1.

„animale de blană” înseamnă animale crescute pentru producția de blană și care nu sunt destinate consumului uman;

2.

„sânge” înseamnă sânge integral proaspăt;

3.

„materii prime furajere” înseamnă acele materii prime furajere, conform definiției de la articolul 3 alineatul (2) litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 767/2009, de origine animală, inclusiv proteine animale prelucrate, produse din sânge, grăsimi topite, produse din ouă, ulei de pește, derivați de grăsime, colagen, gelatină și proteine hidrolizate, fosfat dicalcic, fosfat tricalcic, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru, produse din colostru și nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării;

4.

„produse din sânge” înseamnă produse derivate obținute din sânge sau componente ale sângelui, cu excepția făinii de sânge; acestea cuprind plasmă deshidratată/congelată/lichidă, sânge integral uscat, eritrocite deshidratate/congelate/lichide sau componente ale acestora și amestecuri;

5.

„proteine animale prelucrate” înseamnă proteine animale obținute în întregime din materiale de categoria 3, care au fost tratate în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1 (inclusiv făină de sânge și făină de pește), astfel încât acestea să poată fi utilizate direct ca materii prime furajere sau pentru orice alte utilizări în furaje, inclusiv în hrana pentru animale de companie, sau pentru utilizări în îngrășăminte organice sau amelioratori de sol; totuși, acestea nu includ produsele din sânge, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul, produsele din colostru, nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării, gelatina, proteinele hidrolizate și fosfatul dicalcic, ouăle și produsele din ouă, inclusiv cojile de ouă, fosfatul tricalcic și colagenul;

6.

„făină de sânge” înseamnă proteine animale prelucrate obținute din tratamentul termic al sângelui sau al componentelor sângelui în conformitate cu anexa X capitolul II secțiunea 1;

7.

„făină de pește” înseamnă proteine animale prelucrate obținute din animale acvatice, cu excepția mamiferelor marine;

8.

„grăsimi topite” înseamnă grăsimi obținute prin prelucrarea:

9.

„ulei de pește” înseamnă ulei obținut din prelucrarea animalelor acvatice sau ulei obținut din prelucrarea peștelui destinat consumului uman, pe care un operator l-a destinat altor scopuri decât pentru consumul uman;

10.

„subproduse apicole” înseamnă miere, ceară de albine, lăptișor de matcă, propolis sau polen, care nu sunt destinate consumului uman;

11.

„colagen” înseamnă produse pe bază de proteine obținute din piei, oase și tendoane de animale;

12.

„gelatină” înseamnă proteine naturale, solubile, gelatinizate sau nu, obținute prin hidroliza parțială a colagenului produs din oase, piei, tendoane și ligamente de animale;

13.

„jumări” înseamnă reziduuri cu conținut de proteine obținute prin topire, după separarea parțială a grăsimii și a apei;

14.

„proteine hidrolizate” înseamnă polipeptide, peptide și aminoacizi, precum și amestecurile acestora, obținute prin hidroliza subproduselor de origine animală;

15.

„apă albă” înseamnă un amestec de lapte, produse pe bază de lapte sau produse derivate din acestea, cu apa colectată de la clătirea echipamentelor din industria laptelui, inclusiv recipientele utilizate pentru produse lactate, înainte de curățire și dezinfecție;

16.

„conservă de hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie prelucrată termic, în recipiente închise ermetic;

17.

„produse de ros pentru câini” înseamnă produse de ros pentru animale de companie, produse din piei netăbăcite de ungulate sau din alte materiale de origine animală;

18.

„subproduse aromatizante de origine animală” înseamnă produse derivate de origine animală, lichide sau deshidratate, utilizate pentru a îmbunătăți calitățile gustative ale hranei pentru animalele de companie;

19.

„hrană pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie și produse de ros pentru câini:

20.

„hrană prelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie, alta decât hrana neprelucrată pentru animale de companie, care a fost prelucrată în conformitate cu anexa XIII capitolul II punctul 3;

21.

„hrană neprelucrată pentru animale de companie” înseamnă hrană pentru animale de companie care conține materiale de categoria 3 și care nu a fost supusă niciunui proces de conservare, altul decât refrigerarea sau congelarea;

22.

„deșeuri de catering” înseamnă orice deșeuri alimentare, inclusiv uleiurile de gătit uzate provenite din restaurante, unități de catering și bucătării, inclusiv bucătării centrale și bucătării casnice;

23.

„reziduuri de digestie” înseamnă reziduuri provenite din transformarea subproduselor de origine animală într-o instalație de biogaz;

24.

„conținutul tractului digestiv” înseamnă conținutul tractului digestiv al mamiferelor și ratitelor;

25.

„derivați de grăsime” înseamnă produse derivate obținute din grăsimi topite care, în ceea ce privește grăsimile topite obținute din materiale de categoria 1 sau categoria 2, au fost prelucrate în conformitate cu anexa XIII capitolul XI;

26.

„guano” înseamnă un produs natural colectat din excrementele provenite de la lilieci sau păsări marine sălbatice și care nu este mineralizat;

27.

„făină de carne și oase” înseamnă proteine animale derivate din prelucrarea materialelor de categoria 1 sau categoria 2 în conformitate cu una din metodele de prelucrare prevăzute în anexa IV capitolul III;

28.

„piei tratate” înseamnă produse derivate din piei netratate, altele decât produsele de ros pentru câini, care au fost:

29.

„piei netratate” înseamnă toate țesuturile cutanate și subcutanate care nu au fost supuse niciunui tratament, altul decât tăierea, refrigerarea sau congelarea;

30.

„pene și părți de pene netratate” înseamnă pene sau părți de pene, altele decât penele sau părțile de pene care au fost tratate:

31.

