului cu gestionarea riscurilor este decisiv.

(4)   Comitetul pentru riscuri și conformitate își stabilește propriul regulament de procedură.

CAPITOLUL 5

DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 22

Abrogare

Decizia C(2021) 2502 se abrogă.

Trimiterile la decizia abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta decizie.

Articolul 23

Intrare în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2022.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 193, 30.7.2018, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE, Euratom) 2022/2434 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 decembrie 2022 de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 în ceea ce privește stabilirea unei strategii de finanțare diversificate ca metodă generală de împrumut (JO L 319, 13.12.2022, p. 1).

(3)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(4)  Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23).

(5)  Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14 aprilie 2021 de instituire a mecanismelor necesare pentru administrarea operațiunilor de împrumut în temeiul Deciziei (UE, Euratom) 2020/2053 a Consiliului și pentru operațiunile de creditare legate de împrumuturile acordate în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului.

(6)  Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/1095 a Comisiei din 2 iulie 2021 de stabilire a metodologiei pentru alocarea costurilor legate de operațiunile de împrumut și de administrare a datoriei în cadrul NextGenerationEU (JO L 236, 5.7.2021, p. 75).

(7)  Regulamentul (UE) 2022/2463 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 decembrie 2022 de instituire a unui instrument pentru acordarea de sprijin Ucrainei pentru 2023 (asistență macrofinanciară +) (JO L 322, 16.12.2022, p. 1).

(8)  Decizia Comisiei C(2018) 5120 final din 3 august 2018 privind normele interne referitoare la execuția bugetului general al Uniunii Europene (secțiunea Comisia Europeană) în atenția serviciilor Comisiei.

(9)  Regulamentul delegat (UE) 2017/583 al Comisiei din 14 iulie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare cu privire la standarde tehnice de reglementare privind cerințele în materie de transparență pentru locurile de tranzacționare și firmele de investiții, în ceea ce privește obligațiunile, produsele financiare structurate, certificatele de emisii și instrumentele financiare derivate (JO L 87, 31.3.2017, p. 229).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții (JO L 201, 27.7.2012, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) 2015/2365 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind transparența operațiunilor de finanțare prin instrumente financiare și transparența reutilizării și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 337, 23.12.2015, p. 1).

(12)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(13)  Decizia (UE, Euratom) 2021/625 a Comisiei din 14 aprilie 2021 privind instituirea rețelei de dealeri primari și definirea criteriilor de eligibilitate pentru îndeplinirea mandatului de aranjor principal și coaranjor pentru tranzacțiile sindicalizate în scopul activităților de împrumut desfășurate de Comisie în numele Uniunii și al Comunității Europene a Energiei Atomice (JO L 131, 16.4.2021, p. 170).

(14)  Decizia de punere în aplicare (UE, Euratom) 2022/2545 a Comisiei din 19 decembrie 2022 de stabilire a cadrului pentru alocarea costurilor legate de operațiunile de împrumut și de gestionare a datoriei în cadrul strategiei de finanțare diversificate (a se vedea pagina 123 din prezentul Jurnal Oficial).

(15)  Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).


Top