„lână netratată” înseamnă lână, alta decât lâna care:

32.

„păr netratat” înseamnă păr, altul decât părul care:

33.

„păr de porc netratat” înseamnă păr de porc, altul decât părul de porc care:

34.

„articol pentru expoziții” înseamnă subproduse de origine animală sau produse derivate destinate expozițiilor sau activităților artistice;

35.

„produs intermediar” înseamnă un produs derivat:

36.

„reactiv de laborator” înseamnă un produs ambalat, gata de utilizare, care conține subproduse de origine animală sau produse derivate și care este destinat, ca atare sau în combinație cu substanțe de origine neanimală, unor utilizări de laborator specifice ca reactiv sau produs reactiv, etalon sau material de control pentru detectarea, măsurarea, examinarea sau producerea de alte substanțe;

37.

„produs utilizat pentru diagnostic in vitro” înseamnă un produs ambalat, gata de utilizare, care conține un produs din sânge sau un alt subprodus de origine animală și care este folosit ca reactiv, produs reactiv, etalon, trusă sau orice alt sistem, folosit fie ca atare, fie în combinație, destinat utilizării in vitro în vederea examinării probelor de origine umană sau animală, utilizat numai sau în special în vederea diagnosticării unei stări fiziologice, a unei stări de sănătate, a unei boli sau anomalii genetice sau pentru a stabili nivelul de siguranță și compatibilitatea cu reactivii; nu include organe donate sau sânge donat;

38.

„probe pentru cercetare și diagnostic” înseamnă subproduse de origine animală și produse derivate destinate următoarelor utilizări: examinarea în contextul activităților de diagnostic sau analiză pentru promovarea progresului în domeniul științei și tehnologiei, în context educațional sau în activități de cercetare;

39.

„probe comerciale” înseamnă subproduse de origine animală sau produse derivate destinate anumitor studii sau analize în vederea realizării unui proces de producție sau a dezvoltării de furaje sau alte produse derivate, inclusiv pentru testarea utilajelor, pentru utilizarea într-o unitate sau instalație care:

40.

„coincinerare” înseamnă recuperarea sau eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, în cazul în care acestea sunt deșeuri, într-o instalație de coincinerare;

41.

„combustie” înseamnă un proces care implică oxidarea sau arderea în vederea utilizării valorii energetice a subproduselor de origine animală sau a produselor derivate, dacă acestea nu sunt deșeuri;

42.

„incinerarea” înseamnă eliminarea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate ca deșeuri, într-o instalație de incinerare, în conformitate cu definiția de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2000/76/CE;

43.

„reziduuri de incinerare și coincinerare” înseamnă orice reziduuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 13 din Directiva 2000/76/CE, generate de instalațiile de incinerare sau coincinerare care tratează subproduse de origine animală sau produse derivate;

44.

„cod de culori” înseamnă folosirea sistematică a culorilor în conformitate cu anexa VIII capitolul II punctul 1 litera (c) pentru expunerea informațiilor în conformitate cu prezentul regulament pe suprafața sau partea suprafeței unui ambalaj, recipient sau vehiculul sau pe o etichetă sau pe un simbol aplicat pe acestea;

45.

„operațiuni intermediare” înseamnă operațiunile, altele decât depozitarea, prevăzute la articolul 19 litera (b);

46.

„tăbăcire” înseamnă întărirea pieilor, cu ajutorul taninilor vegetali, a sărurilor de crom sau a altor substanțe precum sărurile de aluminiu, sărurile ferice, sărurile de siliciu, aldehidele și chinonele sau alți agenți sintetici de întărire;

47.

„taxidermie” înseamnă arta preparării și împăierii pieilor de animale pentru a reproduce forma unui animal viu, astfel încât prin pielea împăiată să nu poată fi transmise riscuri inacceptabile pentru sănătatea publică și animală;

48.

„comerț” înseamnă comerțul cu mărfuri între statele membre în conformitate cu articolul 28 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

49.

„metode de prelucrare” înseamnă metodele enumerate în anexa IV capitolele III și IV;

50.

„lot” înseamnă o unitate de producție produsă într-o singură instalație prin utilizarea unor parametri de producție uniformi, cum ar fi originea materialelor, sau mai multe asemenea unități, dacă acestea sunt produse în ordine consecutivă într-o singură instalație și depozitate împreună ca o unitate de expediere;

51.

„recipient închis ermetic” înseamnă un recipient proiectat și destinat a fi folosit astfel încât să asigure protecție împotriva pătrunderii microorganismelor;

52.

„instalație de biogaz” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții anaerobe;

53.

„centre de colectare” înseamnă spații, altele decât instalațiile de prelucrare, în care sunt colectate subprodusele de origine animală menționate la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cu intenția de a fi utilizate pentru hrănirea animalelor menționate la același articol;

54.

„instalație de compostare” înseamnă o instalație în care subprodusele de origine animală sau produsele derivate reprezintă cel puțin o parte din materialul care este supus biodegradării în condiții aerobe;

55.

„instalație de coincinerare” înseamnă orice instalație fixă sau mobilă al cărei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale definite la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2000/76/CE;

56.

„instalație de incinerare” înseamnă orice unitate tehnică fixă sau mobilă și echipamentul dedicat tratamentului termic al deșeurilor conform definiției de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2000/76/CE;

57.

„instalație de producere a hranei pentru animale de companie” înseamnă spații sau instalații pentru producerea de hrană pentru animale de companie sau subproduse aromatizante de origine animală în conformitate cu articolul 24 alienatul (1) litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

58.

„instalație de prelucrare” înseamnă spații sau instalații pentru prelucrarea subproduselor de origine animală în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în care subprodusele de origine animală sunt prelucrate în conformitate cu anexa IV și/sau anexa X.

1.

În Estonia, Letonia și Finlanda, următoarele animale de blană pot fi hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu anexa IV capitolul III și care sunt obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie:

2.

În Estonia și Letonia, animalele de blană din specia nurcă americană (Mustela vison) pot fi hrănite cu făină de carne și oase sau alte produse care au fost prelucrate în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute în anexa IV capitolul III și care sunt obținute din cadavre sau părți de cadavre de animale din aceeași specie.

3.

Hrănirea menționată la punctele 1 și 2 are loc în următoarele condiții:

(a)

perioada de așteptare de cel puțin 21 de zile prevăzută la articolul 11 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 trebuie să fi fost respectată;

(b)

s-au utilizat numai îngrășăminte organice și amelioratori de sol în conformitate cu articolul 32 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu anexa XI capitolul II din prezentul regulament.

(a)

gunoi de grajd și guano;

(b)

conținutul tractului digestiv, lapte, produse pe bază de lapte, produse derivate din lapte, colostru și produse din colostru, care nu sunt considerate de autoritatea competentă ca prezentând riscuri de răspândire a vreunei boli grave la animale.

1.

Operatorii instalațiilor de incinerare și coincinerare prevăzute la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament se asigură că instalațiile aflate sub controlul lor îndeplinesc următoarele condiții de igienă:

2.

Operatorul unei instalații de incinerare sau coincinerare ia toate măsurile de precauție necesare în ceea ce privește recepția subproduselor de origine animală sau a produselor derivate pentru a preveni sau a reduce, pe cât posibil, riscurile directe pentru sănătatea umană sau animală.

3.

Animalele trebuie să nu aibă acces la instalații, subproduse de origine animală sau produse derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate sau la cenușa care rezultă din incinerarea sau coincinerarea subproduselor de origine animală.

4.

Dacă instalația de incinerare sau coincinerare este amplasată într-o exploatație de creștere a animalelor de fermă:

5.

Depozitarea subproduselor de origine animală și a produselor derivate care urmează să fie incinerate sau coincinerate, precum și a cenușii, trebuie să se efectueze în recipiente acoperite, identificate în mod corespunzător și, după caz, în recipiente etanșe.

6.

Subprodusele de origine animală incinerate incomplet trebuie reincinerate sau eliminate prin alte metode, altele decât prin eliminare într-un depozit de deșeuri autorizat, în conformitate cu articolele 12, 13 și 14, după caz, din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

1.

Cantitatea de reziduuri de incinerare și coincinerare trebuie să fie minimă, iar reziduurile trebuie să fie inofensive. Astfel de reziduuri trebuie recuperate, după caz, direct din instalație sau în afara acesteia în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii, sau eliminate într-un depozit de deșeuri autorizat.

2.

Transportul și depozitarea intermediară a reziduurilor uscate, inclusiv a pulberilor, trebuie să se efectueze astfel încât să se prevină răspândirea în mediu, de exemplu în recipiente închise.

1.

Se utilizează tehnici de monitorizare a parametrilor și a condițiilor relevante pentru procesul de incinerare sau coincinerare.

2.

Autorizația emisă de autoritatea competentă sau condițiile anexate acesteia stabilesc cerințele privind măsurarea temperaturii.

3.

Funcționarea oricăror echipamente de monitorizare automată face obiectul unor controale și a unui test anual de supraveghere.

4.

Rezultatele măsurătorilor de temperatură sunt înregistrate și prezentate în mod corespunzător, astfel încât să îi permită autorității competente să verifice respectarea condițiilor de funcționare admise stabilite prin prezentul regulament în conformitate cu procedurile care urmează să fie adoptate de către autoritatea în cauză.

(a)

Instalațiile trebuie să fie echipate pentru fiecare linie cu cel puțin un arzător auxiliar. Acest arzător pornește automat în momentul în care temperatura gazelor de ardere după ultima injecție de aer de combustie scade, după caz, sub 850 °C sau 1 100 °C. De asemenea, acesta trebuie să fie folosit în timpul operațiunilor de pornire sau oprire a instalației pentru a asigura menținerea temperaturii de 850 °C sau 1 100 °C, după caz, pe tot parcursul acestor operațiuni și pe toată perioada în care în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se află material nears.

(b)

Dacă în camera unde are loc incinerarea sau coincinerarea se introduc subproduse de origine animală sau produse derivate printr-un proces continuu, instalația trebuie să dispună de un sistem automat care să prevină introducerea subproduselor de origine animală sau a produselor derivate în faza de pornire, înainte de atingerea temperaturii de 850 °C sau 1 100 °C, după caz, și în orice moment în care temperatura respectivă nu este menținută.

(c)

Operatorul trebuie să opereze instalația de incinerare astfel încât să se atingă un nivel de incinerare la care conținutul de carbon organic total al cenușii și zgurii să fie mai mic de 3 % din greutatea în stare uscată sau la care pierderea la calcinare a acestora să fie mai mică de 5 % din greutatea în stare uscată. Dacă este necesar, se utilizează tehnici corespunzătoare de pretratare.

1.

Amplasamentul instalațiilor de mare capacitate, inclusiv zonele asociate de depozitare pentru subproduse de origine animală, sunt proiectate astfel încât să se prevină eliberarea neautorizată și accidentală de orice substanțe poluante în sol, ape de suprafață și ape subterane.

2.

Trebuie să se prevadă o capacitate de depozitare pentru apa de ploaie contaminată provenită de la amplasamentul instalației sau pentru apa contaminată provenită din pierderi prin scurgeri sau din operațiuni de stingere a incendiilor.

Dacă este necesar, operatorul se asigură că apa de ploaie sau apa menționată mai sus poate fi testată și epurată înainte de eliminare, după caz.

(a)

se utilizează numai pentru eliminarea:

(b)

sunt echipate cu un arzător auxiliar, în cazul în care în instalația de capacitate mică sunt introduse materiale de categoria 1 prevăzute la articolul 8 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009;

(c)

sunt operate astfel încât subprodusele de origine animală să fie transformate complet în cenușă.

1.

Instalațiile de prelucrare îndeplinesc următoarele cerințe privind prelucrarea prin sterilizare sub presiune sau în conformitate cu metodele de prelucrare prevăzute la articolul 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009:

2.

Instalațiile de prelucrare trebuie să dispună de dotări adecvate pentru curățarea și dezinfectarea containerelor sau a recipientelor în care se primesc subprodusele de origine animală și a mijloacelor de transport, altele decât navele, în care acestea sunt transportate.

3.

Trebuie să existe dotări adecvate pentru dezinfectarea roților vehiculelor și a altor părți ale vehiculului, după caz, la plecarea din sectorul murdar al instalației de prelucrare.

4.

Toate instalațiile de prelucrare trebuie să aibă un sistem de eliminare a apelor uzate care îndeplinește cerințele prevăzute de autoritatea competentă în conformitate cu legislația Uniunii.

5.

Instalația de prelucrare trebuie să dispună de propriul său laborator sau să folosească serviciile unui laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă pe baza unei evaluări a capacității laboratorului de a efectua analizele respective, să fie acreditat în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente în vederea evaluării capacității laboratorului de a efectua aceste analize.

6.

În cazul în care, pe baza unei evaluări a riscurilor, volumul de produse tratate impune prezența periodică sau permanentă a autorității competente, instalația de prelucrare trebuie să fie prevăzută cu o încăpere dotată în mod adecvat care poate fi încuiată și care să fie utilizată exclusiv de către serviciul de inspecție.

1.

Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 și alte unități în care sunt eliminate materiale cu risc specificat, precum și abatoarele și instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 2, dispun de un proces de pretratare pentru reținerea și colectarea materialelor de origine animală ca o primă etapă a epurării apelor uzate.

Echipamentul utilizat în procesul de pretratare constă din bazine colectoare sau site cu dimensiunile ochiurilor de cel mult 6 mm situate în avalul procesului sau din sisteme echivalente care asigură faptul că particulele solide din apele uzate care trec prin aceste site nu depășesc 6 mm.

2.

Apele uzate provenite de la unitățile menționate la punctul 1 trebuie să treacă printr-un proces de pretratare care asigură filtrarea tuturor apelor uzate înainte de a fi evacuate din unitățile respective. Nu se utilizează zdrobirea, macerarea sau orice alte prelucrări sau aplicarea presiunii care ar putea facilita trecerea materialelor solide de origine animală prin procesul de pretratare.

3.

Toate materialele de origine animală reținute de procesul de pretratare al unităților menționate la punctul 1 se colectează și se transportă ca materiale de categoria 1 sau categoria 2, după caz, și sunt eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

4.

Apele uzate care au trecut de procesul de pretratare din unitățile menționate la punctul 1 și apele uzate din alte unități care manipulează sau prelucrează subproduse de origine animală se epurează în conformitate cu legislația Uniunii, fără restricții în conformitate cu prezentul regulament.

5.

În plus față de cerințele prevăzute la punctul 4, autoritatea competentă poate obliga operatorii să epureze apele uzate provenite din sectorul murdar al instalațiilor de prelucrare și din instalațiile sau unitățile care efectuează operațiuni intermediare cu materiale de categoria 1 sau categoria 2 sau care depozitează materiale de categoria 1 sau categoria 2, în conformitate cu condițiile care asigură reducerea riscurilor prezentate de agenții patogeni.

6.

Fără a aduce atingere dispozițiilor de la punctele 1 – 5, se interzice eliminarea subproduselor de origine animală prin sistemul de ape uzate, inclusiv a sângelui și a laptelui sau a produselor derivate.

Cu toate acestea, materialele de categoria 3 care constau din nămoluri rezultate în urma centrifugării sau separării pot fi eliminate prin sistemul de ape uzate, cu condiția ca acestea să fi fost supuse unuia dintre tratamentele pentru nămolurile rezultate în urma centrifugării sau separării prevăzute în anexa X capitolul II secțiunea 4 partea III din prezentul regulament.

1.

Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 nu pot fi amplasate în aceeași locație cu instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 1 sau 2, cu excepția cazului în care acestea se află într-o clădire complet separată.

2.

Cu toate acestea, autoritatea competentă poate autoriza prelucrarea materialelor de categoria 3 într-o locație care manipulează sau prelucrează materiale de categoria 1 sau categoria 2, dacă se previne contaminarea încrucișată prin:

3.

Instalațiile de prelucrare a materialelor de categoria 3 trebuie să fie prevăzute cu o instalație de verificare a prezenței corpurilor străine, cum ar fi materialele de ambalaj sau bucățile de metal, din subprodusele de origine animală sau produsele derivate, dacă acestea prelucrează materiale destinate hrănirii animalelor. Astfel de corpuri străine se îndepărtează înainte sau în cursul prelucrării.

1.

Pentru monitorizarea continuă a condițiilor de prelucrare trebuie să se folosească aparate de măsură și dispozitive de înregistrare calibrate corespunzător. Trebuie păstrate evidențe care să indice data calibrării aparatelor de măsură și a dispozitivelor de înregistrare.

2.

Materiile prime care ar putea să nu fi fost supuse tratamentului termic specificat, cum ar fi materialul eliminat la începutul procesului sau scurgerile din fierbătoare, trebuie recirculate prin instalația de tratament termic sau colectate și reprelucrate sau eliminate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

1.

Pentru fiecare metodă de prelucrare conform capitolului III, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor termice aplicate la prelucrare includ:

2.

În cazul tratamentelor chimice care au fost autorizate de autoritatea competentă ca metoda de prelucrare 7 în conformitate cu capitolul III litera G, punctele critice de control care determină amploarea tratamentelor chimice aplicate includ ajustarea pH-ului care a fost realizată.

3.

Înregistrările se păstrează timp de cel puțin doi ani pentru a dovedi aplicarea valorilor de prelucrare minime pentru fiecare punct critic de control.

4.

Materialele de categoria 3 se prelucrează în conformitate cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 5 sau cu metoda de prelucrare 7 sau, în cazul materialelor provenite de la animale acvatice, cu oricare din metodele de prelucrare 1 – 7, în conformitate cu capitolul III.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care sunt prelucrate este mai mare de 50 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 50 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 50 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2.

Subprodusele de origine animală cu o dimensiune a particulelor de cel mult 50 de milimetri trebuie încălzite la o temperatură internă de peste 133 °C timp de cel puțin 20 de minute fără întrerupere la o presiune (absolută) de cel puțin 3 bari. Presiunea trebuie produsă prin evacuarea totală a aerului din camera de sterilizare și înlocuirea acestuia cu aburi („aburi saturați”); tratamentul termic poate fi aplicat ca proces unic sau ca etapă de sterilizare anterioară sau posterioară procesului.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 150 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 150 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 150 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 125 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 50 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3.

Prelucrarea se efectuează în sistem discontinuu.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 95 de minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 55 de minute și o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin 13 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 30 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 30 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 30 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie introduse într-un vas în care s-a adăugat grăsime și încălzite astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 16 minute, o temperatură internă mai mare de 110 °C timp de cel puțin 13 minute, o temperatură internă mai mare de 120 °C timp de cel puțin opt minute și o temperatură internă mai mare de 130 °C timp de cel puțin trei minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1.

Dacă dimensiunea particulelor subproduselor de origine animală care urmează să fie prelucrate este mai mare de 20 de milimetri, dimensiunea subproduselor de origine animală trebuie să fie redusă cu ajutorul echipamentelor corespunzătoare, reglate astfel încât dimensiunea particulelor după reducere să nu fie mai mare de 20 de milimetri. Eficiența echipamentelor trebuie verificată zilnic, înregistrându-se starea acestora. Dacă verificările indică existența unor particule mai mari de 20 de milimetri, procesul trebuie oprit și trebuie efectuate reparații înainte de reluarea acestuia.

2.

După reducere, subprodusele de origine animală trebuie încălzite până la coagulare, apoi presate astfel încât să se elimine grăsimea și apa din materialul proteic. Materialul proteic trebuie apoi încălzit astfel încât să se atingă o temperatură internă mai mare de 80 °C timp de cel puțin 120 de minute și o temperatură internă mai mare de 100 °C timp de cel puțin 60 de minute.

Temperaturile interne pot fi atinse consecutiv sau printr-o combinație corespunzătoare a perioadelor de timp indicate.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1.

Subprodusele de origine animală trebuie reduse astfel încât dimensiunea particulelor să fie de cel mult:

Acestea trebuie amestecate apoi cu acid formic pentru a reduce și a menține pH-ul la cel mult 4,0. Amestecul trebuie depozitat timp de cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea altui tratament.

2.

După reducere, amestecul trebuie încălzit la:

În cazul în care se utilizează un sistem continuu, avansarea produsului prin convertorul de căldură trebuie să fie controlată cu ajutorul unor comenzi mecanice care să limiteze deplasarea acestuia astfel încât la sfârșitul operațiunii de tratament termic produsul să fi trecut printr-un ciclu suficient în ceea ce privește atât timpul, cât și temperatura.

3.

Prelucrarea poate fi efectuată în sistem discontinuu sau în sistem continuu.

1.

Orice metodă de prelucrare autorizată de autoritatea competentă pentru care operatorul sau autoritatea competentă a demonstrat următoarele:

2.

Detaliile privind punctele critice de control pe baza cărora fiecare instalație de prelucrare respectă în mod satisfăcător standardele microbiologice trebuie să fie înregistrate și păstrate astfel încât operatorul sau autoritatea competentă să poată monitoriza funcționarea instalației de prelucrare. Informațiile care se înregistrează și se monitorizează trebuie să includă dimensiunea particulelor și, după caz, temperatura critică, valoarea absolută a timpului, profilul presiunii, viteza de alimentare cu materii prime și viteza de reciclare a grăsimilor.

3.

Prin derogare de la punctul 1, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor metode de prelucrare care au fost autorizate înainte de data aplicării prezentului regulament, în conformitate cu anexa V capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1774/2002.

4.

Autoritatea competentă suspendă definitiv sau temporar aplicarea metodelor de prelucrare prevăzute la punctele 1 și 3 în cazul în care obține dovezi conform cărora oricare din circumstanțele specificate la punctul 1 literele (a) sau (b) s-au modificat în mod substanțial.

5.

Autoritatea competentă informează la cerere autoritatea competentă dintr-un alt stat membru cu privire la informațiile pe care le deține conform punctelor 1 și 2 în legătură cu o metodă de prelucrare autorizată.

1.

Materialele rezultate din prelucrarea materialelor de categoria 1 sau categoria 2, cu excepția biomotorinei produsă în conformitate cu secțiunea 2 litera D din prezentul capitol, se marchează în mod permanent în conformitate cu cerințele privind marcarea anumitor produse derivate prevăzute în anexa VIII capitolul V.

2.

Autoritatea competentă dintr-un stat membru pune la dispoziția autorității competente dintr-un alt stat membru, la cerere, rezultatele controalelor oficiale în cazul în care o metodă alternativă este utilizată pentru prima dată în statul membru respectiv, în vederea facilitării introducerii unei metode alternative noi.

(a)

Se utilizează fie o soluție fie de hidroxid de sodiu (NaOH), fie de hidroxid de potasiu (KOH) (sau o combinație a acestora), într-o cantitate care să asigure o echivalență molară aproximativă în raport cu greutatea, tipul și compoziția subproduselor de origine animală care trebuie supuse digestiei.

Dacă baza este neutralizată de un conținut ridicat de lipide al subproduselor de origine animală, baza adăugată se ajustează astfel încât să se atingă echivalența molară menționată.

(b)

Subprodusele de origine animală se introduc într-un recipient din aliaj de oțel. Se adaugă cantitatea de alcaline măsurată fie sub formă solidă, fie în soluție, în conformitate cu litera (a).

(c)

Recipientul se închide iar subprodusele de origine animală și amestecul alcalin se încălzesc la o temperatură internă de cel puțin 150 °C la o presiune (absolută) de cel puțin 4 bari, timp de cel puțin:

(d)

Procesul trebuie efectuat într-un sistem discontinuu, iar materialul din recipient trebuie amestecat în mod continuu pentru a facilita procesul de digestie până când se obține dizolvarea țesuturilor și înmuierea oaselor și a dinților; și

(e)

Subprodusele de origine animală trebuie tratate astfel încât cerințele privind timpul, temperatura și presiunea să fie îndeplinite simultan.

(a)

Subprodusele de origine animală sunt încălzite la o temperatură internă de cel puțin 180 °C timp de cel puțin 40 de minute fără întrerupere, la o presiune (absolută) de cel puțin 12 bari, încălzirea fiind obținută prin aplicarea indirectă a aburilor la reactorul biolitic;

(b)

Tratarea se efectuează discontinuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant; și

(c)

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea.

(a)

Subprodusele de origine animală trebuie mai întâi prelucrate într-o instalație autorizată prin metoda de prelucrare 1 (sterilizare sub presiune) prevăzută în capitolul III;

(b)

La sfârșitul procesului prevăzut la litera (a), materiile degresate se tratează la o temperatură de cel puțin 220 °C timp de cel puțin 20 de minute, la o presiune (absolută) de cel puțin 25 de bari, încălzirea fiind efectuată în două etape, prima prin injecție directă de aburi, iar a doua în mod indirect printr-un schimbător de căldură coaxial;

(c)

Procesul se efectuează în sistem discontinuu sau în sistem continuu și materialul din recipient se amestecă în mod constant;

(d)

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea;

(e)

Materialul rezultat este apoi amestecat cu apă și fermentat în condiții anaerobe (prelucrare generatoare de biogaz) într-un reactor de biogaz;

(f)

În cazul materiilor prime de categoria 1, întregul proces trebuie să aibă loc în aceeași locație și într-un sistem închis, iar biogazul produs în cursul procesului trebuie supus rapid procesului de combustie în aceeași instalație la minimum 900 °C, urmat de răcire rapidă („stingere”).

(a)

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu anexa III secțiunea VIII, respectiv secțiunea XII, din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală trebuie mai întâi prelucrată utilizând:

(b)

Grăsimile prelucrate se prelucrează în continuare utilizând una din următoarele metode:

(a)

Camera de postcombustie se încălzește cu gaze naturale;

(b)

Subprodusele de origine animală se introduc în camera primară a gazificatorului, apoi se închide ușa. Camera primară nu are arzătoare și se încălzește prin căldura transferată prin conducție de la camera de postcombustie situată sub camera primară. Cele trei supape de admisie montate pe ușa principală pentru a mări eficiența procesului constituie singura admisie de aer în camera primară;

(c)

Subprodusele de origine animală se volatilizează în hidrocarburi complexe, iar gazele obținute trec din camera primară printr-o deschidere îngustă situată în partea de sus a peretelui posterior spre zonele de amestecare și cracare, unde sunt descompuse în elementele lor constitutive. În final, gazele sunt evacuate în camera de postcombustie, unde se ard cu flacăra unui arzător cu gaze naturale în prezența unui exces de aer;

(d)

Fiecare unitate de prelucrare este prevăzută cu două arzătoare și două ventilatoare secundare de rezervă, în caz de defectare a arzătoarelor sau a ventilatoarelor. Camera secundară este concepută pentru un timp minim de retenție de două secunde la o temperatură de cel puțin 950 °C, atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de combustie.

(e)

La ieșirea din camera secundară, gazele de evacuare trec printr-un amortizor barometric situat la baza coșului, care le răcește și le diluează cu aer ambiant, menținând o presiune constantă în camera primară și cea secundară;

(f)

Procesul se realizează într-un ciclu de 24 de ore, care include încărcarea, prelucrarea, răcirea și eliminarea cenușii. La sfârșitul ciclului, cenușa reziduală se îndepărtează din camera primară printr-un sistem de extracție cu vid în saci închiși care se sigilează înainte de transport;

(g)

Nu este permisă gazificarea altor materiale în afara subproduselor de origine animală.

(a)

Cu excepția cazului în care se utilizează ulei de pește sau grăsimi topite produse în conformitate cu anexa III secțiunea VIII, respectiv secțiunea XII, din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, fracția de grăsime obținută din subproduse de origine animală trebuie mai întâi prelucrată utilizând:

(b)

Fracția de grăsime se separă de proteine, iar în cazul grăsimii obținute din rumegătoare destinată combustiei în altă instalație se îndepărtează impuritățile insolubile peste 0,15 % în greutate;

(c)

După procesul de prelucrare prevăzut la literele (a) și (b), grăsimile:

(d)

Nu este permisă combustia materialelor de origine animală, altele decât grăsimile animale.

(e)

Combustia grăsimilor obținute din materiale de categoriile 1 și 2 se efectuează în aceeași instalație în care aceste grăsimi sunt topite, în vederea utilizării energiei generate la procesele de topire. Cu toate acestea, autoritatea competentă poate să autorizeze transportul acestor grăsimi către alte instalații pentru a fi supuse combustiei, cu condiția ca:

(f)

Combustia se efectuează în conformitate cu legislația Uniunii pentru protecția mediului, în special în conformitate cu standardele legislației respective privind cele mai bune tehnici disponibile pentru controlul și monitorizarea emisiilor.

(a)

Subprodusele de origine animală se încarcă într-un convertor și se tratează ulterior la o temperatură de 80 °C timp de opt ore. În această perioadă dimensiunea materialului trebuie redusă în mod continuu prin utilizarea unui echipament adecvat de abraziune mecanică.

(b)

Materialul se tratează ulterior la o temperatură de 100 °C timp de cel puțin două ore.

(c)

Dimensiunea particulelor materialului rezultat trebuie să fie mai mică de 20 de milimetri;

(d)

Subprodusele de origine animală se tratează astfel încât să se respecte simultan cerințele privind timpul, temperatura și presiunea prevăzute la punctele (a) și (b);

(e)

În cursul tratamentului materialului, apa evaporată se extrage în mod continuu din atmosfera de deasupra biocombustibilului și se trece printr-un condensator din oțel inoxidabil. Condensatul de păstrează la o temperatură de cel puțin 70 °C timp de cel puțin o oră înainte de a fi eliminat ca apă uzată;

(f)

După tratamentul termic al materialului, biocombustibilul din convertor rezultat se descarcă și se transportă automat printr-un conveier interconectat și acoperit în întregime în vederea incinerării sau coincinerării în același loc;

(g)

Procesul se efectuează în sistem discontinuu.

1.

Produsele derivate din prelucrarea

2.

Materialele care rezultă de la prelucrare în conformitate cu:

3.

Orice deșeuri rezultate de la prelucrarea subproduselor de origine animală în conformitate cu prezenta secțiune, cum ar fi nămolurile, filtratele, cenușa și reziduurile de digestie se elimină în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 și cu prezentul regulament.

1.

Instalațiile de biogaz trebuie să fie echipate cu o unitate de pasteurizare/igienizare, care nu poate fi ocolită, pentru subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse cu o dimensiune maximă a particulelor de 12 mm înainte de introducerea în unitate, care dispune de:

2.

Prin derogare de la punctul 1, unitatea de pasteurizare/igienizare nu este obligatorie în cazul instalațiilor de biogaz care transformă numai:

3.

Dacă instalația de biogaz este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de biogaz nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația trebuie amplasată la distanță de zona în care sunt ținute animalele.

Distanța respectivă se determină într-un mod care să asigure că nu există riscuri inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale de la instalația de biogaz.

În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalația de biogaz și animalele, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul.

4.

Fiecare instalație de biogaz trebuie să aibă propriul laborator sau să utilizeze un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat corespunzător pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă, să fie acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente.

1.

Instalațiile de compostare trebuie să fie echipate cu un reactor de compostare închis sau cu o zonă închisă, care nu poate fi ocolită de subprodusele de origine animală sau produsele derivate introduse în instalație, și trebuie să fie echipată cu următoarele:

2.

Prin derogare de la punctul 1, pot fi permise alte tipuri de sisteme de compostare dacă acestea:

3.

Dacă instalația de compostare este localizată în sau lângă incinte unde sunt ținute animale de fermă și instalația de compostare nu utilizează numai gunoi de grajd, lapte sau colostru provenite de la aceste animale, instalația de compostare trebuie amplasată la distanță de zona în care sunt ținute animalele.

Distanța respectivă se determină într-un mod care să asigure că nu există riscuri inacceptabile de transmitere a bolilor transmisibile la om sau la animale de la instalația de compostare.

În toate cazurile trebuie să existe o separare fizică totală între instalația de compostare și animalele, furajele și așternutul acestora, prevăzută cu împrejmuire dacă este cazul.

4.

Fiecare instalație de compostare trebuie să aibă propriul laborator sau să utilizeze un laborator extern. Laboratorul trebuie să fie echipat corespunzător pentru efectuarea analizelor necesare și să fie autorizat de autoritatea competentă, să fie acreditat conform standardelor recunoscute la nivel internațional sau să se supună controalelor periodice ale autorității competente.

1.

Subprodusele de origine animală se transformă cât mai curând posibil după sosirea la instalația de biogaz sau de compostare. Acestea trebuie să fie depozitate în mod corespunzător până în momentul tratării.

2.

Containerele, recipientele și vehiculele utilizate pentru transportul materialelor netratate se curăță și se dezinfectează într-o zonă desemnată în acest sens.

Această zonă trebuie proiectată sau amplasată astfel încât să se prevină riscul de contaminare a produselor tratate.

3.

Se iau în mod sistematic măsuri de prevenire împotriva păsărilor, rozătoarelor, insectelor și a altor dăunători.

În acest scop se folosește un program documentat de control al dăunătorilor.

4.

Se stabilesc și se documentează proceduri de curățare pentru toate zonele din incintă. Pentru curățare se folosesc echipamente și agenți de curățare adecvați.

5.

Controlul igienei trebuie să includă inspecții periodice ale mediului și ale echipamentelor. Programul inspecțiilor și rezultatele acestora trebuie să fie documentate.

6.

Instalațiile și echipamentele trebuie păstrate în stare bună de întreținere, iar echipamentul de măsurare trebuie calibrat la intervale regulate.

7.

Reziduurile de digestie și compostul trebuie să fie astfel manipulate și depozitate în instalația de biogaz sau de compostare încât să se prevină orice recontaminare.

1.

Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de biogaz echipată cu o unitate de pasteurizare/igienizare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

Cu toate acestea, laptele, produsele pe bază de lapte, produsele derivate din lapte, colostrul și produsele din colostru de categoria 3 pot fi utilizate fără pasteurizare/igienizare ca materii prime într-o instalație de biogaz, dacă autoritatea competentă consideră că acestea nu prezintă un risc de răspândire a unor boli transmisibile grave la om sau la animale.

Cerințele minime prevăzute la literele (b) și (c) din prezentul punct se aplică și materialelor de categoria 2 care sunt introduse într-o instalație de biogaz fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu articolul 13 litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

2.

Materialele de categoria 3 utilizate ca materii prime într-o instalație de compostare trebuie să îndeplinească următoarele cerințe minime:

Cerințele minime prevăzute la literele (b) și (c) din prezentul punct se aplică și materialelor de categoria 2 care sunt compostate fără a fi în prealabil prelucrate în conformitate cu articolul 13 litera (e) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.

1.

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea altor parametri decât parametrii prevăzuți în capitolul I secțiunea 1 punctul 1 și parametrii de transformare standard, dacă solicitantul unei astfel de utilizări demonstrează că astfel de parametri asigură reducerea adecvată a riscurilor biologice. Această demonstrare trebuie să includă o validare efectuată în conformitate cu următoarele cerințe:

2.

Prin derogare de la punctul 1, până la adoptarea normelor menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor cerințe specifice, altele decât cele prevăzute în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta să garanteze un efect echivalent în ceea ce privește reducerea patogenilor pentru:

3.

Dacă materialele menționate la punctul 2 litera (b) sau produsele derivate menționate la articolul 10 litera (g) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 reprezintă singurele materii prime de origine animală care sunt tratate într-o instalație de biogaz sau de compostare, autoritatea competentă poate autoriza utilizarea unor cerințe, altele decât cele specificate în prezentul capitol, cu condiția ca aceasta:

4.

Operatorii pot introduce pe piață reziduuri de digestie și compost care au fost produse în conformitate cu parametrii autorizați de autoritatea competentă:

1.

Unde, pentru literele (a) și (b):

2.

Reziduurile de digestie sau compostul care nu îndeplinesc cerințele prevăzute în prezenta secțiune sunt supuse din nou transformării sau compostării și, în ceea ce privește Salmonella, sunt manipulate sau eliminate în conformitate cu instrucțiunile autorității competente.

1.

Operatorii se asigură că expedierile de probe pentru cercetare și diagnostic sunt însoțite de un document comercial, care trebuie să specifice:

2.

Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic iau toate măsurile necesare pentru a împiedica răspândirea bolilor transmisibile la om sau la animale în cursul manipulării materialelor aflate sub controlul lor, în special prin aplicarea bunelor practici de laborator.

3.

Se interzic orice utilizări ulterioare ale probelor pentru cercetare și diagnostic în alte scopuri decât cele prevăzute la punctul 38 din anexa I.

4.

Probele pentru cercetare și diagnostic și orice produse derivate din utilizarea acestora, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, se elimină:

5.

Utilizatorii care manipulează probe pentru cercetare și diagnostic păstrează un registru cu expedierile probelor respective.

Registrul include informațiile menționate la punctul 1 și data și metoda de eliminare a probelor și a oricăror produse derivate.

6.

Prin derogare de la punctele 1, 4 și 5, autoritatea competentă poate accepta manipularea și eliminarea probelor pentru cercetare și diagnostic în scopuri educaționale în alte condiții care să asigure eliminarea riscurilor inacceptabile pentru sănătatea publică și animală.

1.

Probele comerciale și articolele pentru expoziții pot fi transportate, utilizate și eliminate numai în conformitate cu secțiunea 1 punctele 1 – 4 și 6.

2.

După încheierea studiilor sau analizelor specifice, cu excepția cazurilor în care acestea sunt păstrate ca referințe, probele comerciale:

3.

După încheierea activității expoziției sau a activității artistice, articolele pentru expoziție se reexpediază în statul membru de origine, se expediază sau se elimină în conformitate cu punctul 2.

1.

Subprodusele de origine animală se transportă la utilizatori sau la centrele de colectare în conformitate cu anexa VIII capitolul I secțiunile 1 și 3.

2.

Centrele de colectare se înregistrează de către autoritatea competentă, dacă acestea:

3.

Statele membre pot autoriza utilizarea ca centru de colectare a unei instalații de prelucrare pentru materialele de categoria 2.

4.

Operatorii centrelor de colectare care furnizează către utilizatori finali materiale, altele decât subprodusele de origine animală provenite de la animale acvatice sau de la nevertebrate acvatice, trebuie să se asigure că acestea sunt supuse unuia din următoarele tratamente:

1.

Autoritatea competentă poate autoriza utilizarea materialelor de categoria 1 prevăzute la articolul 18 alienatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 pentru hrănirea următoarelor specii protejate sau pe cale de dispariție în puncte de hrănire, în următoarele condiții:

2.

În cazul în care un stat membru trimite Comisiei o cerere de includere în lista prevăzută la punctul 1 litera (a), acesta depune:

1.

Autoritatea competentă trebuie să constate, pe baza unei evaluări a situației specifice a speciilor în cauză și a habitatului acestora, că stadiul de conservare al speciilor respective va fi îmbunătățit;